Cum am învăţat pentru examenul de drept penal special

Pentru foarte mulţi dintre studenţii anului III de la drept examenul de penal special este un cui. Ce zic eu? O pioneză tolănită pe o canapea de catifea roşie. O adevărată durere undeva, vorba americanului. Pentru cei care mi-au solicitat acest text am o veste bună: acest examen poate fi luat cu condiţia să aplici pe lângă studiul sârguincios o metodă adecvată. Nu ajunge să munceşti, trebuie s-o faci conform unui plan. Hai să vedem acum de pe ce poziţie scriu acest text. Sunt student al Facultăţii de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai”, anul al treilea. Student la I.D.

E important de ştiut acest din urmă detaliu, pentru că înseamnă în practică 2 întâlniri semestriale de câte patru ceasuri, nici un curs şi nici un seminar obişnuit. Chiar dacă sunt bucuros că există această formă de învăţământ, fără de care n-aş fi putut fi student a doua oară, faptul de a nu putea participa în mod direct la activităţile universitare este o piedică gravă în pregătirea acestui examen. Totuşi, pentru cel tenace nimic nu e un handicap insurmontabil. Totul revine până la urmă la a respecta metoda de studiu potrivită.

Şi tocmai despre această metodă intenţionez să scriu rândurile următoare. Punctul de plecare constă în analiza structurii examenului. După cum se ştie din subiectele puse la dispoziţie prin caietul de seminarii, proba scrisă cuprinde 3 etape:
a) 20 de grilă cu patru răspunsuri;
b) o speţă complexă;
c) un subiect de futurologie penală.

Am să enunţ o banalitate: studentul care doreşte să treacă acest examen trebuie să-şi axeze pregătirea pe grile şi speţe de penal special. Este interesant de ştiut însă şi cântărit greutatea fiecărei componente a examenului. Cele douăzeci de grile cântăresc în mod diferit: oricare zece corect ştiute au câte 0,5 puncte, în vreme ce restul zece au doar câte 0,1 puncte. Avem aşadar 10 grile pentru 5 puncte şi încă zece pentru 1 punct. Studenţii minimalişti remarcă faptul că zece grile înseamnă deja nota de promovare, şi renunţă la efortul considerabil al parcurgerii bibliografiei pentru speţe. EROARE!

E o opţiune aparent OK, nu zic nu, însă lucrurile se leagă, dacă te pricepi la grile ai mari şanse să pici pe soluţie la speţe, iar dacă faci eforturi să parcurgi speţele înţelegi bine anumite grile. De aceea recomand să ţinteşti sus de tot la acest examen, ca să poţi lua o notă onorabilă sau măcar de trecere, cum bine spunea la o vreme un pedagog: Nota 9 este mai uşor de obţinut decât 5. Nu, acesta nu este un paradox... Eu am vrut să iau 8-9, şi mi-a ieşit 7. Am convingerea că dacă mi-aş fi reglat ţinta undeva la 5 nu m-aş mai fi gândit acum să merg în toamnă la măriri.

Speţa contează pentru 3 puncte. Cinci pentru zece grile, alt punct pentru celelalte zece, plus trei puncte pentru grile, mai rămâne unul pentru futurologie penală (abordări de genul "faceţi trei propuneri de lege ferenda pentru îmbunătăţirea capitolului de infracţiuni de corupţie"). Gradaţia examenului: dacă nu ai făcut cel puţin zece grile nu ţi se corectează speţa (adică ai picat). Dacă nu ai făcut impecabil cele douăzeci de grile plus speţa nu ţi se corectează subiectul de futurologie (care e de la 9 la 10). După cum se poate observa, lipseşte punctul din ospiciu/orificiu. Mă întreb în treacat: e legal? :-) Mai adaug: subiectul de futurologie e lux, targetul realist pentru acest examen e nota 8.

Per total, mai sunt anumite observaţii de făcut. Grilele sunt catastrofal de grele. Matematic vorbind, este puţin probabil să nimereşti soluţia. Practic, poate fi o soluţie (a, b, c sau d – 4 posibilităţi), pot fi două (a + b, a + c, a + d, b + c, b + d, c + d – 6 posibilităţi), pot fi trei (a + b + c, a + b + d, a + c + d, b + c + d – 4 posibilităţi), pot fi toate patru sau poate să nu fie niciuna. Dacă am inventariat bine, sunt 16 combinaţii, cine ştie că are noroc mai bine iese dacă joacă la 6 din 49. Încercuitul variantelor la plezneală iese din calcul. Până unde testează grilele? Până la nivelul detaliului nesemnificativ. Aici mi se pare de departe cea mai dură latură a examenului: trebuie să reţii ceea ce poţi afla cu uşurinţă dacă deschizi Codul Penal. Trebuie să relaţionezi tot ceea ce reţii. Trebuie să ştii să ierarhizezi, să lucrezi cu ceea ce ai relaţionat.

N-am să mă crizez acum, plângând de mila aspirantului la o meserie juridică. Dreptul e făcut din instituţii conceptuale, dar şi din nesfârşite detalii. O banală plângere contravenţională are nevoie în ultimă instanţă de sesizarea unui chiţibuş avocăţesc, iar o minte nepregătită nu va fi capabilă să întoarcă situaţia în propria favoare mai târziu. Dacă m-ar întreba cineva ce cred în legătură cu acest tip de examen, m-aş pronunţa fără rezerve sau ipocrizie în favoarea lui. Argument: dacă nu eşti capabil să rezişti acestui stres, cum crezi că vei rezista mai târziu într-o situaţie judiciară autentică? Eşti pus să-ţi însuşeşti o materie teribil de fragmentară, nici n-am făcut efortul să număr infracţiunile care trebuie studiate, plus că trebuie s-o relaţionezi cu penalul general (altfel eşti mort, Sergiu Bogdan utilizează din plin cursurile anterioare), e teribil de greu, de acord, dar cum ar putea fi altfel?

O mică observaţie: cele douăzeci de grile acoperă în total 6 puncte. De ce nu s-a făcut punctarea strict matematic, adică 600 sutimi per 20 grile egal 30 de sutimi bucata. Eu cred că logica de bază s-a fundamentat pe recunoaşterea dificultăţii în favoarea studentului: cu 10 grile ştiute s-ar fi putut acumula prin metoda punctării echilibrate doar 3 puncte. Ar fi fost nevoie de 16-17 grile perfecte pentru un 5, performanţă care nu este atinsă decât în mod excepţional. Deci studentul are numai de câştigat din baremul utilizat.

Undeva în suportul de curs zice profesorul că e nevoie cam de 10 ore de studiu săptămânal pentru promovarea examenului de penal special. Da. Eu m-am împăcat uşor cu sfatul acesta, pentru că niciodată de când mă ştiu n-am fost capabil de eforturi în asalt. Învăţatul doar în sesiune e o minunată idee pentru filme despre studenţi (care numai în amfiteatru nu-şi plasează acţiunea), însă nu dă rezultate nici la facultăţile care-şi solicită mai puţin aspiranţii. La drept înveţi din săptămâna 1, înveţi sâmbătă şi duminică, te bucuri când vine câte-o vacanţă ca să mai înveţi şi tu în voie :-) Cine nu înţelege realitatea asta simplă nu trebuie să se întrebe de prea multe ori de ce diploma de jurist seamănă cu Fata Morgana.

Ştiind deci că urma să fiu testat din grile şi speţe, mi-am concentrat eforturile pe aceste două tipuri de probleme. Într-o primă etapă am ignorat cu desăvârşire subiectele de reflecţie penală, însă urmează să le toc şi pe astea pentru măririle din toamnă (mă aşteaptă o vară penală :-)). Lista materialelor consultate este următoarea:

A. Suportul de curs de la I.D.
De aici am pornit, şi aici am ars cel mai tare gazul. L-am citit, l-am subliniat şi l-am fişat, adică am scris o grămadă de chestii incomplete pe vreo 50 de pagini. Am o mai veche manie să scriu ceea ce vreau să reţin, funcţionează în nenumărate situaţii, de exemplu atunci când învăţ lexic din limbi străine, însă la ştiinţe juridice e mai mare pierderea decât câştigul. Subliniatul e de departe mai bun, mai ales pentru cine are memorie vizuală notabilă, la mine e cam debil aspectul ăsta. Eu am mai degrabă memorie auditivă, de aceea ziceam că-mi pare rău că n-am văzut seminarii la penal decât în filmele americane. Oricum, suportul e excelent, l-am tocat de fiecare dată când m-au nedumerit grilele, iar şi iar.

B. Cartea profului (Sergiu Bogdan, Drept penal. Partea Specială, Universul Juridic, Bucureşti 2009)
Un fel de curs mai generos, cu poveşti, cu speţe, cu reflecţii, cu multe alea-alea. Subliniat de data asta, însă nu cu culori, ci cu stiloul. Bravo cui poate utiliza culorile, eu nu pot, că nu-mi place să intru la concurenţă cu fetiţa mea, am încercat, recunosc, dar mi-a confiscat culorile. Oamenii mari n-au nevoie de culori, cu argumentul ăsta am fost bătut şi m-am lăsat păgubaş :-) Când n-am revenit asupra suportului de curs, am făcut-o asupra cărţii. Cred c-am citit-o de trei ori, prima dată integral, apoi am citit mai ales ce-am subliniat de la cap la coadă, şi apoi de la coadă la cap (nu ştiu cum se face dar când ajung undeva spre final mă plictisesc, îmi sare ţandăra, şi singurul leac e să fac din sfârşit început şi viceversa).

C. Caietul de seminarii al profului
E o mină de aur. Sau o sursă brutală de nervi. Are 22 de teste complete (deci 22 ori 20 egal 440 grile). Vreo 80 de grile cu soluţii succinte. Plus 22 de subiecte de futurologie penală. E formidabil. Regret că nu toate cursurile de civil au asemenea instrumente de lucru. Grilele le-am abordat prin decembrie, lejer în contra-timp (niciodată nu izbutesc să mă încadrez în program, bănuiesc că nici să mor la vreme n-am să pot, sigur am să replanific evenimentul de câteva ori, după ce-am să-l notez în agendă la probleme nerezolvate). Am făcut câte 50-60 zilnic, verificând cu atenţie soluţiile, notând ce-am ştiut şi ce n-am ştiut, recitind cu atenţie teoria de fiecare dată când a fost nevoie. Şi a fost nevoie, nu glumă! Practic, fiecare zi de grile a însemnat 8-10 ceasuri de studiu.

După ce am trecut prima oară prin grile, am mai trecut o dată. Am comparat progresele, şi au fost notabile, sporul de rezolvări corecte a crescut cu 25-30%. De fiecare dată când n-am rezolvat corect am recitit din nou teoria. În anumite puncte unde credeam că rezultatul e greşit, am înţeles abia la a doua rundă detaliile pe care le ignorasem prima dată. În ultimele zile înainte de examen am reluat grilele. A treia oară. În testele unde rezolvasem 9-10 la prima rundă, 14-15 la a doua, am ajuns pe la 18-19 a treia oară. La examen am făcut 12 din 20. Grilele nu se repetă, n-are rost să le ţii minte. E important să înveţi să judeci, să înveţi să citeşti de aşa manieră încât să nu-ţi scape detaliile. Un "poate", un "întotdeauna" fac diferenţa între punctajul corect şi cel eronat, dincolo de tot penalul pe care îl ai în cap.

Cu grilele m-am luptat la fel. Prima trecere. Apoi a doua trecere. N-am mai avut vreme de a doua. Voi reveni asupra lor, acolo am rămas de departe cu multe semne de întrebare. Am să-mi stresez prietenii jurişti, dar la urma urmei e vina lor :-). Dacă nu mi-ar fi făcut poftă cu dezinvoltura cu care tratau chestiunile de drept, n-aş mai fi devenit student, nu mi-aş mai fi mâncat nopţile cu tratate şi speţe, n-aş mai fi conceput niciodată acest blog.

D. Grilele de la admiterile la INM şi admiterile în magistratură
Cei interesaţi le pot găsi direct pe pagina Institutului Naţional al Magistraturii. Merită parcurse, cu observaţia că sunt prea light pentru examenul cu Sergiu Bogdan. Nici o surpriză, chiar el afirma că grilele lui sunt mai grele.

E. volumul Teste grilă pentru concursuri şi examene, autor Gabriela Răducan ş.a., Editura Hamangiu, 2010
O lucrare foarte utilă, pe care am de gând s-o toc, mi-a slujit şi pentru examenul de contracte speciale, e piesa de rezistenţă în multe dintre recapitulările mele.

F. tratatul de penal general, vol. I, al lui Florin Streteanu + cursul de penal general al lui Constantin Mitrache
Cum spuneam, penal special fără penal general e precum maşina fără volan, precum ţoapa fără colier de aur, precum milionarul fără milioanele sale, precum parlamentarul fără interlop. Nu garantez c-am recapitulat prea temeinic, însă am parcurs o dată toată problematica, revenind asupra chestiunilor unde am întâmpinat dificultăţi la grile.

Nu e fără interes să adaug două lucrări rămase în stadiul de intenţie. Cred că parcurgerea lor vara asta va constitui una din diferenţele între examenul din iarnă şi cel de mărire:

G. caietul de seminarii al lui Cioclei
Prevăd conflicte locale cu descărcări electrice semnificative, având în vedere că şcoala penală de la Bucureşti şi cea de la Cluj nu au viziuni unitare (uneori Sergiu Bogdan se ceartă şi cu Înalta Curte, aşa că ce mai contează ceva conflicte inter-universitare?).

H. Culegerea de speţe rezolvate a lui Valentin Radu Sultănescu
Pe asta n-aveam voie s-o ratez. De acord, nu pot merge la seminarii, dar cu cartea asta mă scot ceva de speriat. Am studiat ceva similar pentru examenul de drept penal partea generală 2, şi am luat 9. De departe, o lectura fantastică. Ceva similar a scris de asemenea Toader Tudorel.

Şi cu asta cam termin tot ce era de spus despre metodă. Principiile de studiu reies cu claritate:
1) lectura cu atenţie a materialului teoretic (suport de curs + carte);
2) relectura materialului teoretic de fiecare dată când practica o impune;
3) parcurgerea de 2-3 ori a grilelor profesorului, la care se adaugă grilele din diverse cărţi şi de la examenele profesionale;
4) favorizarea pluralităţii surselor (Cluj-Napoca + Bucureşti);
5) studierea speţelor rezolvate;
6) reflectarea la pistele de îmbunătăţire a legii.

La care adaug: DE MERS LA TOATE SEMINARIILE. E nebunie, e scurtcircuit, 1 ceas de seminar = 10-12 ore de efort individual!!!

Pentru o primă prezentare la examen, am izbutit să-mi urmez metoda în proporţie de 65-75%. Rezultatul a fost pe măsura capacităţii mele de a o respecta. Sper ca aceste rânduri să constituie sugestii pentru colegi, adaptabile cu puţin efort şi la examenele pentru alte discipline juridice.

Grilă comentată drept penal partea specială (27)

Violul, în forma de bază:

a) se va reţine în concurs cu vătămarea corporală gravă atunci când constrângerea a avut ca urmare pierderea definitivă a capacităţii victimei de a purta o sarcină, iar pentru vindecare a avut nevoie de 30 de zile de îngrijiri medicale;

b) poate justifica efectuarea unui avort etic;

c) este o infracţiune cu subiect activ general;

d) este o infracţiune cu subiect pasiv general.

Soluţii comentate:

a - nu se reţine (dacă victima violului suferă o vătămare corporală gravă se produce o absorbţie, în temeiul art. 197, alin. 2, lit. c, C.pen.);

b – se reţine;

c – se reţine;

d – se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (26)

O persoană juridică poate fi subiect pasiv al infracţiunii de:

a) insultă;

b) distrugere;

c) purtare abuzivă;

d) luare de mită.

Soluţie comentată:

a – nu se reţine (opinia quasi-majoritară astăzi în dreptul român este aceea că subiect pasiv al acestei infracţiuni este doar persoana fizică);

b – se reţine (de exemplu, în cazul în care cineva distruge prin orice modalitate un bun material al unei instituţii);

c – se reţine (de exemplu, în situaţia în care un funcţionar public tratează jignitor sau ameninţător o societate comercială);

d – nu se reţine (întrucât această infracţiune este comisă de subiect activ special, cu calitate de funcţionar).

Grilă comentată drept penal partea specială (25)

În timpul zilei, X a pătruns în curtea unui imobil, pe poarta lăsată deschisă şi a sustras un seif mobil aflat într-un autoturism. Autoturismul era descuiat şi parcat în interiorul curţii părţii vătămate. Ajuns la loc sigur, departe de locul de unde a sustras seiful, a luat banii din el, adică 100.000 lei, şi l-a abandonat. X va răspunde pentru:

a) furt calificat, deoarece a produs consecinţe deosebit de grave în concurs cu violarea de domiciliu;

b) furt calificat comis prin efracţie în concurs cu violarea de domiciliu;

c) furt simplu în concurs cu violarea de domiciliu ;

d) furt calificat comis în public în concurs cu violarea de domiciliu.

Soluţii propuse :

a – nu se reţine (nu există nicio circumstanţă de calificare a furtului; pătrunderea în curtea imobilului nu prezintă caracteristicile efracţiei; consecinţele deosebit de grave ale furtului vizează o pagubă de cel puţin 200.000 lei) ;

b – nu se reţine ;

c – se reţine (intrarea în curtea imobilului prezintă tipicitatea violării de domiciliu, întrucât curtea este loc împrejmuit);

d – nu se reţine (curtea unui imobil nu este loc public).

Grilă comentată drept penal partea specială (24)

Nu are obiect material:

a) infracţiunea de prostituţie;

b) infracţiunea de evadare;

c) infracţiunea de pruncucidere;

d) infracţiunea de înşelăciune.

Soluţie propusă:

Obiect material nu au toate infracţiunile, ci doar cele la care valoarea socială este exprimată printr-o entitate materială. Infracţiunile care au obiect material sunt infracţiuni de rezultat, iar cele care nu au astfel de obiect material sunt infracţiuni de pericol, de punere în primejdie.

a - se reţine (infracţiune de pericol);

b - se reţine (infracţiune de pericol);

c – nu se reţine (infracţiune de rezultat);

d – nu se reţine (infracţiune de rezultat);

Grilă comentată drept penal partea specială (23)

Partea vătămată a unei infracţiuni de tâlhărie, audiată în cursul procesului penal, fiind întrebată dacă a fost agresată de inculpat, a declarat în mod neadevărat că inculpatul nu ar fi agresat-o în vreun fel. A susţinut în mod neadevărat că a remis de bunăvoie bunul inculpatului, deşi în declaraţiile anterioare a relatat adevărul, în sensul că a fost agresat de inculpat pentru a i se sustrage portmoneul:

a) partea vătămată comite infracţiunea de mărturie mincinoasă;

b) partea vătămată comite o infracţiune contra înfăptuirii justiţiei;

c) partea vătămată comite infracţiunea de favorizare a infractorului;

d) partea vătămată nu comite nicio infracţiune.

Soluţii propuse:

a – nu se reţine, întrucât partea vătămată nu este moartor în acţiunea penală;

b – nu se reţine;

c - se reţine, partea vătămată zădărnicind judecata prin schimbarea depoziţiei;

d – nu se reţine.

Speţa 03, drept penal, partea specială

X este angajat la S.C. ABC S.A. începând cu data de 8 februarie 2002, îndeplinind succesiv mai multe funcţii: în perioada 2002-2003, şef sector cazare, în perioada 2003-2005, şef serviciu pază, iar din mai 2005 până în prezent, şef al departamentului securitate şi facilităţi portuare. În calitate de şef serviciu pază, X avea mai multe atribuţii conform fişei postului, precum şi dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, printre care: - organizarea, conducerea şi controlul activităţilor de pază şi a modului de executare a serviciului de personal din subordine; informarea de îndată a conducerii sucursalei şi a poliţiei despre evenimentele produse în timpul activităţii de pază şi ţinerea evidenţei acestora; – ţinerea evidenţei armamentului şi muniţiei din dotarea personalului de pază, asigurarea păstrării, întreţinerii, depozitării şi folosirii acestora conform legii.

În perioada februarie-martie 2005, agenţii de pază ai S.C. ABC S.A. au urmat cursurile de calificare profesională pentru această funcţie, la finele cursurilor urmând să susţină un examen pentru obţinerea certificatului de absolvire şi a atestatului pentru executarea activităţilor de pază, conform Legii nr. 333/2003.

Aceste cursuri au fost organizate ca urmare a contractului de prestării servicii încheiat de S.C. ABC S.A. cu Corpul Gardienilor Publici Constanţa, formatorul desemnat pentru seria agenţilor de pază din luna februarie 2005 fiind Y. Membrii comisiei de examinare au fost numiţi de Direcţia Judeţeană de Muncă şi Solidaritate Socială, fiind desemnaţi doi ofiţeri de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, precum şi directorul adjunct al Corpului Gardienilor Publici.

La data de 18 aprilie 2005, lucrătorii din cadrul Poliţiei Municipiului Constanţa au fost sesizaţi de Z, agent de pază în cadrul S.C. ABC S.A., cu privire la faptul că în cursul lunii martie 2005, X, care era şeful pazei, a solicitat subordonaţilor săi diverse sume de bani pe care să le înmâneze membrilor comisiei în vederea promovării examenului.

Potrivit declaraţiei lui Z, cu aproximativ o lună înainte de a începe cursurile, X i-a cerut personal să strângă de la colegii săi câte 40-50 lei, pe care apoi să-i dea lui, iar el, la rândul său, să-i înmâneze membrilor comisiei de examinare, pentru ca aceştia să le faciliteze promovarea examenului.

Z i-a spus lui X că aşa ceva nu este posibil, iar X i-a răspuns că cine nu dă banii nu va promova examenul.

Z a declarat că X i-a mai precizat că orice persoană, pentru a-şi păstra un loc de muncă aşa cum este cel al agenţilor de pază, ar da şi 1000 de euro. Totodată, X i–a mai spus că examenul va fi foarte dur şi că cel puţin 20 dintre participanţi nu-l vor promova.

Z a declarat că a transmis colegilor săi cele spuse de X, însă aceştia nu au fost de acord cu solicitarea lui X.

Z şi T (tot agent de pază la S.C. ABC S.A.), au declarat că discuţiile purtate cu X, cu două-trei zile înainte de examen, referitoare la pretinderea sumelor de bani, au fost înregistrate pe telefonul mobil al lui Z.

În ziua susţinerii examenului, înainte de sosirea membrilor comisiei, X a intrat în sălile de concurs şi le-a indicat participanţilor să înscrie câte un punct în dreptul unei anume căsuţe de pe testele grilă care le fuseseră repartizate, pentru a-şi da seama, în momentul în care vor fi corectate lucrările cui aparţin acestea.

Z şi T au relatat că X i-a chemat pe ei şi pe alţi doi colegi, cărora le-a spus că sunt foarte proşti, întrucât nu au reuşit să obţină decât note mai mici de 5.

Totodată X le-a spus că a discutat cu şeful comisiei, respectiv cu domnul N şi, datorită intervenţiei sale, au reuşit să obţină cu toţii note de trecere, lăsându-i să înţeleagă că îi sunt datori.

Din declaraţiile agenţilor de pază rezultă că aceştia s-au pregătit pentru susţinerea examenului ce consta într-o probă scrisă tip test grilă, cât şi într-o probă orală, iar majoritatea l-au promovat fără a-i da inculpatului vreo sumă de bani.

După susţinerea şi promovarea examenului, Z şi T l-au informat pe X că acţiunea sa de a pretinde bani nu a fost urmată de acceptarea persoanelor care au participat la examen.

Z şi T i-au spus lui X că au înregistrat solicitările sale cu privire la strângerea sumelor de bani şi au relatat că în momentul în care X a aflat despre existenţa convorbirilor telefonice a început să-i ameninţe, atât personal, cât şi prin intermediul colegilor, că îi va distruge şi îi va trimite la puşcărie.

Z a declarat că aceste ameninţări au continuat, în sensul că, dacă va declara în faţa procurorului ceea ce a declarat organelor de poliţie, va face în aşa fel încât să-şi piardă locul de muncă.

Din declaraţiile lui Z şi T a reieşit că la scurtă vreme după afişarea rezultatelor examenului, adică la sfârşitul lunii martie 2005, X şi-a materializat ameninţările adresate acestora, sesizând comisia de disciplină cu mai multe abateri în ceea ce-i priveşte, invocând diferite motive, fie că agenţii de pază şi-au părăsit postul fără anunţarea conducerii, fie că ar fi sustras combustibil din societate.

Ca urmare a anchetei efectuate de comisia de disciplină a firmei, persoanele pentru care s-a întocmit sesizarea au fost găsite nevinovate, întrucât cele consemnate în referat nu s-au confirmat.

X a formulat plângere penală împotriva numiţilor Z şi T pentru comiterea infracţiunii de calomnie, denunţare calomnioasă şi mărturie mincinoasă pentru faptul că au dat declaraţii împotriva lui la poliţie, parchet şi în cadrul procedurilor de anchetă internă a firmei şi pentru că au făcut plângere penală împotriva sa.

Sunteţi instanţă. Analizaţi starea de fapt şi încadraţi juridic faptele comise de X, Z şi T. Motivaţi fiecare acuzaţie pe care aţi reţinut-o sau aţi înlăturat-o în sarcina celor implicaţi.

Soluţie propusă:

Z şi T nu comit nicio infracţiune.

Împotriva lui X se reţine concursul format din :
- infracţiunea de trafic de influenţă;
- 2 infracţiuni de şantaj în formă agravată (împotriva lui Z şi T) ;
- 4 infracţiuni de insultă (împotriva lui Z, T şi a celor doi colegi ai lor).

Grilă comentată drept penal partea specială (22)

Infracţiunea de omor:

a) nu este absorbită în infracţiunea de viol care a avut ca urmare moartea victimei;

b) nu se poate comite cu intenţie eventuală în cazul omorului calificat săvârşit pentru a înlesni un furt;

c) în forma omorului calificat cu premeditare nu poate fi comisă prin omisiune;

d) este o infracţiune cu conţinuturi alternative.

Soluţie propusă:

a - nu se reţine (în infracţiunea de viol cu forma agravată care a avut ca urmare moartea victimei se absoarbe uciderea din culpă);

b – nu se reţine (omorul calificat comis pentru a înlesni un furt se comite cu intenţie eventuală);

c – nu se reţine (omorul calificat cu premeditare poate fi comis prin omisiune, pentru că premeditarea şi omisiunea nu se exclud);

d – nu se reţine (omorul calificat având conţinut unic).

Speţa 02, drept penal, partea specială

Inculpata, având un grad de instruire şi un nivel intelectual foarte scăzut, căsătorită şi mamă a doi copii minori, a realizat că este gravidă, însă a ascuns această stare soţului şi rudelor apropiate, sperând că va pierde sarcina prin eforturile fizice pe care le face în mod obişnuit, eforturi care i-ar putea provoca avortul. Ea locuia împreună cu ceilalţi doi copii în condiţii paupere, într-un apartament confort redus. Soţul acesteia o jignea şi o acuza de infidelitate.

În noaptea de 13/14.04.2006, inculpata a născut, neasistată, în baia comună de la nivelul 4 al blocului în care locuia, după care, într-o altă încăpere, a aşezat nou-născutul pe o pătură şi apoi l-a introdus într-o pungă de plastic în care a mai pus şi alte lucruri nefolositoare (inclusiv înscrisuri care conţineau numele ei). Ulterior, a băgat punga într-un sac de rafie pe care, după ce a luat măsuri să nu se desfacă, l-a aruncat dimineaţa într-un tomberon de gunoi din apropierea blocului.

Această atitudine a inculpatei a fost explicată de aceasta prin faptul că nou-născutul nu a dat niciun semn de viaţă şi a crezut că este mort, întrucât pierduse “apa” cu două zile înainte de naştere.

S-a constatat, prin raportul medico-legal de autopsie, că nou-născutul a respirat cu un singur plămân şi că acesta suferea de edem pulmonar. Această situaţie putea să conducă în fapt la o stare inertă a copilului la naştere. Cu toate acestea, copilul s-a născut viu şi ar fi fost viabil dacă ar fi fost dus la spital. Moartea sa a fost violentă, fiind determinată şi de neînfăşarea, lipsa alimentaţiei şi abandonarea lui într-un mediu cu temperaturi scăzute.

Cu privire la inculpată, o altă expertiză medico-legală a concluzionat că aceasta “date fiind condiţiile naşterii a putut suferi o îngustare a conştiinţei cu diminuarea discernământului, fără a fi pierdut discernământul”, iar în final Comisia Superioară Medico-Legală a concluzionat că “deşi posibilă, teoretic nu a fost stabilită existenţa unei tulburări psihice, pricinuită de naştere”.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de avort, deoarece a sperat că va pierde sarcina prin faptul că desfăşoară în mod obişnuit activităţi fizice grele, omor deosebit de grav pentru că a comis fapta prin cruzime, raportat la sentimentul de ferocitate pe care îl denotă comiterea acestui omor şi lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată, deoarece a închis copilul nou-născut în sacul de rafie, lezându-i astfel libertatea fizică.

Analizaţi fiecare acuzaţie la adresa inculpatei şi apoi încadraţi juridic faptele.

Soluţie propusă:

Tentativa de avort nu poate fi reţinută, întrucât speranţa nu este act de executare. Simpla speranţă într-un rezultat, oricât de “întemeiată” ar părea, nu poate fi infracţiune.

Omorul deosebit de grav nu poate fi reţinut, întrucât există posibilitatea ca inculpata chiar să fi considerat că nou-născutul este mort, ţinându-se cont de aspectul său inert şi de gradul de instruire şi nivelul intelectual al agentului.

Lipsirea de libertate în mod ilegal nu se reţine, fiind absorbită în infracţiunea de omor, cu două circumstanţe de calificare: împotriva unui membru de familie şi profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra (art. 175, alin. 1, lit. c şi d, C.pen.).

Grilă comentată drept penal partea specială (21)

Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal:

a) este comisă în forma agravată întotdeauna când autorul avea asupra sa un cuţit;

b) poate exista în forma tentativei atunci când lipsirea de libertate a avut ca urmare moartea victimei;

c) se comite în forma agravată când victima este un sugar de 5 luni care nu se poate deplasa;

d) nu se sancţionează decât când se comite cu intenţie directă.

Soluţie comentată:

a - se reţine (cuţitul fiind asimilat unei arme);

b – se reţine (să ne imaginăm că agentul răpeşte victima în vederea lipsirii ei de libertate pentru o anumită perioadă, însă în cursul răpirii victima este călcată de maşina agentului pe degetul mare de la piciorul drept, prilej cu care unghia se infectează, dă instantaneu în gangrenă şi victima moare odată cu închiderea portierei peste pardesiu);

c – se reţine (doctrina română consideră că incapacitatea de deplasare poate fi inerentă victimei) ;

d - nu se reţine (infracţiunea poate fi comisă şi cu intenţie indirectă).

Speţa 01, drept penal, partea specială

S-a reţinut că X, elev în clasa a XII-a, s-a întâlnit în faţa şcolii cu Y, elev în clasa a IX-a la aceeaşi şcoală. X i-a spus că-i va dezumfla roţile de la bicicletă dacă nu îi va aduce a doua zi un telefon mobil şi o cartelă reîncărcabilă. Y a luat-o la fugă, a intrat în şcoală şi a încercat să blocheze uşa de la vestiar unde s-a refugiat. X a venit după el, a reuşit să deschidă uşa şi l-a lovit. Apoi, Y a povestit ceea ce i s-a întâmplat unui coleg care l-a anunţat pe directorul şcolii. Acesta i-a anunţat pe părinţii lui X care i-aucerut directorului să ia toate măsurile pentru a-l restitui proprietarului. Directorul l-a ţinut încuiat pe Y în biroul său aproximativ 6 ore până au ajuns părinţii lui X. În timpul cât l-a ţinut încuiat, directorul l-a ameninţat pe X că va fi exmatriculat din şcoală dacă nu spune unde a ascuns telefonul obţinut de la Y.

X a refuzat să spună, solicitându-i să fie imediat eliberat. El a fost eliberat doar când au venit părinţii acestuia, fără însă a spune unde a ascuns telefonul mobil.

X a fost cercetat pentru comiterea infracţiunilor de ameninţare, lovire şi violare de domiciliu, iar directorul a fost cercetat pentru comiterea infracţiunilor de ameninţare şi lipsire de libertate în mod ilegal.

Analizaţi toate acuzaţiile formulate împotriva lui X şi a directorului, apoi faceţi încadrarea juridică a faptelor comise de X şi de director.

Soluţie propusă:

X nu comite infracţiunea de şantaj, care absoarbe ameninţarea şi lovirea. Nu comite infracţiunea de violare de domiciliu, întrucât vestiarul nu poate fi asimilat domiciliului în sensul penal al termenului.

Directorul nu comite nicio infracţiune. Atunci când îl încuie pe X în biroul său o face cu aprobarea părinţilor, în temeiul unor obligaţii de tip pedagogic. Ameninţarea cu exmatricularea din şcoală nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de ameninţare.

Grilă comentată drept penal partea specială (20)

Întreruperea cursului sarcinii:

a) are o cauză de nepedepsire în cazul în care avortul se impunea din motive terapeutice;

b) are o cauză justificativă în cazul în care avortul se impunea din motive terapeutice;

c) poate avea ca subiect activ femeia însărcinată;

d) este justificată până la momentul declanşării durerilor naşterii în cazul în cazul avortului "etic".

Soluţii propuse:

a - nu se reţine (cauzele de nepedepsire vizează situaţii, stări, împrejurări în care fapta săvârşită constituie infracţiune şi atrage răspunderea penală, însă legiuitorul iartă);

b – se reţine (dacă întreruperea sarcinii se impunea din motive terapeutice, nu putem vorbi decât de cauză justificativă, fapta nemaiavând caracter infracţional);

c - se reţine (cu observaţia că doctrina juridică este împărţită asupra acestui aspect);

d – nu se reţine (spre deosebire de motivele terapeutice care pot să ducă la întreruperea cursului sarcinii oricând, în cazul avortului etic acesta operează până la limita viabilităţii copilului nenăscut).

Grilă comentată drept penal partea specială (19)

Comiterea infracţiunii asupra unui membru de familie:

a. este o formă agravată a infracţiunii de loviri sau alte violenţe;

b. este o formă agravată a infracţiunii de viol;

c. este o formă agravată a infracţiunii de vătămare corporală gravă;

d. este o formă agravată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Soluţie:

a - se reţine (art. 180, alin. 1 ind. 1, C.pen.);

b – se reţine (art. 197, alin. 2 lit. b), ind. 1, C.pen.);

c - nu se reţine;

d – nu se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (18)

Infracţiunea de loviri sau alte violenţe:

a) nu se poate comite niciodată în forma agravată atunci când pentru vindecare nu au fost necesare zile de îngrijiri medicale;

b) nu are incriminată tentativa deşi aceasta este posibilă;

c) este absorbită în mod natural de infracţiunea de ucidere din culpă;

d) în anumite condiţii se poate comite şi cu praeterintenţie.

Soluţii comentate:

a – nu se reţine (în ipoteza în care fapta este săvârşită asupra unui membru de familie, avem formă agravată pentru vindecarea căreia nu au fost necesare zile de îngrijiri medicale – art. 180, alin. 1 ind. 1, C.pen.);

b – se reţine (tentativele la această infracţiune sunt adesea comise în joacă sau ameninţător, mai ales de copii);

c – nu se reţine (infracţiunile comise din culpă nu pot fi absorbite de infracţiuni comise cu intenţie);

d – se reţine (este situaţia celui cu palma grea, care nu-şi imaginează că-şi bagă victima în spital şi nici nu urmăreşte acest rezultat).

Grilă comentată drept penal partea specială (17)

Comite infracţiunea de viol:

a) cel care obţine consimţământul victimei la raport sexual prin inducerea în eroare a acesteia cu privire la starea sa de sănătate, cât timp consimţământul nu este unul valabil datorită erorii în care se află victima;

b) cel care oferă victimei o sumă de bani pentru a întreţine relaţii sexuale, dar ulterior actului sexual decide să nu o mai plătească;

c) soţul care, neştiind că soţia sa, aflându-se într-o stare avansată de ebrietate, doarme, întreţine relaţii sexuale cu aceasta;

d) soţia care îşi obligă prin ameninţare soţul să întreţină relaţii sexuale cu ea.

Soluţii comentate:

a - nu se reţine (vicierea consimţământului nu realizează tipicitatea faptei, care trebuie comisă prin constrângere);

b – nu se reţine (promisiunile neîmplinite nu pot fi asimilate constrângerii) ;

c – nu se reţine (dacă agentul nu profită de starea victimei, fapta nu este tipică) ;

d – se reţine.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (11)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială?

Răspuns:
a) bigamia;
b) abandonul de familie;
c) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;
d) contaminarea venerică;
e) sustragerea de la tratament medical;
f) falsificarea de alimente sau alte produse;
g) ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice;
h) încăierarea;
i) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) prostituţia;
k) proxenetismul.

02. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:
a) bigamia;
b) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;
c) contaminarea venerică.

03. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:
a) abandonul de familie;
b) contaminarea venerică;
c) sustragerea de la tratament medical;
d) falsificarea de alimente sau alte produse.

04. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială poate fi comisă şi cu praeterintenţie?

Răspuns: Falsificarea de alimente sau alte produse;

05. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:
a) bigamia;
b) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;
c) prostituţia.

06. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are incriminată tentativa?

Răspuns:
a) falsificarea de alimente sau alte produse;
b) proxenetismul.

07. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are forme agravate?

Răspuns:
a) falsificarea de alimente sau alte produse (4 forme) ;
b) ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (1 formă) ;
c) proxenetismul (1 formă).

08. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns: Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.

09. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială cunoaşte modalităţi?

Răspuns:
a) abandonul de familie (3 modalităţi);
b) contaminarea venerică (2 modalităţi).

10. În cazul căror infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială operează împăcarea părţilor?

Răspuns: Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.

11. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială?

Răspuns:
a) infracţiunea de încăierare absoarbe infracţiunile de loviri sau alte violenţe şi cea de vătămare corporală;
b) infracţiunea de încăierare, în prima formă agravată, absoarbe infracţiunea de vătămare corporală gravă;
c) infracţiunea de încăierare, în a doua formă agravată, este absorbită în infracţiunea de lovituri şi alte violenţe cauzatoare de moarte, dacă a avut ca urmare moartea unui om iar făptuitorul este cunoscut.

12. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială?

Răspuns : Instigarea sau complicitatea la prostituţie se află în concurs de calificări cu proxenetismul (fiind preferată ultima încadrare juridică).

13. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are o variantă asimilată?

Răspuns:
a) bigamia;
b) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;
c) falsificarea de alimente sau alte produse.

14. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială se comit în pluralitate naturală?

Răspuns:
a) bigamia;
b) încăierarea.

15. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are o cauză de nepedepsire?

Răspuns:
a) bigamia;
b) încăierarea;
c) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni.

16. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială are o cauză justificativă?

Răspuns: Contaminarea venerică.

17. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială este o infracţiune de obicei?

Răspuns:
a) nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului;
b) prostituţia.

18. Care dintre infracţiunile care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială se comite cu intenţie repentină?

Răspuns: Încăierarea.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (10)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor de fals?

Răspuns:
a) falsificarea de monedă sau alte valori;
b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;
c) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori;
d) falsificarea instrumentelor oficiale;
e) folosirea instrumentelor oficiale false;
f) falsul în înscrisuri;
g) falsul material în înscrisuri oficiale;
h) falsul intelectual;
i) falsul în înscrisuri sub semnătură privată;
j) uzul de fals;
k) falsul în declaraţii;
l) falsul privind identitatea;
m) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii.

02. Care dintre infracţiunile de fals este comisă cu subiect activ special?

Răspuns: Falsul intelectual.

03. Care dintre infracţiunile de fals poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:
a) falsificarea de monedă sau alte valori;
b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;
c) falsificarea instrumentelor oficiale;
d) folosirea instrumentelor oficiale false;
e) falsul material în înscrisuri oficiale;
f) falsul intelectual;
g) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii.

04. Care dintre infracţiunile de fals are forme atenuate ?

Răspuns: Uzul de fals.

05. Care dintre infracţiunile de fals poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:
a) falsul în înscrisuri sub semnătură privată;
b) uzul de fals;
c) falsul în declaraţii;
d) falsul privind identitatea;

06. Care dintre infracţiunile de fals are tentativă neincriminată?

Răspuns:
a) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori;
b) folosirea instrumentelor oficiale false;
c) uzul de fals;
d) falsul în declaraţii;
e) falsul privind identitatea;
f) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii.

07. Care dintre infracţiunile de fals are incriminată tentativa?

Răspuns:
a) falsificarea de monedă sau alte valori ;
b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;
c) falsificarea instrumentelor oficiale;
d) falsul material în înscrisuri oficiale;
e) falsul intelectual;
f) falsul în înscrisuri sub semnătură privată.

08. Care dintre infracţiunile de fals are forme agravate?

Răspuns:
a) falsificarea de monedă sau alte valori (2 forme) ;
b) falsul material în înscrisuri oficiale (1 formă);
c) falsul prin folosirea emblemei Crucii Roşii (1 formă).

09. Care dintre infracţiunile de fals cunoaşte modalităţi?

Răspuns:
a) folosirea instrumentelor oficiale false (2 modalităţi);
b) falsul privind identitatea (2 modalităţi).

10. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor de fals?

Răspuns:
a) deţinerea este absorbită în mod natural în conţinutul acţiunii de falsificare;
b) infracţiunea de fals intelectual este absorbită în infracţiunea de evaziune fiscală, atunci când actele sunt falsificate în scopul evaziunii fiscale;
c) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată absoarbe uzul de fals, deoarece folosirea înscrisului falsificat este o condiţie a tipicităţii.

11. Care dintre infracţiunile de fals poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns:
a) falsificarea de monedă sau alte valori;
b) falsificarea de timbre, mărci sau de bilete de transport;
c) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori;
d) falsificarea instrumentelor oficiale;
e) folosirea instrumentelor oficiale false;
f) falsul material în înscrisuri oficiale;
g) falsul în înscrisuri sub semnătură privată;
h) falsul în declaraţii.

12. Care dintre infracţiunile de fals nu poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns: Falsul intelectual.

13. Care dintre infracţiunile de fals are o variantă asimilată?

Răspuns:
a) falsificarea de monedă sau alte valori ;
b) falsul privind identitatea.

14. Care dintre infracţiunile de fals este o infracţiune obstacol?

Răspuns: Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori.

15. La care dintre infracţiunile de fals se înregistrează modalitatea participaţiei improprii ?

Răspuns : Falsul intelectual.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (09)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei?

Răspuns:
a) denunţarea calomnioasă;
b) mărturia mincinoasă;
c) încercarea de a determina mărturia mincinoasă;
d) împiedicarea participării la proces;
e) nedenunţarea;
f) omisiunea sesizării organelor judiciare;
g) favorizarea infractorului;
h) omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare;
i) arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă;
j) supunerea la rele tratamente;
k) tortura;
l) represiunea nedreaptă;
m) evadarea;
n) înlesnirea evadării;
o) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti;
p) reţinerea sau distrugerea de înscrisuri;
q) sfidarea organelor judiciare.

02. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:
a) mărturia mincinoasă;
b) evadarea;
c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea nerespectării unor măsuri de siguranţă;
d) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea nerespectării pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice.

03. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are subiect pasiv special?

Răspuns:
a) împiedicarea participării la proces;
b) favorizarea infractorului;
c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea ameninţării faţă de organul de executare;
d) sfidarea organelor judiciare.

04. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:
a) denunţarea calomnioasă;
b) mărturia mincinoasă;
c) nedenunţarea;
d) evadarea;
e) înlesnirea evadării;
f) sfidarea organelor judiciare.

05. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are forme atenuate ?

Răspuns: Înlesnirea evadării.

06. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:
a) încercarea de a determina mărturia mincinoasă;
b) favorizarea infractorului.

07. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are tentativă neincriminată?

Răspuns:
a) mărturia mincinoasă;
b) omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare;
c) cercetarea abuzivă;
d) supunerea la rele tratamente;
e) represiunea nedreaptă;
f) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti;
g) reţinerea sau distrugerea de înscrisuri;
h) sfidarea organelor judiciare.

08. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are incriminată tentativa?

Răspuns:
a) împiedicarea participării la proces;
b) tortura;
c) evadarea;
d) înlesnirea evadării.

09. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are forme agravate?

Răspuns:
a) omisiunea sesizării organelor judiciare (1 formă);
b) tortura (2 forme) ;
c) evadarea (3 forme) ;
d) înlesnirea evadării (5 forme) ;
e) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea împiedicării unei persoane de a folosi o locuinţă, ori o parte dintr-o locuinţă sau imobil, deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti (1 formă).

10. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei poate fi comisă din culpă?

Răspuns:
a) nedenunţarea;
b) înlesnirea evadării.

11. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei cunoaşte modalităţi?

Răspuns:
a) favorizarea infractorului (2 modalităţi);
b) cercetarea abuzivă (2 modalităţi);
c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti (4 modalităţi);
d) sfidarea organelor judiciare (2 modalităţi).

12. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei?

Răspuns:
a) infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă absoarbe: ameninţarea, lovirea sau alte acte de violenţă şi vătămarea corporală, atunci când infracţiunea este comisă în modalitatea constrângerii;
b) infracţiunea de evadare absoarbe lovirea sau alte violenţe;
c) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în modalitatea ameninţării faţă de organul de executare, absoarbe ultrajul comis asupra organului de executare.

13. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul care împiedică înfăptuirea justiţiei?

Răspuns :
a) infracţiunea de înlesnire a evadării intră în concurs de calificare cu complicitatea la evadare (diferenţa constând în faptul că înlesnirea evadării presupune acordarea de sprijin material sau moral, în vreme ce complicitatea la evadare constă în simple încurajări) ;
b) ultrajul este în concurs de calificare cu infracţiunea de sfidare a organelor judiciare (dacă sunt îndeplinire condiţiile de tipicitate pentru ambele infracţiuni se va reţine ultrajul, adică infracţiunea sancţionată cel mai grav).

14. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o variantă asimilată?

Răspuns:
a) denunţarea calomnioasă;
b) mărturia mincinoasă;
c) încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

15. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o cauză personală de atenuare?

Răspuns:
a) denunţarea calomnioasă;
b) mărturia mincinoasă.

16. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o cauză de nepedepsire?

Răspuns:
a) mărturia mincinoasă;
b) nedenunţarea (3 cauze);
c) favorizarea infractorului;
d) omisiunea de încunoştinţa organele judiciare.

17. Care sunt infracţiunile vizate de infracţiunea de nedenunţare?

Răspuns:
a) omorul;
b) omorul calificat;
c) omorul deosebit de grav;
d) tâlhăria;
e) pirateria;
f) delapidarea;
g) distrugerea, formele agravate;
h) distrugerea calificată;
i) distrugerea şi semnalizarea falsă.

18. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are o modalitate particulară de sancţionare?

Răspuns: Evadarea.

19. Care dintre infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei are conţinuturi alternative?

Răspuns: Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (08)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu;
b) neglijenţa în serviciu;
c) purtarea abuzivă;
d) neglijenţa în păstrarea secretului de stat;
e) conflictul de interese;
f) luarea de mită;
g) darea de mită;
h) primirea de foloase necuvenite;
i) traficul de influenţă;
j) cumpărarea de influenţă.

02. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu în toate formele;
b) neglijenţa în serviciu;
c) purtarea abuzivă;
d) neglijenţă în păstrarea secretului de stat;
e) conflictul de interese;
f) luarea de mită;
g) primirea de foloase necuvenite.

03. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are subiect pasiv special?

Răspuns: Darea de mită.

04. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor;
b) abuzul în serviciu contra intereselor publice;
c) purtarea abuzivă;
d) conflictul de interese;
e) primirea de foloase necuvenite.

05. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are o limitare imorală de aplicare a textului incriminare ?

Răspuns: Conflictul de interese a cărui condiţie negativă este ca actul îndeplinit de agent să nu privească emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

06. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă doar cu intenţie directă?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi;
b) luarea de mită;
c) darea de mită;
d) traficul de influenţă;
e) cumpărarea de influenţă.

07. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are tentativă neincriminată?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu în toate formele;
b) purtarea abuzivă;
c) conflictul de interese;
d) darea de mită;
e) primirea de foloase necuvenite;
f) traficul de influenţă;
g) cumpărarea de influenţă.

08. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are incriminată tentativa?

Răspuns: Infracţiunea de abuz în serviciu, în oricare dintre modalităţile sale, atunci când se realizează forma agravată comună tuturor infracţiunilor de abuz în serviciu, când funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

09. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are forme agravate?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (1 formă proprie şi 1 formă comună tuturor infracţiunilor de abuz în serviciu);
b) abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (1 formă proprie şi o formă comună);
c) abuzul în serviciu contra intereselor publice (1 formă proprie şi o formă comună);
d) neglijenţa în serviciu (1 formă) ;
e) purtarea abuzivă (1 formă) ;
f) luarea de mită (2 forme) ;
g) darea de mită (2 forme) ;
h) primirea de foloase necuvenite (2 forme) ;
i) traficul de influenţă (2 forme) ;
j) cumpărarea de influenţă (2 forme).

10. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are cauze justificative speciale ?

Răspuns : Darea de mită.

11. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul are cauze de nepedepsire ?

Răspuns :
a) darea de mită ;
b) cumpărarea de influenţă.

12. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă din culpă?

Răspuns:
a) neglijenţa în serviciu;
b) neglijenţa în păstrarea secretului de stat.

13. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul se pune în mişcare la plângerea prealabilă?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, în modalitatea în care fapta a fost comisă de un funcţionar;
b) abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, în modalitatea în care fapta a fost comisă de un funcţionar;
c) purtarea abuzivă sub toate formele sale (cu excepţia formei agravate) sau dacă fapta a fost comisă de un funcţionar..

14. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul cunoaşte modalităţi?

Răspuns:
a) purtarea abuzivă (3 forme);
b) neglijenţa în păstrarea secretului de stat (5 modalităţi);
c) luarea de mită (4 modalităţi).

15. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul?

Răspuns:
a) infracţiunea de purtare abuzivă, în funcţie de modalitate, absoarbe: ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală;
b) purtarea abuzivă este absorbită în mod natural în conţinutul de incriminare al omorului deosebit de grav săvârşit de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;
c) participaţia la luarea de mită absoarbe şi eventuala participaţie la darea de mită.

16. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul?

Răspuns :
a) abuzul în serviciu contra intereselor persoane are caracter subsidiar faţă de: purtarea abuzivă, luarea de mită, delapidarea;
b) neglijenţa în serviciu este în concurs de calificare cu neglijenţa în păstrarea secretuluide stat (se aplică principiul specialităţii) ;
c) agentul dării de mită nu va răspunde şi pentru complicitate la luare de mită..

17. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns: Darea de mită.

18. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul nu poate fi comisă şi de o persoană juridică?

Răspuns:
a) abuzul în serviciu în toate formele;
b) purtarea abuzivă;
c) neglijenţa în serviciu;
d) primirea de foloase necuvenite;
e) traficul de influenţă;
f) cumpărarea de influenţă.

19. Care sunt infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul fără obiect material?

Răspuns: Infracţiunile de corupţie.

20. Care dintre infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul este de pericol concret?

Răspuns: Conflictul de interese.

21. În cazul cărei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul este incriminată o formă specială?

Răspuns: Darea de mită, prin legea nr. 78/2000, art. 8 ind. 2.

Alte întrebări la drept penal, partea specială (07)

01. Care sunt elementele grupei infracţiunilor contra autorităţii?

Răspuns:
a) ofensa adusă unor însemne;
b) ultrajul;
c) uzurparea de calităţi oficiale;
d) portul nelegal de decoraţii sau semne distinctive;
e) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;
f) ruperea de sigilii;
g) sustragerea de sub sechestru.

02. Care dintre infracţiunile contra autorităţii este comisă cu subiect activ special?

Răspuns:
a) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în forma agravată în care este comisă de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu;
b) ruperea de sigilii în forma agravată când este săvârşită de custode;
c) sustragerea de sub sechestru în forma agravată când este săvârşită de custode.

03. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are subiect pasiv special?

Răspuns: Ultrajul.

04. Care dintre infracţiunile contra autorităţii poate fi comisă cu intenţie directă sau eventuală?

Răspuns:
a) ultrajul;
b) uzurparea de calităţi oficiale.

05. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are forme atenuate ?

Răspuns: Ofensa adusă unor însemne (1 formă).

06. Care dintre infracţiunile contra autorităţii poate fi comisă şi cu praeterintenţie?

Răspuns: Ultrajul în situaţia în care absoarbe vătămarea corporală gravă.

07. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are tentativă neincriminată?

Răspuns: Ultrajul.

08. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are incriminată tentativa?

Răspuns: Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

09. Care dintre infracţiunile contra autorităţii are forme agravate?

Răspuns:
a) portul nelegal de decoraţii sau semne distinctive (1 formă);
b) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (1 formă);
c) ruperea de sigilii (1 formă);
d) sustragerea de sub sechestru (1 formă);.

10. Care dintre infracţiunile contra autorităţii poate fi comisă din culpă?

Răspuns: Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (pentru anumite categorii de înscrisuri).

11. Care sunt absorbţiile petrecute la nivelul infracţiunilor contra autorităţii?

Răspuns:
a) ultrajul asoarbe infracţiunile de: ameninţare, loviri sau alte violenţe, vătămarea corporală, vătămarea corporală gravă;
b) omorul calificat comis în legătură cu atribuţiile de serviciu ale victimei, sau omorul deosebit de grav comis împotriva unui funcţionar care exercită autoritatea de stat absoarbe infracţiunea de ultraj.

12. Care sunt concursurile de calificări care au loc la nivelul infracţiunilor contra autorităţii?

Răspuns : Infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, în prima modalitate, absoarbe infracţiunea de ultraj comisă asupra organului de executare, deoarece există un concurs de calificări care se soluţionează pe baza principiului specialităţii.