Subiecte Drepturi reale - sesiunea ianuarie 2011

1. Comparatie intre dreptul de proprietate pe cote-parti si proprietatea devalmasa intre soti.

2. Dreptul de uz

3. Comentati textul prevazut de art. 493 Cod civil

4. Conditiile dobandirii proprietatii bunurilor mobile prin posesie de buna credinta, in conditiile art. 1909, alin (1) Cod civil.

Speţa 03, drept penal, partea specială

X este angajat la S.C. ABC S.A. începând cu data de 8 februarie 2002, îndeplinind succesiv mai multe funcţii: în perioada 2002-2003, şef sector cazare, în perioada 2003-2005, şef serviciu pază, iar din mai 2005 până în prezent, şef al departamentului securitate şi facilităţi portuare. În calitate de şef serviciu pază, X avea mai multe atribuţii conform fişei postului, precum şi dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, printre care: - organizarea, conducerea şi controlul activităţilor de pază şi a modului de executare a serviciului de personal din subordine; informarea de îndată a conducerii sucursalei şi a poliţiei despre evenimentele produse în timpul activităţii de pază şi ţinerea evidenţei acestora; – ţinerea evidenţei armamentului şi muniţiei din dotarea personalului de pază, asigurarea păstrării, întreţinerii, depozitării şi folosirii acestora conform legii.

În perioada februarie-martie 2005, agenţii de pază ai S.C. ABC S.A. au urmat cursurile de calificare profesională pentru această funcţie, la finele cursurilor urmând să susţină un examen pentru obţinerea certificatului de absolvire şi a atestatului pentru executarea activităţilor de pază, conform Legii nr. 333/2003.

Aceste cursuri au fost organizate ca urmare a contractului de prestării servicii încheiat de S.C. ABC S.A. cu Corpul Gardienilor Publici Constanţa, formatorul desemnat pentru seria agenţilor de pază din luna februarie 2005 fiind Y. Membrii comisiei de examinare au fost numiţi de Direcţia Judeţeană de Muncă şi Solidaritate Socială, fiind desemnaţi doi ofiţeri de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, precum şi directorul adjunct al Corpului Gardienilor Publici.

La data de 18 aprilie 2005, lucrătorii din cadrul Poliţiei Municipiului Constanţa au fost sesizaţi de Z, agent de pază în cadrul S.C. ABC S.A., cu privire la faptul că în cursul lunii martie 2005, X, care era şeful pazei, a solicitat subordonaţilor săi diverse sume de bani pe care să le înmâneze membrilor comisiei în vederea promovării examenului.

Potrivit declaraţiei lui Z, cu aproximativ o lună înainte de a începe cursurile, X i-a cerut personal să strângă de la colegii săi câte 40-50 lei, pe care apoi să-i dea lui, iar el, la rândul său, să-i înmâneze membrilor comisiei de examinare, pentru ca aceştia să le faciliteze promovarea examenului.

Z i-a spus lui X că aşa ceva nu este posibil, iar X i-a răspuns că cine nu dă banii nu va promova examenul.

Z a declarat că X i-a mai precizat că orice persoană, pentru a-şi păstra un loc de muncă aşa cum este cel al agenţilor de pază, ar da şi 1000 de euro. Totodată, X i–a mai spus că examenul va fi foarte dur şi că cel puţin 20 dintre participanţi nu-l vor promova.

Z a declarat că a transmis colegilor săi cele spuse de X, însă aceştia nu au fost de acord cu solicitarea lui X.

Z şi T (tot agent de pază la S.C. ABC S.A.), au declarat că discuţiile purtate cu X, cu două-trei zile înainte de examen, referitoare la pretinderea sumelor de bani, au fost înregistrate pe telefonul mobil al lui Z.

În ziua susţinerii examenului, înainte de sosirea membrilor comisiei, X a intrat în sălile de concurs şi le-a indicat participanţilor să înscrie câte un punct în dreptul unei anume căsuţe de pe testele grilă care le fuseseră repartizate, pentru a-şi da seama, în momentul în care vor fi corectate lucrările cui aparţin acestea.

Z şi T au relatat că X i-a chemat pe ei şi pe alţi doi colegi, cărora le-a spus că sunt foarte proşti, întrucât nu au reuşit să obţină decât note mai mici de 5.

Totodată X le-a spus că a discutat cu şeful comisiei, respectiv cu domnul N şi, datorită intervenţiei sale, au reuşit să obţină cu toţii note de trecere, lăsându-i să înţeleagă că îi sunt datori.

Din declaraţiile agenţilor de pază rezultă că aceştia s-au pregătit pentru susţinerea examenului ce consta într-o probă scrisă tip test grilă, cât şi într-o probă orală, iar majoritatea l-au promovat fără a-i da inculpatului vreo sumă de bani.

După susţinerea şi promovarea examenului, Z şi T l-au informat pe X că acţiunea sa de a pretinde bani nu a fost urmată de acceptarea persoanelor care au participat la examen.

Z şi T i-au spus lui X că au înregistrat solicitările sale cu privire la strângerea sumelor de bani şi au relatat că în momentul în care X a aflat despre existenţa convorbirilor telefonice a început să-i ameninţe, atât personal, cât şi prin intermediul colegilor, că îi va distruge şi îi va trimite la puşcărie.

Z a declarat că aceste ameninţări au continuat, în sensul că, dacă va declara în faţa procurorului ceea ce a declarat organelor de poliţie, va face în aşa fel încât să-şi piardă locul de muncă.

Din declaraţiile lui Z şi T a reieşit că la scurtă vreme după afişarea rezultatelor examenului, adică la sfârşitul lunii martie 2005, X şi-a materializat ameninţările adresate acestora, sesizând comisia de disciplină cu mai multe abateri în ceea ce-i priveşte, invocând diferite motive, fie că agenţii de pază şi-au părăsit postul fără anunţarea conducerii, fie că ar fi sustras combustibil din societate.

Ca urmare a anchetei efectuate de comisia de disciplină a firmei, persoanele pentru care s-a întocmit sesizarea au fost găsite nevinovate, întrucât cele consemnate în referat nu s-au confirmat.

X a formulat plângere penală împotriva numiţilor Z şi T pentru comiterea infracţiunii de calomnie, denunţare calomnioasă şi mărturie mincinoasă pentru faptul că au dat declaraţii împotriva lui la poliţie, parchet şi în cadrul procedurilor de anchetă internă a firmei şi pentru că au făcut plângere penală împotriva sa.

Sunteţi instanţă. Analizaţi starea de fapt şi încadraţi juridic faptele comise de X, Z şi T. Motivaţi fiecare acuzaţie pe care aţi reţinut-o sau aţi înlăturat-o în sarcina celor implicaţi.

Soluţie propusă:

Z şi T nu comit nicio infracţiune.

Împotriva lui X se reţine concursul format din :
- infracţiunea de trafic de influenţă;
- 2 infracţiuni de şantaj în formă agravată (împotriva lui Z şi T) ;
- 4 infracţiuni de insultă (împotriva lui Z, T şi a celor doi colegi ai lor).

Mihai Mărgineanu – Gore din Chitila

Faceţi încadrarea juridică a speţei :-)

Grilă comentată drept penal partea specială (22)

Infracţiunea de omor:

a) nu este absorbită în infracţiunea de viol care a avut ca urmare moartea victimei;

b) nu se poate comite cu intenţie eventuală în cazul omorului calificat săvârşit pentru a înlesni un furt;

c) în forma omorului calificat cu premeditare nu poate fi comisă prin omisiune;

d) este o infracţiune cu conţinuturi alternative.

Soluţie propusă:

a - nu se reţine (în infracţiunea de viol cu forma agravată care a avut ca urmare moartea victimei se absoarbe uciderea din culpă);

b – nu se reţine (omorul calificat comis pentru a înlesni un furt se comite cu intenţie eventuală);

c – nu se reţine (omorul calificat cu premeditare poate fi comis prin omisiune, pentru că premeditarea şi omisiunea nu se exclud);

d – nu se reţine (omorul calificat având conţinut unic).

Speţa 02, drept penal, partea specială

Inculpata, având un grad de instruire şi un nivel intelectual foarte scăzut, căsătorită şi mamă a doi copii minori, a realizat că este gravidă, însă a ascuns această stare soţului şi rudelor apropiate, sperând că va pierde sarcina prin eforturile fizice pe care le face în mod obişnuit, eforturi care i-ar putea provoca avortul. Ea locuia împreună cu ceilalţi doi copii în condiţii paupere, într-un apartament confort redus. Soţul acesteia o jignea şi o acuza de infidelitate.

În noaptea de 13/14.04.2006, inculpata a născut, neasistată, în baia comună de la nivelul 4 al blocului în care locuia, după care, într-o altă încăpere, a aşezat nou-născutul pe o pătură şi apoi l-a introdus într-o pungă de plastic în care a mai pus şi alte lucruri nefolositoare (inclusiv înscrisuri care conţineau numele ei). Ulterior, a băgat punga într-un sac de rafie pe care, după ce a luat măsuri să nu se desfacă, l-a aruncat dimineaţa într-un tomberon de gunoi din apropierea blocului.

Această atitudine a inculpatei a fost explicată de aceasta prin faptul că nou-născutul nu a dat niciun semn de viaţă şi a crezut că este mort, întrucât pierduse “apa” cu două zile înainte de naştere.

S-a constatat, prin raportul medico-legal de autopsie, că nou-născutul a respirat cu un singur plămân şi că acesta suferea de edem pulmonar. Această situaţie putea să conducă în fapt la o stare inertă a copilului la naştere. Cu toate acestea, copilul s-a născut viu şi ar fi fost viabil dacă ar fi fost dus la spital. Moartea sa a fost violentă, fiind determinată şi de neînfăşarea, lipsa alimentaţiei şi abandonarea lui într-un mediu cu temperaturi scăzute.

Cu privire la inculpată, o altă expertiză medico-legală a concluzionat că aceasta “date fiind condiţiile naşterii a putut suferi o îngustare a conştiinţei cu diminuarea discernământului, fără a fi pierdut discernământul”, iar în final Comisia Superioară Medico-Legală a concluzionat că “deşi posibilă, teoretic nu a fost stabilită existenţa unei tulburări psihice, pricinuită de naştere”.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunilor de tentativă de avort, deoarece a sperat că va pierde sarcina prin faptul că desfăşoară în mod obişnuit activităţi fizice grele, omor deosebit de grav pentru că a comis fapta prin cruzime, raportat la sentimentul de ferocitate pe care îl denotă comiterea acestui omor şi lipsire de libertate în mod ilegal în formă agravată, deoarece a închis copilul nou-născut în sacul de rafie, lezându-i astfel libertatea fizică.

Analizaţi fiecare acuzaţie la adresa inculpatei şi apoi încadraţi juridic faptele.

Soluţie propusă:

Tentativa de avort nu poate fi reţinută, întrucât speranţa nu este act de executare. Simpla speranţă într-un rezultat, oricât de “întemeiată” ar părea, nu poate fi infracţiune.

Omorul deosebit de grav nu poate fi reţinut, întrucât există posibilitatea ca inculpata chiar să fi considerat că nou-născutul este mort, ţinându-se cont de aspectul său inert şi de gradul de instruire şi nivelul intelectual al agentului.

Lipsirea de libertate în mod ilegal nu se reţine, fiind absorbită în infracţiunea de omor, cu două circumstanţe de calificare: împotriva unui membru de familie şi profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra (art. 175, alin. 1, lit. c şi d, C.pen.).

Grilă comentată drept penal partea specială (21)

Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal:

a) este comisă în forma agravată întotdeauna când autorul avea asupra sa un cuţit;

b) poate exista în forma tentativei atunci când lipsirea de libertate a avut ca urmare moartea victimei;

c) se comite în forma agravată când victima este un sugar de 5 luni care nu se poate deplasa;

d) nu se sancţionează decât când se comite cu intenţie directă.

Soluţie comentată:

a - se reţine (cuţitul fiind asimilat unei arme);

b – se reţine (să ne imaginăm că agentul răpeşte victima în vederea lipsirii ei de libertate pentru o anumită perioadă, însă în cursul răpirii victima este călcată de maşina agentului pe degetul mare de la piciorul drept, prilej cu care unghia se infectează, dă instantaneu în gangrenă şi victima moare odată cu închiderea portierei peste pardesiu);

c – se reţine (doctrina română consideră că incapacitatea de deplasare poate fi inerentă victimei) ;

d - nu se reţine (infracţiunea poate fi comisă şi cu intenţie indirectă).

Speţa 01, drept penal, partea specială

S-a reţinut că X, elev în clasa a XII-a, s-a întâlnit în faţa şcolii cu Y, elev în clasa a IX-a la aceeaşi şcoală. X i-a spus că-i va dezumfla roţile de la bicicletă dacă nu îi va aduce a doua zi un telefon mobil şi o cartelă reîncărcabilă. Y a luat-o la fugă, a intrat în şcoală şi a încercat să blocheze uşa de la vestiar unde s-a refugiat. X a venit după el, a reuşit să deschidă uşa şi l-a lovit. Apoi, Y a povestit ceea ce i s-a întâmplat unui coleg care l-a anunţat pe directorul şcolii. Acesta i-a anunţat pe părinţii lui X care i-aucerut directorului să ia toate măsurile pentru a-l restitui proprietarului. Directorul l-a ţinut încuiat pe Y în biroul său aproximativ 6 ore până au ajuns părinţii lui X. În timpul cât l-a ţinut încuiat, directorul l-a ameninţat pe X că va fi exmatriculat din şcoală dacă nu spune unde a ascuns telefonul obţinut de la Y.

X a refuzat să spună, solicitându-i să fie imediat eliberat. El a fost eliberat doar când au venit părinţii acestuia, fără însă a spune unde a ascuns telefonul mobil.

X a fost cercetat pentru comiterea infracţiunilor de ameninţare, lovire şi violare de domiciliu, iar directorul a fost cercetat pentru comiterea infracţiunilor de ameninţare şi lipsire de libertate în mod ilegal.

Analizaţi toate acuzaţiile formulate împotriva lui X şi a directorului, apoi faceţi încadrarea juridică a faptelor comise de X şi de director.

Soluţie propusă:

X nu comite infracţiunea de şantaj, care absoarbe ameninţarea şi lovirea. Nu comite infracţiunea de violare de domiciliu, întrucât vestiarul nu poate fi asimilat domiciliului în sensul penal al termenului.

Directorul nu comite nicio infracţiune. Atunci când îl încuie pe X în biroul său o face cu aprobarea părinţilor, în temeiul unor obligaţii de tip pedagogic. Ameninţarea cu exmatricularea din şcoală nu întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de ameninţare.

Grilă comentată drept penal partea specială (20)

Întreruperea cursului sarcinii:

a) are o cauză de nepedepsire în cazul în care avortul se impunea din motive terapeutice;

b) are o cauză justificativă în cazul în care avortul se impunea din motive terapeutice;

c) poate avea ca subiect activ femeia însărcinată;

d) este justificată până la momentul declanşării durerilor naşterii în cazul în cazul avortului "etic".

Soluţii propuse:

a - nu se reţine (cauzele de nepedepsire vizează situaţii, stări, împrejurări în care fapta săvârşită constituie infracţiune şi atrage răspunderea penală, însă legiuitorul iartă);

b – se reţine (dacă întreruperea sarcinii se impunea din motive terapeutice, nu putem vorbi decât de cauză justificativă, fapta nemaiavând caracter infracţional);

c - se reţine (cu observaţia că doctrina juridică este împărţită asupra acestui aspect);

d – nu se reţine (spre deosebire de motivele terapeutice care pot să ducă la întreruperea cursului sarcinii oricând, în cazul avortului etic acesta operează până la limita viabilităţii copilului nenăscut).

Grilă comentată drept penal partea specială (19)

Comiterea infracţiunii asupra unui membru de familie:

a. este o formă agravată a infracţiunii de loviri sau alte violenţe;

b. este o formă agravată a infracţiunii de viol;

c. este o formă agravată a infracţiunii de vătămare corporală gravă;

d. este o formă agravată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Soluţie:

a - se reţine (art. 180, alin. 1 ind. 1, C.pen.);

b – se reţine (art. 197, alin. 2 lit. b), ind. 1, C.pen.);

c - nu se reţine;

d – nu se reţine.

Grilă comentată drept penal partea specială (18)

Infracţiunea de loviri sau alte violenţe:

a) nu se poate comite niciodată în forma agravată atunci când pentru vindecare nu au fost necesare zile de îngrijiri medicale;

b) nu are incriminată tentativa deşi aceasta este posibilă;

c) este absorbită în mod natural de infracţiunea de ucidere din culpă;

d) în anumite condiţii se poate comite şi cu praeterintenţie.

Soluţii comentate:

a – nu se reţine (în ipoteza în care fapta este săvârşită asupra unui membru de familie, avem formă agravată pentru vindecarea căreia nu au fost necesare zile de îngrijiri medicale – art. 180, alin. 1 ind. 1, C.pen.);

b – se reţine (tentativele la această infracţiune sunt adesea comise în joacă sau ameninţător, mai ales de copii);

c – nu se reţine (infracţiunile comise din culpă nu pot fi absorbite de infracţiuni comise cu intenţie);

d – se reţine (este situaţia celui cu palma grea, care nu-şi imaginează că-şi bagă victima în spital şi nici nu urmăreşte acest rezultat).

Grilă comentată drept penal partea specială (17)

Comite infracţiunea de viol:

a) cel care obţine consimţământul victimei la raport sexual prin inducerea în eroare a acesteia cu privire la starea sa de sănătate, cât timp consimţământul nu este unul valabil datorită erorii în care se află victima;

b) cel care oferă victimei o sumă de bani pentru a întreţine relaţii sexuale, dar ulterior actului sexual decide să nu o mai plătească;

c) soţul care, neştiind că soţia sa, aflându-se într-o stare avansată de ebrietate, doarme, întreţine relaţii sexuale cu aceasta;

d) soţia care îşi obligă prin ameninţare soţul să întreţină relaţii sexuale cu ea.

Soluţii comentate:

a - nu se reţine (vicierea consimţământului nu realizează tipicitatea faptei, care trebuie comisă prin constrângere);

b – nu se reţine (promisiunile neîmplinite nu pot fi asimilate constrângerii) ;

c – nu se reţine (dacă agentul nu profită de starea victimei, fapta nu este tipică) ;

d – se reţine.

Întrebări la procedura penală I (31)

01. Ce este termenul?

Răspuns: Termenul este intervalul de timp dinainte determinat de lege înăuntrul căruia pot sau trebuie îndeplinte ori nu pot fi îndeplinite unele acte şi măsuri procesuale şi procedurale.

02. Clasificaţi termenele după interesul ocrotit şi finalitatea pentru care au fost impuse

Răspuns :
a) termene substanţiale ;
b) termene procedurale.

03. Ce sunt termenele substanţiale ?

Răspuns : Sunt determinate de lege pentru a ocroti drepturi sau interese extraprocesuale, cum ar fi dreptul la libertate (durata măsurilor preventive).

04. Ce sunt termenele procedurale?

Răspuns: Sunt determinate de lege pentru a ocroti drepturi sau interese procesuale, cum ar fi dreptul de a exercita o cale de atac (termenele de exercitare a căilor de atac), etc.

05. Clasificaţi termenele procedurale după efectele pe care le produc

Răspuns:
a) termene dilatorii;
b) termene peremptorii;
c) termene orânduitorii.

06. Clasificaţi termenele procedurale după durata lor

Răspuns:
a) pe ore;
b) pe zile;
c) pe luni;
d) pe ani.

07. Clasificaţi termenele procedurale după originea lor

Răspuns :
a) legale ;
b) judiciare.

08. Clasificaţi termenele procedurale după modul de fixare:

Răspuns:
a) fixe;
b) maxime;
c) minime.

09. Clasificaţi termenele procedurale după modul de calcul

Răspuns:
a) de succesiune;
b) de regresiune.

10. Clasificaţi termenele procedurale după gradul de obligativitate

Răspuns:
a) imperative;
b) de recomandare.

11. Cum se calculează termenele?

Răspuns:
a) termenele substanţiale se calculează pe zile pline;
b) termenele procedurale se calculează pe zile libere;
c) termenele procedurale pe luni sau pe ani se calculează calendaristic.

12. În ce constă prorogarea termenelor?

Răspuns: Când ultima zi a unui termen procedural cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează

Întrebări la procedura penală I (30)

01. Enumeraţi măsurile preventive pe care judecătorul, în cursul urmăririi penale sau instanţa în cursul judecăţii, le poate dispune:

Răspuns:
a) suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;
b) suspendarea fuziunii, a divizării sau reducerii capitalului social al persoanei juridice;
c) interzicerea unor operaţiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena diminuarea semnificativă a activului patrimonial sau insolvenţa persoanei juridice;
d) interzicerea de a încheia anumite acte juridice stabilite de organul judiciar;
e) interzicerea de a desfăşura activităţi de natura celor în exerciţiul sau cu ocazia cărora a fost comisă infracţiunea.

02. Care este cuantumul cauţiunii pentru persoana juridică?

Răspuns: Nu mai mic de 5000 lei.

03. Care este durata pentru care se pot dispune măsurile preventive în ipoteza persoanei juridice ?

Răspuns : Cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii, fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile.

04. Ce sunt măsurile de ocrotire ?

Răspuns : Măsurile de ocrotire sunt măsuri procesuale personale ce se iau faţă de alte persoane decât învinuitul / inculpatul şi anume, minor, persoană pusă sub interdicţie, persoană căreia i s-a instituit curatela, persoană care datorită datorită vârstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, persoane care se aflau în îngrijirea învinuitului / inculpatului care a fost reţinut, arestat sau faţă de care s-a dispus măsura de siguranţă a internării medicale.

05. Enumeraţi măsurile de ocrotire

Răspuns :
a) tutela ;
b) curatela ;
c) plasamentul familial al minorului.

06. Ce sunt măsurile de siguranţă?

Răspuns : Sunt acele măsuri procesuale ce se iau, în mod provizoriu, în cursul procesului penal, faţă de învinuit sau inculpat pentru a înlătura o stare de pericol şi pentru a preîntâmpina săvârşirea unor noi fapte prevăzute de legea penală.

07. Care sunt măsurile de siguranţă ?

Răspuns :
a) obligarea la tratament medical ;
b) internarea medicală.

08. Ce sunt măsurile asiguratorii?

Răspuns: Măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale cu caracter real ce se iau în cursul procesului penal asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi părţii responsabile civilmente. Ele constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile.

09. În ce scopuri se iau măsurile asiguratorii ?

Răspuns :
a) confiscarea specială ;
b) repararea pagubei produse prin infracţiune ;
c) garantarea executării pedepsei amenzii.

10. Enumeraţi măsurile asiguratorii:

Răspuns:
a) sechestrul asigurator;
b) poprirea;
c) inscripţia ipotecară.

Întrebări la procedura penală I (29)

01. Care sunt cele două forme ale arestării preventive din sistemul român?

Răspuns:
a) arestarea preventivă a învinuitului;
b) arestarea preventivă a inculpatului.

02. În ce constă procedura în faţa procurorului de luare a măsurii arestării preventive?

Răspuns:
a) întocmirea propunerii de arestare de către organul de cercetare penală în cauzele de competenţa proprie şi înaintarea acesteia procurorului. În cauzele de competenţă proprie a procurorului, această etapă lipseşte. Propunerea organului de cercetare se consemnează într-un referat;
b) examinarea propunerii de către procuror;
c) învinuitul / inculpatul este înştiinţat privind dreptul la apărător şi dreptul de a nu face declaraţii;
d) ascultarea învinuitului / inculpatului în prezenţa apărătorului de către procuror. Ascultarea lipseşte atunci când învinuitul / inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149-1 alin. 6.
e) procurorul poate aprecia că:
- nu sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea măsurii arestării. În această ipoteză dispune prin rezoluţie respingerea propunerii organului de cercetare penală;
- sunt îndeplinite condiţiile pentru dispunerea măsurii arestării. În această ipoteză întocmeşte propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive;
f) prezentarea propunerii de arestare împreună cu dosarul cauzei preşedintelui instanţei sau judecătorului delegat de acesta de la:
- instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond
- instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află:
Ø locul de deţinere
Ø locul unde s-a constatat săvârşirea faptei
Ø sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

03. În ce constă procedura în faţa judecătorului de luare a măsurii arestării preventive?

Răspuns:
a) măsuri pregătitoare: fixarea termenului de soluţionare a propunerii, verificarea îndeplinirii cerinţei asistenţei obligatorii, verificarea prezenţei învinuitului / inculpatului, înştiinţarea procurorului, a învinuitului / inculpatului şi a apărătorului privind ora de examinare a propunerii;
b) examinarea propunerii de arestare. Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.
c) comunicarea dreptului la apărător şi a dreptului de a nu face declaraţii;
d) ascultarea învinuitului / inculpatului de către judecător. Ascultarea lipseşte atunci când învinuitul / inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute în art. 149-1 alin. 6;
e) prezentarea de concluzii de către procuror şi apărătorul învinuitului / inculpatului privind propunerea de arestare;
f) soluţionarea propunerii de către judecător prin încheiere motivată. Acesta poate dispune:
- admiterea propunerii de arestare, caz în care judecătorul emite mandatul de arestare;
- respingerea propunerii de arestare caz în care, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, poate să dispună măsura obligării de a nu părăsi localitatea / ţara.

04. Pe ce durată se poate dispune arestarea preventivă a învinuitului?

Răspuns: Cel mult 10 zile, fără prelungire.

05. Pe ce durată se poate dispune arestarea preventivă a inculpatului?

Răspuns: Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pe cel mult 30 de zile şi poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, fiecare prelungire neputând depăşi 30 zile. Limita maximă a duratei arestării preventive în cursul urmăriii penale este un termen rezonabil, şi, în nici un caz, nu poate fi mai mare de 180 zile.

06. Ce este rearestarea?

Răspuns: Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.

07. Ce este tratamentul medical sub pază permanentă?

Răspuns: În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice.

08. Ce este liberarea provizorie?

Răspuns: Liberarea provizorie este o măsură preventivă restrictivă de libertate care se dispune subsidiar dispunerii măsurii arestării preventive faţă de învinuit / inculpat atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) împotriva învinuitului / inculpatului să se fi luat măsura arestării preventive;
b) fapta comisă de învinuit / inculpat să fie săvârşită din culpă sau, dacă a fost săvârşită cu intenţie, pedeapsa legală să nu depăşească 18 ani;
c) să nu existe date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

09. De câte feluri este liberarea provizorie?

Răspuns:
a) sub control judiciar;
b) pe cauţiune.

10. Care sunt obligaţiile pe care trebuie să le respecte învinuitul sau inculpatul pe timpul liberării provizorii?

Răspuns:
a) să nu depăşească limita teritorială fixată decât în condiţiile stabilite de instanţă;
b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de instanţă, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
d) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura;
e) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

11. Care sunt obligaţiile pe care organul judiciar le poate impune învinuitului sau inculpatului pe timpul liberării provizorii ?

Răspuns:
a) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) să nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de instanţă, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) să nu se afle în locuinţa persoanei vătămate;
f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.

12. În ce constă liberarea provizorie pe cauţiune?

Răspuns: Liberarea provizorie pe cauţiune se caracterizează prin condiţionarea învinuitului sau inculpatului de respectarea obligaţiilor specifice controlului judiciar, şi, în plus, de garantarea executării acestor obligaţii prin consemnarea unei sume de bani la dispoziţia instanţei.

13. Care este cuantumul cauţiunii şi cum se consemnează?

Răspuns: Cuantumul cauţiunii este de cel puţin 1000 lei (RON) şi consemnarea sa se face:
a) prin depunerea sumei de bani stabilită de instanţă sau
b) prin constituirea unei garanţii reale imobiliare la dispoziţia instanţei care a stabilit cauţiunea.

14. Când se restituie cauţiunea?

Răspuns: a) se revocă liberarea provizorie pentru cazul prevăzut în art. 160-10 alin. 1 lit. “a”;
b) se constată de instanţă, prin încheiere, că nu mai există temeiurile care au justificat măsura arestării preventive;
c) se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal;
d) se pronunţă pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării ori cu suspendarea executării sub supraveghere sau cu executarea la locul de muncă;
e) se dispune condamnarea la pedeapsa închisorii;
f) cererea de liberare provizorie a fost respinsă potrivit art. 160-8a alin. 6.