duminică, 23 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (05)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra demnităţii?

Răspuns:

a) insulta;
b) calomnia.

02. Care dintre infracţiunile contra demnităţii poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:

a) insulta;
b) calomnia.

03. Care dintre infracţiunile contra demnităţii are tentativă neincriminată?

Răspuns:

a) insulta;
b) calomnia.

04. Care dintre infracţiunile contra demnităţii se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:

a) insulta;
b) calomnia.

05. Care dintre infracţiunile contra demnităţii cunoaşte modalităţi?

Răspuns:
Insulta.

06. În cazul căror infracţiuni contra demnităţii operează împăcarea părţilor?

Răspuns:

a) insulta ;
b) calomnia.

07. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra demnităţii?

Răspuns:
Insulta poate fi absorbită în conţinutul unor infracţiuni complexe (purtarea abuzivă, insulta superiorului sau insulta inferiorului, când sunt comise de militari etc.).

08. În cazul cărei infracţiuni contra demnităţii se aplică regula pluralităţii de subiecţi pasivi?

Răspuns:
Insulta, când pluralitatea de subiecţi pasivi determină existenţa unei pluralităţi de infracţiuni de insultă.

09. Care dintre infracţiunile contra demnităţii nu poate avea ca subiect pasiv o persoană juridică?

Răspuns:
Insulta.

Read more...

Alte întrebări la drept penal, partea specială (04)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală?

Răspuns:

a) violul;
b) actul sexual cu un minor;
c) seducţia;
d) perversiunea sexuală;
e) corupţia sexuală;
f) incestul;
g) hărţuirea sexuală.

02. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:

a) incestul;
b) hărţuirea sexuală.

03. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are subiect pasiv special?

Răspuns:

a) actul sexual cu un minor;
b) seducţia;
c) corupţia sexuală;
d) incestul.

04. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:

a) actul sexual cu un minor;
b) seducţia;
c) perversiunea sexuală;
d) corupţia sexuală;
e) incestul.

05. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală este una de obicei ?

Răspuns:
Hărţuirea sexuală.

06. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă şi cu praeterintenţie?

Răspuns:
Violul în forma agravată prin care s-a cauzat victimei o vătămare corporală gravă.

07. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns:

a) violul în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;
b) actul sexual cu un minor în forma agravată când s-a comis un act sexual cu un minor sub 15 ani sau fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice şi s-a cauzat victimei o vătămare corporală gravă;
c) actul sexual cu un minor în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;
d) perversiunea sexuală în forma agravată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei;
e) perversiunea sexuală în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

08. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:

a) violul;
b) hărţuirea sexuală.

09. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are tentativă neincriminată?

Răspuns:

a) hărţuirea sexuală (unde nici nu este posibilă);
b) seducţia.

10. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are incriminată tentativa?

Răspuns:

a) violul;
b) actul sexual cu un minor;
c) perversiune sexuală;
d) corupţia sexuală;
e) incestul.

11. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală are forme agravate?

Răspuns:

a) violul (6 forme);
b) actul sexual cu un minor (6 forme);
c) perversiunea sexuală (8 forme);
d) corupţia sexuală (2 forme).

12. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală poate fi comisă din culpă?

Răspuns:
Niciuna.

13. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:
Violul.

14. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală cunoaşte modalităţi?

Răspuns:
Actul sexual cu un minor.

15. În cazul căror infracţiuni privitoare la viaţa sexuală operează împăcarea părţilor?

Răspuns:
Seducţia.

16. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală?

Răspuns:

a) infracţiunea de viol absoarbe, atunci când mijlocul de constrângere este incriminat ca o faptă distinctă, infracţiunile de ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămare corporală şi vătămare corporală grava;
b) violul absoarbe infracţiunea de lipsire de libertate, dacă imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa este produsă de către infractor şi durează doar pe durata comiterii infracţiunii principale;
c) infracţiunea de act sexual cu un minor, comisă în forma agravată când toate scopul este producerea de materiale pornografice iar pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea, în situaţia în care actul de constrângere este comis în altă împrejurare decât în cea în care se realizează actul sexual, absoarbe şantajul;
d) infracţiunea de act sexual cu un minor al cărui subiect pasiv este o persoană sub 15 ani, căreia i s-au făcut promisiuni de căsătorie, absoarbe infracţiunea de seducţie;
e) infracţiunea de act sexual cu un minor realizată prin constrângere este absorbită în infracţiunea de viol, dacă constrângerea a fost exercitată în aceeaşi împrejurare cu actul sexual, fiind vorba de un proces execuţional unic

17. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală ?

Răspuns :

a) infracţiunea de act sexual cu un minor, comisă în forma agravată când toate scopul este producerea de materiale pornografice iar pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea, reprezintă de fapt un viol;
b) infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi infracţiunea de perversiune sexuală (primând cea din urmă atunci când sunt realizate toate elementele ei de tipicitate).

18. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se urmăreşte la plângere prealabilă, dar nu operează împăcarea părţilor?

Răspuns:
Violul.

19. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se urmăreşte din oficiu, dar operează împăcarea părţilor?

Răspuns:
Seducţia.

20. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală înregistrează situaţia neobişnuită a unei tentative la o infracţiune praeterintenţionată?

Răspuns:
Violul în forma agravată care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei (ex: încadrarea juridică a celui care încearcă să comită un viol şi, înainte de consumarea acestuia, produce o leziune care are ca urmare moartea victimei).

În general, în cazul infracţiunilor praeterintenţionată nu este posibilă tentativa, dar în cazul infracţiunilor complexe tentativa este posibilă la forma agravată praeterintenţionată în măsura în care este posibilă la infracţiunea în forma de bază.

21. Care dintre infracţiunile privitoare la viaţa sexuală este colaterală ?

Răspuns :
Incestul.

Read more...

Alte întrebări la drept penal, partea specială (03)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra libertăţii persoanei?

Răspuns:

a) lipsirea de libertate în mod ilegal;
b) sclavia;
c) supunerea la muncă forţată sau obligatorie;
d) violarea de domiciliu;
e) ameninţarea;
f) şantajul;
g) violarea secretului corespondenţei;
h) divulgarea secretului profesional.

02. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:

a) violarea secretului corespondenţei, în forma agravată în care fapta este săvârşită de un funcţionar care are obligaţia legală de a respecta secretul profesional şi confidenţialitatea informaţiilor la care are acces;
b) divulgarea secretului profesional.

03. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are subiect pasiv special?

Răspuns:
Niciuna.

04. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:

a) lipsirea de libertate în mod ilegal;
b) violarea de domiciliu;
c) ameninţarea;
d) violarea secretului corespondenţei;
e) divulgarea secretului profesional.

05. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei este continuă?

Răspuns:
Lipsirea de libertate în mod ilegal.

06. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns:

a) lipsirea de libertate în mod ilegal, în forma agravată care presupune că sănătatea sau viaţa victimei sunt puse în pericol;
b) lipsirea de libertate în mod ilegal, în forma agravată care presupune că fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

07. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:
Santajul.

08. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are tentativă neincriminată?

Răspuns:

a) supunerea la muncă forţată sau obligatorie;
b) violarea de domiciliu;
c) ameninţarea;
d) şantajul;
e) violarea secretului corespondenţei;
f) divulgarea secretului profesional.

09. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are incriminată tentativa?

Răspuns:

a) lipsirea de libertate în mod ilegal;
b) sclavia.

10. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei are forme agravate?

Răspuns:

a) lipsirea de libertate în mod ilegal (5 forme) ;
b) violarea de domiciliu (1 formă, 4 împrejurări) ;
c) şantajul (1 formă);
d) violarea secretului corespondenţei (1 formă).

11. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei poate fi comisă din culpă?

Răspuns:
Niciuna.

12. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:

a) ameninţarea;
b) violarea de domiciliu;
c) violarea secretului corespondenţei.

13. Care dintre infracţiunile contra libertăţii persoanei cunoaşte modalităţi?

Răspuns:

a) violarea de domiciliu (2 modalităţi);
b) violarea secretului corespondenţei (mai multe modalităţi).

14. În cazul căror infracţiuni contra libertăţii persoanei operează împăcarea părţilor?

Răspuns
:
a) ameninţarea;
b) violarea de domiciliu;
c) violarea secretului corespondenţei.

15. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra libertăţii persoanei?

Răspuns:

a) lipsirea de libertate în mod ilegal este absorbită în mod natural de mai multe infracţiuni (omor, viol, vătămare corporală etc.), însă numai dacă actul de lipsire de libertate nu depăşeşte durata actului de executare a celeilalte infracţiuni comisă cu violenţă;
b) infracţiunile de trafic de persoane absorb natural lipsirea de libertate în forma agravată în care fapta a fost comisă prin răpire;
c) infracţiunea de lipsire de libertate în forma agravată în care se cere în schimbul persoanelor un folos material sau orice alt avantaj absoarbe infracţiunea de şantaj;
d) infracţiunea de lipsire de libertate în forma agravată în care victima este supusă unor suferinţe absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe (însă va fi reţinută în concurs cu infracţiunea de vătămare corporală sau cu vătămarea corporală gravă);
e) infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal în forma agravată în care pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, ca statul sau o persoană juridică, o organizaţie internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anume act absoarbe infracţiunea de şantaj;
f) tâlhăria sub forma agravată comisă într-o locuinţă absoarbe violarea de domiciliu;
g) ameninţarea este absorbită în mai multe infracţiuni complexe (tâlhărie, şantaj, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti etc.);
h) şantajul absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe;

16. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor contra libertăţii persoanei ?

Răspuns :

a) lipsirea de libertate în mod ilegal şi arestarea nelegală/cercetarea abuzivă, dacă lipsirea de libertate se realizează printr-o reţinere, arestare sau executarea unei pedepse ilegale (primează arestarea nelegală/cercetarea abuzivă);
b) furtul şi violarea de corespondenţă comisă în modalitatea sustragerii corespondenţei (primează norma specială).

17. În cazul căror infracţiuni contra libertăţii persoanei se aplică regula pluralităţii de subiecţi pasivi?

Răspuns:
Violarea de domiciliu, atunci când în locuinţa respectivă locuiesc mai multe persoane, determină reţinerea unui concurs de infracţiuni, câte o infracţiune faţă de fiecare locatar al imobilului.

Read more...

Dedicaţie. Autodedicaţie



Aceasta este o dedicaţie. Pentru studenţii care vin la Drept din alte motive decat cele pentru care toate fotomodelele devin juriste. Pentru cei care merg la cursuri, care n-ar rata niciun seminar, care citesc tratate, care rezolvă speţe, care adorm legănaţi de jurisprudenţă. Care visează infracţiuni. Care văd că legile sunt proaste, dar continuă să creadă în Justiţie.

Read more...

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Alte întrebări la drept penal, partea specială (02)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe,
b) vătămarea corporală,
c) vătămarea corporală gravă,
d) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte,
e) vătămarea corporală din culpă,
f) avortul.

02. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:
Niciuna.

03. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are subiect pasiv special?

Răspuns:
Avortul.

04. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe,
b) vătămare corporală;
c) avortul.

05. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi şi o infracţiune progresivă?

Răspuns:
Vătămarea corporală gravă.

06. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă doar cu intenţie eventuală sau praeterintenţie (însă nu şi cu intenţie directă)?

Răspuns:
Vătămarea corporală gravă.

07. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă doar cu praeterintenţie?

Răspuns:

a) vătămarea corporală gravă care are ca urmare punerea în primejdie a vieţii persoanei,
b) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ;
c) avortul, în modalitatea agravată în care s-a cauzat femeii vreo vătămare corporală gravă sau fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate.

08. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă şi cu praeterintenţie (alături de alte forme de vinovăţie)?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe, în forma agravată a faptei care a pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale;
b) vătămare corporală.

09. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei nu cunoaşte forma agravată a comiterii faptei prin violenţă asupra unui membru de familie, sugerând că legiuitorul a uitat nejustificat să o instituie?

Răspuns:
Vătămarea corporală gravă. Această formă agravată există la infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi la vătămarea corporală.

10. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are tentativă neincriminată?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe;
b) vătămare corporală;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.

11. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are incriminată tentativa?

Răspuns:

a) vătămare corporală gravă;
b) avortul.

12. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei are forme agravate?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe (3 forme) ;
b) vătămare corporală (1 formă) ;
c) vătămare corporală gravă (1 formă, cu 6 urmări);
d) vătămare corporală din culpă (4 forme) ;
e) avortul (2 forme).

13. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei poate fi comisă din culpă?

Răspuns:
Vătămare corporală din culpă.

14. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe;
b) vătămare corporală;
c) vătămare corporală din culpă, în forma de bază şi cu agravarea prin culpă profesională.

15. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei se pune în mişcare şi din oficiu (plângerea prealabilă nefiind deci exclusă)?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe, în forma agravată a faptei săvârşite asupra unui membru de familie;
b) loviri sau alte violenţe, în forma agravată a faptei care a pricinuit o vătămare unui membru de familie ce necesită pentru vindecare cel mult 20 de zile de îngrijiri medicale;
c) vătămare corporală, în forma agravată a faptei săvârşite asupra unui membru de familie.

16. Care dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei se pune în mişcare din oficiu?

Răspuns:

a) vătămarea corporală din culpă, în forma agravată care a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave;
b) vătămarea corporală din culpă, în forma agravată prin culpă profesională şi care a avut vreo urmare specifică vătămării corporale grave;
c) vătămarea corporală din culpă, în forma agravată prin culpă profesională şi al cărei autor se afla în stare de ebrietate.

17. În cazul căror infracţiuni contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei operează împăcarea părţilor?

Răspuns:

a) loviri sau alte violenţe, atât forma de bază cât şi formele agravate;
b) vătămare corporală, atât forma de bază cât şi forma agravată;
c) vătămare corporală din culpă.

18. Care este gradaţia infracţiunilor contra integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanei în funcţie de zilele de îngrijiri medicale?

Răspuns:

a) vătămare corporală din culpă în forma de bază – mai mult de 10 zile;
b) loviri sau alte violenţe – cel mult 20 zile;
c) vătămare corporală – cel mult 60 zile (dar minim 21 zile);
d) vătămare corporală gravă - mai mult de 60 zile.

Read more...

Alte întrebări la drept penal, partea specială (01)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra vieţii persoanei?

Răspuns:

a) omorul,
b) omorul calificat,
c) omorul deosebit de grav,
d) pruncuciderea,
e) determinarea sau înlesnirea sinuciderii,
f) uciderea din culpă.

02. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:

a) omorul deosebit de grav, atunci când a fost comis de către o persoană care a mai comis un omor;
b) omorul deosebit de grav, dacă este comis de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, cu condiţia să fie comis în timpul sau în legătură cu îndatoririle de serviciu sau publice ale acestora;
c) pruncuciderea.

03. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei are subiect pasiv special?

Răspuns:

a) omorul calificat comis asupra soţului sau unei rude apropiate;
b) omorul deosebit de grav săvârşit asupra unei femei gravide;
c) omorul deosebit de grav, dacă este comis asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori asupra unui militar, cu condiţia să fie săvârşit în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;
d) pruncuciderea.

04. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:
Toate, cu excepţia uciderii din culpă.

05. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi considerată o formă de recidivă specială?

Răspuns:
Omorul deosebit de grav săvârşit de o persoană care a mai comis un omor.

06. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă doar cu intenţie repentină?

Răspuns:
Pruncuciderea.

07. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei este doar instantanee?

Răspuns:
Pruncuciderea.

08. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei are tentativă posibilă, dar neincriminată?

Răspuns:

a) pruncuciderea,
b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

09. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei are forme agravate?

Răspuns:

a) determinarea sau înlesnirea sinuciderii (2 forme);
b) uciderea din culpă (4 forme).

Formele calificate şi deosebit de grave pot fi asimilate unor forme agravate ale infracţiunii de omor simplu.

10. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă prin praeterintenţie?

Răspuns:
Niciuna.

11. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei poate fi comisă din culpă?

Răspuns:
Uciderea din culpă.

12. Care dintre infracţiunile contra vieţii persoanei prezintă particularitatea conform căreia participaţia este posibilă, numai că la altă infracţiune?

Răspuns:
Pruncuciderea. Instigatorii şi complicii se fac vinovaţi de participaţie la infracţiunea de omor. Cel care comite acte de executare alături de mamă este autor al infracţiunii de omor.

Read more...

vineri, 21 ianuarie 2011

Grila comentată 07, drept civil

Nu poate face obiectul unui contract de vânzare-cumpărare:

a. Clientela civilă;

b. Pachetul majoritar de acţiuni la o societate comercială;

c. O creanţă afectată de o condiţie suspensivă;

Soluţie propusă:

a) fals
(doctrina a admis că şi clientela civilă poate face obiectul unui contract de vânzare cumpărare);
b) fals (titlurile de valoare pot fi şi ele vândute);
c) fals (o creanţă poate fi vândută chiar dacă este afectată de o condiţie suspensivă).

Read more...

Grilă comentată 06, drept civil

În cazul în care bunul cumpărat în baza unui contract de vânzare-cumpărare este afectat de un viciu ascuns:

a. Cumpărătorul poate solicita anularea vânzării pe calea acţiunii redhibitorii;

b. Vânzătorul se poate exonera de răspundere dovedind lipsa culpei sale;

c. Un terţ poate acţiona împotriva vânzătorului dacă a suferit un prejudiciu datorat viciului pe calea acţiunii redhibitorii;

Soluţii propuse:

a) fals
(cumpărătorul poate solicita rezoluţiunea vânzării, nu anularea ei, pe calea acţiunii redhibitorii);
b) fals (culpa vânzătorului este indiferentă);
c) fals (acţiunea redhibitorie se află strict la dispoziţia cumpărătorului, ca parte contractuală; terţul prejudiciat poate face apel la răspunderea delictuală a vânzătorului).

Read more...

Contracte speciale, speţa 14

La data de 21.02.2005, între A, în calitate de vânzător, şi B, în calitate de cumpărător, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică având ca obiect înstrăinarea unui teren în suprafaţă de 250 mp.

Printr-o hotărâre pronunţată în anul 2006, B a fost obligat să lase, în deplină proprietate şi posesie, imobilul sus-menţionat către C, adevăratul titular al dreptului de proprietate. Instanţa a constatat că C a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului printr-un contract de schimb de imobile încheiat cu A în anul 1999, neavând relevanţă că B nu a cunoscut despre existenţa contractului respectiv, probându-şi buna-credinţă.

C a fost pus în posesia imobilului prin intermediul executorului judecătoresc.

Prin cererea de chemare în judecată introdusă la 3.03.2008, B a solicitat obligarea lui A la plata preţului în cuantumul plătit la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. A a solicitat obligarea sa la plata doar a unei părţi din preţ, deoarece, faţă de data încheierii contractului, valoarea imobilului vândut lui B s-a micşorat, dintr-un caz fortuit; a invocat, totodată, prescripţia dreptului material la acţiune.

Instanţa:

A. va respinge cererea lui B, deoarece acesta nu a solicitat şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 2005 pentru cauză falsă;

B. va respinge acţiunea ca prescrisă, deoarece termenul general de prescripţie curge de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare şi, în speţă, acest termen s-a prescris;

C. va admite acţiunea, înlăturând apărarea lui A cu privire la existenţa cazului fortuit.

Soluţie:

C


B nu este obligat să ceară nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 2005 pentru cauză falsă. Acţiunea lui B nu s-a prescris, întrucât termenul de prescripţie curge din data în care B ştia sau trebuia să ştie că există evicţiune. Apărarea lui A cu privire la existenţa cazului fortuit nu are relevanţă în speţă (art. 1342 C.civ.: „Dacă, la epoca evicţiunii, lucrul vândut se află de o valoare inferioară sau a suferit deteriorări ori prin neglijenţa cumpărătorului, ori prin evenimente independente de cumpărător vânzătorul nu se poate apăra de a restitui preţul intreg.").

(Sursa: Concurs de admitere în magistratură, 21 martie 2010)

Read more...

Contracte speciale, speţa 13

X i-a vândut lui Y o casă cu preţul de 500.000 lei. La 3 luni de la data încheierii contractului, etajul casei s-a prăbuşit din cauza structurii de rezistenţă necorespunzătoare. Y l-a chemat în judecată pe X, solicitând rezoluţiunea contractului şi restituirea preţului. X a solicitat respingerea acţiunii, întrucât reclamantul are la dispoziţie fie o acţiune în reducerea preţului corespunzător cu partea din imobil prăbuşită, fie o acţiune în nulitatea contractului pentru eroare asupra calităţilor substanţiale ale lucrului vândut.

Instanţa:

A. respinge acţiunea, cu motivarea că sancţiunea care intervine în speţă este nulitatea contractului pentru eroare asupra calităţilor substanţiale ale lucrului vândut;

B. dispune rezoluţiunea contractului şi restituirea preţului plătit;

C. respinge acţiunea, cu motivarea că, prăbuşindu-se doar etajul imobilului, reclamantul poate să solicite doar obligarea pârâtuluila restituirea părţii din preţ ce corespunde valorii etajului.

Soluţie:

B.


Temeiul acţiunii lui X este garanţia pentru vicii ascunse.

(Sursa: Concurs de admitere în magistratură, 15 noiembrie 2009)

Read more...

Contracte speciale, speţa 12

A.B. şi C.D. cheamă în judecată pe pârâţii X.Y. şi Z.Y. pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ei, menţionând că au fost în eroare asupra calităţii de soţi a pârâţilor la data încheierii contractului.

Reclamanţii au mai arătat că, ulterior perfectării contractului au aflat că pârâţii erau divorţaţi. Instanţa:

A. respinge acţiunea, deoarece eroarea asupra stării civile a cumpărătorilor nu poate constitui motiv de anulare a actului;

B. admite acţiunea şi dispune anularea contractului, deoarece calitatea de soţi a cumpărătorilor este un element determinant pentru încheierea contractului;

C. admite acţiunea şi dispune anularea contractului, deoarece eroarea asupra stării civile a cocontractanţilor este asimilată erorii grave.

Soluţie:

A


Contractul de vânzare-cumpărare nefiind în principiu cu caracter intuitu personae, eroarea asupra stării civile a cumpărătorilor este indiferentă. În speţă, faptul că X.Y. şi Z.Y. par să fie căsătoriţi, fiind în fapt divorţaţi, nu este de natură să influenţeze cu nimic validitatea contractului. În ipoteza în care cei doi ar părea divorţaţi, fiind de fapt căsătoriţi, excepţia de la prezumţia mandatului reciproc al soţilor ar putea fi ignorată, ducând eventual la anularea contractului (art. 35 alin. (2) teza a II-a C.fam.), însă nu la cererea cumpărătorului ci a soţului necontractant.

(Sursa: Concurs de admitere în magistratură, 29 martie 2009)

Read more...

Contracte speciale, speţa 11

La 25 februarie 2008, A.B. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C.D. solicitând obligarea pârâtului la plata unei sume de 10.500 lei, cu titlu de preţ şi daune-interese moratorii pentru neplata preţului, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi la 24 octombrie 2007. Scadenţa obligaţiei de predare a bunului vândut a fost stabilită prin contract la data de 25 octombrie 2008, nefiind stabilit un termen pentru plata preţului. Prin întâmpinare, pârâtul cumpărător susţine că nu i se poate cere plata preţului atât timp cât nu a fost pus în întârziere pentru executarea acestei obligaţii. Instanţa:

A. va admite acţiunea cu motivarea că obligaţiile neafectate de termen, aşa cum este şi obligaţia cumpărătorului în speţă, devin exigibile chiar de la data naşterii obligaţiei;

B. va respinge acţiunea cu motivarea că obligaţia de plată a preţului nu devine, în speţă, exigibilă înainte de predarea bunului;

C. va admite acţiunea cu motivarea că prin chiar introducerea acţiunii în justiţie cumpărătorul a fost pus în întârziere în privinţa obligaţiei sale de plată a preţului.

Soluţie:

B


Se aplică art. 1362 C.civ.: „Dacă nu s-a determinat nimic în privinţa aceasta prin contract, cumpărătorul este dator a plăti la locul şi la timpul în care se face predarea lucrului.

(Sursa: Concurs de admitere în magistratură, 13 aprilie 2008)

Read more...

Contracte speciale, speţa 10

La data de 11 aprilie 2008, reclamantul A.B. introduce o acţiune prin care solicită, în contradictoriu cu pârâtul D.E., rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu acesta din urmă la data de 5 ianuarie 2006, având ca obiect un autoturism. Predarea autoturismului s-a făcut la data de 1 martie 2006, ocazie cu care reclamantul a constatat existenţa unui viciu ascuns la sistemul de frânare.

Prin întâmpinare, pârâtul invocă excepţia prescripţiei extinctive. Instanţa:

A. va admite excepţia, afară de cazul în care reclamantul va dovedi că viciul a fost ascuns cu viclenie;

B. va respinge excepţia cu motivarea că reclamantul a cunoscut viciul în interiorul termenului de 18 luni prevăzut de art. 9 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă;

C. va admite excepţia cu motivarea că viciul nu este suficient de grav pentru a justifica rezoluţiunea.

Soluţie:

A


Practic, momentul din care A.B. putea lua cunoştinţă de existenţa viciului ascuns curge din momentul predării autoturismului (1 martie 2006), din care începe folosirea efectivă a acestuia. Faptul că s-a încheiat contractul cu aproape trei luni mai devreme nu are nicio importanţă.

Conform art. 11 din Decretul nr. 167/1958: "Prescripţia dreptului la acţiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării.” Cu alte cuvinte, A.B. are în mod obişnuit un cel mult un an de la 1 martie 2006 pentru a constata existenţa viciilor ascunse. Prescripţia începe să curgă cel mai târziu după 1 martie 2007.

Conform art. 5 din Decretul nr. 167/1958: „Dreptul la actiune privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrari executate, se poate prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie.” Prescripţia extinctivă duce la decăderea dreptului lui A.B. în data de 1 septembrie 2007. Desigur, dacă A.B. poate dovedi că viciul a fost ascuns cu viclenie, termenul la care ar acţiona prescripţia extinctivă s-ar prelungi de la 6 luni la 3 ani.

(Sursa: Concurs de admitere în magistratură, 13 aprilie 2008)

Read more...

Contracte speciale, speţa 9

A, proprietar al unui tablou intitulat “Car cu boi”, atribuit în mod ferm în cercurile de specialitate pictorului N. Grigorescu şi clasat ca obiect de patrimoniu conform dispoziţiilor Legii nr. 182/2000 privitoare la protejarea patrimoniului cultural naţional, îl propune lui B spre vânzare printr-o scrisoare. Scrisoarea a fost formulată în termenii următori: “vă ofer spre vânzare tabloul Car cu boi pentru preţul pe care îl veţi considera de cuviinţă”.

La o săptămână de la data primirii scrisorii, B se declară de acord cu propunerea lui A, oferind pentru tablou 30.000 de Euro, sumă pe care o consemnează la dispoziţia lui A.

A nu se mulţumeşte cu acest preţ şi scoate tabloul la vânzare prin licitaţie publică, apelând la serviciile unei galerii de artă din Bucureşti specializate în domeniu. La licitaţie tabloul este adjudecat de un colecţionar de artă, C, contra preţului de 50.000 de euro plătibil în termen de 6 luni de la data adjudecării, actul de vânzare urmând a fi redactat în scris şi semnat de părţi la momentul plăţii preţului.

Anterior licitaţiei tabloului, după data propunerii sale de către B, A, dorind să afle valoarea de piaţă a tabloului, a apelat la serviciile unui expert al Muzeului de Artă al României, care l-a informat că valoarea de piaţă este de cel mult 5.000 de Euro întrucât, potrivit ultimelor cercetări în domeniu, necunoscute încă publicului, s-ar părea că tabloul nu a fost pictat chiar de N. Grigorescu, ci de un elev al acestuia.

B, care se consideră proprietar al tabloului, acţionează imediat după licitaţie în judecată pe A şi pe C, solicitând faţă de A să se constate că el a devenit proprietar al tabloului la momentul plăţii preţului, iar acesta să fie obligat să-i predea bunul, în timp ce faţă de C a solicitat, pe de o parte, să se anuleze licitaţia întrucât A nu mai era proprietar al bunului la momentul când aceasta a fost organizată, iar pe de altă parte, să se constate că pârâtul C nu are nici un drept asupra tabloului întrucât vânzarea între C şi A urma să se perfecteze doar la data plăţii preţului şi redactării contractului de vânzare.

C, care între timp a aflat că tabloul “Car cu boi” licitat de el s-ar putea să nu aparţină lui Grigorescu, ci unui elev al acestuia, se prezintă la dumneavoastră, care sunteţi avocat, şi vă solicită o analiză juridică în scris a situaţiei create, urmând ca pe baza acesteia să-şi formuleze apărările în deplină cunoştinţă de cauză. Formulaţi această analiză.

Soluţie propusă:

Între A şi B intervine o invitaţie la negociere formulată de primul la adresa celui de-al doilea. Este foarte adevărat că termenii în care iniţiază A sunt cât se poate de generoşi, dând naştere în mintea lui B la ideea că un vânzarea-cumpărarea este cât se poate de sigură, însă nespecificând preţul, A nu formulează o promisiune unilaterală de vânzare, ci doar un apel la ofertă. Întreruperea negocierilor în mod unilateral de către A poate suscita din partea lui B unele pretenţii de dezdăunare. B nu este proprietar al tabloului.

Dimpotrivă, C devine proprietar al tabloului în urma licitaţiei, întrucât sunt întrunite toate condiţiile valabile pentru realizarea vânzării (lucrul determinat, preţul determinat, consimţământul liber). Faptul că preţul va fi plătit în urma realizării unui termen suspensiv de 6 luni, iar contractul va fi redactat şi semnat în momentul plăţii, nu schimbă caracterul translativ de proprietat al înţelegerii valabile între A şi C.

Concluzionând, acţionea în revendicare introdusă de B împotriva lui C nu va face decât să constate că pretenţiile lui B sunt nefondate în raport cu C. Pe de altă parte, C va introduce împotriva lui A o acţiune în rezoluţiunea contractului pe temeniul erorii asupra substanţei, tabloul cumpărat dovedindu-se cu totul altceva faţă de ce s-a crezut iniţial.

Read more...

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO