Întrebări drept internaţional public (I)
01. Care sunt caracteristicile unui sistem juridic care îl fac diferit de un ansamblu de norme?
Răspuns: Sistemul este un ansamblu de norme efectiv, adică majoritatea subiectelor de drept respectă ansamblul normelor. Ansamblul cuprinde, în afara normelor care reglementează comportamente, şi alt tip de norme, care îndeplinesc un complex de funcţii pe care le putem numi, deocamdată generic, funcţii de sistem. Concomitent, ansamblul de norme posedă o anumită unitate, pe care o asigură normele juridice care îndeplinesc funcţiile de sistem. În cele din urmă, ansamblul de norme este complet sau închis.
02. Care este miza sistemului actual al dreptului internaţional, construit prin înfiinţarea Societăţii Naţiunilor?
Răspuns: Miza acestui sistem de drept internaţional este înlocuirea sistemului internaţional de securitate bazat pe instituţia echilibrului de putere cu sistemul internaţional fondat pe organizarea securităţii colective.
03. Cine sunt principalii actori internaţionali?
Răspuns: Principalii actori internaţionali sunt statele suverane.
04. Care au fost instituţiile primei centralizări politico-juridice la care au consimţit statele suverane?
Răspuns: Prima centralizare politico-juridică la care au consimţit statele suverane a fost limitată la înfiinţarea unei organizaţii internaţionale politice cu vocaţie universală (Societatea Naţiunilor), la instituirea unei jurisdicţii centrale şi permanente (Curtea Permanentă de Justiţie) şi la declararea izvoarelor formale ale dreptului internaţional (Statutul Curţii Permanente).
05. Care este semnul centralizării relative într-un sistem juridic?
Răspuns: Există o centralizare relativă într-un sistem ori de câte ori un set de norme, numite norme centrale:
a) se aplică în întreg sistemul;
b) se aplică tuturor subiectelor de drept prezente în sistem;
c) reprezintă criterii de validitate pentru celelalt norme din sistem (normele locale sau normele speciale).
06. Cât de centralizat este dreptul internaţional?
Răspuns: Dreptul internaţional este relativ centralizat, adică cunoaşte fenomene de centralizare, sau procese de centralizare aflate într-un stadiu incipient, ceea ce înseamnă că centralizarea a atins un nivel care rămâne cu mult inferior celui pe care îl posedă un sistem statal sau chiar un sistem federal.
07. Care sunt condiţiile de fundamentare ale caracterului obligatoriu al dreptului internaţional?
Răspuns: Nu se poate fundamenta într-un mod credibil caracterul obligatoriu al dreptului internaţional în absenţa totală:
a) a moralităţii externe (adecvarea conţinutului material al normei la un standard moral);
b) a moralităţii interne (respectarea unui set de principii juridice de sistem).
08. Enumeraţi diferenţele dintre normele juridice primare şi normele juridice secundare în dreptul internaţional.
Răspuns:
(a) Primele impun drepturi şi obligaţii; secundele conferă puteri (competenţe).
(b) Normele primare se referă la comportamente; normele secundare se referă la alte norme.
(c) Normele primare privesc acţiuni sau inacţiuni; normele secundare determină modul în care se creează alte norme şi actele juridice.
09. Clasificaţi normele secundare din dreptul internaţional.
Răspuns: Normele secundare se clasifică astfel:
a) norme de recunoaştere (care ne permit să verificăm dacă o normă particulară face parte sau nu face parte din sistemul juridic dat);
b) norme de modificare (care abilitează un actor internaţional să abroge, să modifice sau să înlocuiască o normă sau un set de norme din sistemul juridic internaţional sau dintr-un subsistem internaţional;
c) norme de adjudecare (ale deciziei), cele care abilitează subiectele de drept sau instituţiile dotate cu competenţe jurisdicţionale sau cvasi-jurisdicţionale să califice violarea normelor primare sau secundare, să determine sancţiunile care trebuie aplicate şi/sau, eventual, să aplice sancţiunile.
Răspuns: Sistemul este un ansamblu de norme efectiv, adică majoritatea subiectelor de drept respectă ansamblul normelor. Ansamblul cuprinde, în afara normelor care reglementează comportamente, şi alt tip de norme, care îndeplinesc un complex de funcţii pe care le putem numi, deocamdată generic, funcţii de sistem. Concomitent, ansamblul de norme posedă o anumită unitate, pe care o asigură normele juridice care îndeplinesc funcţiile de sistem. În cele din urmă, ansamblul de norme este complet sau închis.
02. Care este miza sistemului actual al dreptului internaţional, construit prin înfiinţarea Societăţii Naţiunilor?
Răspuns: Miza acestui sistem de drept internaţional este înlocuirea sistemului internaţional de securitate bazat pe instituţia echilibrului de putere cu sistemul internaţional fondat pe organizarea securităţii colective.
03. Cine sunt principalii actori internaţionali?
Răspuns: Principalii actori internaţionali sunt statele suverane.
04. Care au fost instituţiile primei centralizări politico-juridice la care au consimţit statele suverane?
Răspuns: Prima centralizare politico-juridică la care au consimţit statele suverane a fost limitată la înfiinţarea unei organizaţii internaţionale politice cu vocaţie universală (Societatea Naţiunilor), la instituirea unei jurisdicţii centrale şi permanente (Curtea Permanentă de Justiţie) şi la declararea izvoarelor formale ale dreptului internaţional (Statutul Curţii Permanente).
05. Care este semnul centralizării relative într-un sistem juridic?
Răspuns: Există o centralizare relativă într-un sistem ori de câte ori un set de norme, numite norme centrale:
a) se aplică în întreg sistemul;
b) se aplică tuturor subiectelor de drept prezente în sistem;
c) reprezintă criterii de validitate pentru celelalt norme din sistem (normele locale sau normele speciale).
06. Cât de centralizat este dreptul internaţional?
Răspuns: Dreptul internaţional este relativ centralizat, adică cunoaşte fenomene de centralizare, sau procese de centralizare aflate într-un stadiu incipient, ceea ce înseamnă că centralizarea a atins un nivel care rămâne cu mult inferior celui pe care îl posedă un sistem statal sau chiar un sistem federal.
07. Care sunt condiţiile de fundamentare ale caracterului obligatoriu al dreptului internaţional?
Răspuns: Nu se poate fundamenta într-un mod credibil caracterul obligatoriu al dreptului internaţional în absenţa totală:
a) a moralităţii externe (adecvarea conţinutului material al normei la un standard moral);
b) a moralităţii interne (respectarea unui set de principii juridice de sistem).
08. Enumeraţi diferenţele dintre normele juridice primare şi normele juridice secundare în dreptul internaţional.
Răspuns:
(a) Primele impun drepturi şi obligaţii; secundele conferă puteri (competenţe).
(b) Normele primare se referă la comportamente; normele secundare se referă la alte norme.
(c) Normele primare privesc acţiuni sau inacţiuni; normele secundare determină modul în care se creează alte norme şi actele juridice.
09. Clasificaţi normele secundare din dreptul internaţional.
Răspuns: Normele secundare se clasifică astfel:
a) norme de recunoaştere (care ne permit să verificăm dacă o normă particulară face parte sau nu face parte din sistemul juridic dat);
b) norme de modificare (care abilitează un actor internaţional să abroge, să modifice sau să înlocuiască o normă sau un set de norme din sistemul juridic internaţional sau dintr-un subsistem internaţional;
c) norme de adjudecare (ale deciziei), cele care abilitează subiectele de drept sau instituţiile dotate cu competenţe jurisdicţionale sau cvasi-jurisdicţionale să califice violarea normelor primare sau secundare, să determine sancţiunile care trebuie aplicate şi/sau, eventual, să aplice sancţiunile.
Trimiteți un comentariu