Grila 76 drept succesoral

Acceptarea moştenirii:
a) nu poate fi tacită în cazul minorului;
b) nu poate fi retractată decât în interiorul termenului de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală;
c) este expresă ori de câte ori certificatul de moştenitor se eliberează acceptantului în cel mult 6 luni de la data deschiderii succesiunii.

Soluţii:

a) se reţine – actul de opţiune succesorală enumeră capacitatea printre condiţiile sale de validitate; cum minorii nu pot accepta moştenirea decât sub beneficiu de inventar, iar acceptarea voluntară tacită este întotdeauna o acceptare pură şi simplă, rezultă că minorii nu pot accepta moştenirea în mod tacit; imposibilitatea mai rezultă şi din faptul că actele de acceptare tacită a moştenirii sunt acte de dispoziţie, adică acte pe care minorul nu le poate face fără tutore;
b) nu se reţine – retractarea priveşte renunţarea la moştenire, nu acceptarea moştenirii;
c) nu se reţine – odată acceptată succesiunea în termenul prevăzut de lege, certificatul de moştenitor, care este un act constatator, poate fi eliberat oricând, titlul translativ de proprietate mortis causa constituindu-l, după caz, moştenirea legală, testamentară sau convenţională, cu efecte de la data deschiderii moştenirii, iar nu instrumentul care probează acest lucru (certificatul de moştenitor).

(Sursa: Admitere INM august 2007)

Grila 75 drept succesoral

Testamentul olograf :
a) este întotdeauna un act solemn ;
b) devine nul în cazul distrugerii voluntare a bunului testat;
c) poate fi atacat pe motiv de captaţie şi de către moştenitorii legali nerezervatari.

Soluţii:

a) se reţine – caracterul solemn al testamentului olograf constă în aceea că este încheiat într-una din formele prevăzute de lege;
b) nu se reţine – cauzele de nulitate absolută vizează forma testamentelor, iar cazurile de nulitate relativă privesc vicierea consimţământului;
c) se reţine – orice persoană care are un interes poate ataca un testament pentru dolul sub formă de captaţie.

(Sursa: Admitere INM august 2007)

Grila 74 drept succesoral

Reducţiunea donaţiei excesive :
a) lipseşte donaţia de efecte încă de la data încheierii sale ;
b) poate fi cerută şi de succesorii moştenitorului rezervatar, chiar dacă donaţia s-a făcut cu scutire de raport ;
c) poate fi cerută şi de persoana care nu a acceptat în termen moştenirea dacă este soţ supravieţuitor al defunctului.

Soluţii :
a) nu se reţine (donaţia se desfiinţează, însă moştenitorul rezervatar devine proprietar al bunului donat nu de la data încheierii contractului de donaţie, ci numai de la data deschiderii moştenirii – art. 855 C.civ. ; iar donatarul păstrează fructele naturale percepute şi pe cele civile scadente anterior deschiderii moştenirii - art. 854 C.civ.) ;
b) se reţine (succesorii moştenitorului rezervatar pot cere reducţiunea donaţiei excesive, de oricare fel ar fi ea; donaţiile scutite de raport au caracter definitiv ca donaţie, donatarul neavând obligaţia de raport, însă sunt supuse reducţiunii dacă sunt excesive);
c) nu se reţine (această excepţie nu există).

(Sursa: Admitere INM august 2007)

Grila 73 drept succesoral

Pentru ca o persoană să vină la moştenire prin reprezentare, nu este necesar ca :
a) persoana respectivă să fie rudă cu defunctul ;
b) cel reprezentat să aibă capacitate de exerciţiu ;
c) succesiunea celui reprezentat să se fi deschis înainte de succesiunea în discuţie.

Soluţie :
a) – nu se reţine (persoana care vine la moştenire prin reprezentare trebuie să fie rudă cu defunctul, în virtutea faptului că reprezentarea succesorală constă în aceea că un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat urcă în locul, gradul şi drepturile ascendentului său, care este decedat la deschiderea moştenirii) ;
b) - se reţine (tot ceea ce se cere este ca cel reprezentat să fi fost decedat la data deschiderii moştenirii) ;
c) – se reţine (în virtutea faptului că cel reprezentat este decedat la data deschiderii moştenirii).

(Sursa: Admitere INM august 2007)

Grila 72 drept succesoral

Partajul succesoral:
a) nu se poate realiza prin act autentic notarial dacă nu sunt prezenţi, personal sau prin reprezentant, toţi coindivizarii;
b) nu este posibil dacă unul dintre moştenitori nu are capacitate deplină de exerciţiu;
c) are efect constitutiv de drepturi reale.

Soluţii:

a) se reţine (fiind o procedură amiabilă, absenţa unuia dintre coindivizari duce la nulitatea ei);
b) nu se reţine (moştenitorul care nu are capacitate deplină de exerciţiu va fi asistat de autoritatea tutelară);
c) nu se reţine (are efect declarativ).

Grila 71 drept succesoral

Renunţătorul:
a) nu poate reveni asupra renunţării întrucât dreptul de opţiune succesorală este irevocabil;
b) nu îşi pierde vocaţia succesorală la succesiunea descendentului celui la a cărui moştenire a renunţat;
c) nu poate fi obligat la plata taxelor succesorale.

Soluţii:

a) nu se reţine (retractarea renunţării poate avea loc în termenul de opţiune succesorală);
b) se reţine (vocaţia succesorală persistă în termenul de opţiune succesorală);
c) se reţine – (renunţătorul nu beneficiază de nici un drept succesoral, dar nici nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii).

Grila 70 drept succesoral

În cazul renunţării la moştenire:
a) descendenţii renunţătorului pot veni la moştenire prin reprezentare;
b) renunţătorul rămâne obligat la raportul donaţiilor dacă acestea au fost făcute fără scutire de raport;
c) drepturile reale sau de creanţă ale renunţătorului împotriva defunctului renasc cu efect retroactiv de la data renunţării.

Soluţii:

a) nu se reţine – (reprezentarea se poate face doar în cazul ascendenţilor predecedaţi, nu în cazul renunţătorilor sau al nedemnilor);
b) nu se reţine;
c) se reţine.

Grila 69 drept succesoral

Renunţarea la moştenire:
a) făcută „in favorem” constituie act de acceptare a moştenirii;
b) nu produce efecte dacă anterior a intervenit acceptarea voluntară tacită;
c) nu este valabilă în lipsa înscrierii în registrul special de renunţări.

Soluţii:

a) se reţin – (în temeiul art. 691 alin. 2 C. Civ.);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (înscrierea în registrul special de renunţări se face pentru opozabilitate, deci este o condiţie de publicitate care nu afectează validitatea actului de renunţare).

Grila 68 drept succesoral

Dacă succesibilul ascunde bunuri ale moştenirii:
a) este decăzut din dreptul de opţiune succesorală;
b) datoriile sau creanţele sale faţă de defunct se sting prin confuziune;
c) păstrează calitatea de moştenitor dar nu are nici un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse.

Soluţii:

a) se reţine – (art. 703 C.civ. - "Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se elibera de dânsa; cu toată renunţarea lor, ei rămân erezi şi nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.");
b) nu se reţine – (confuziunea datoriilor sau creanţelor nu are caracter punitiv);
c) se reţine – (art. 703 C.civ. - "Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se elibera de dânsa; cu toată renunţarea lor, ei rămân erezi şi nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.");

Grila 67 drept succesoral

Sunt considerate acte de acceptare tacită a moştenirii:
a) plata taxelor şi impozitelor pentru bunurile ce compun masa succesorală;
b) convenţii încheiate între succesibili privind administrarea bunurilor succesorale;
c) plata cheltuielilor de înmormântare.

Soluţii:

a) se reţine – (sunt acte ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însuşirea calităţii de moştenitor);
b) se reţine – (doar actele de administrare provizorie nu sunt considerate acte de acceptare tacită a moştenirii);
c) nu se reţine – (nu sunt asimilate actelor de acceptare a moştenirii, ci unor îndatoriri de tip familial, tradiţional, religios).

Grila 66 drept succesoral

Acceptarea moştenirii:
a) trebuie să îmbrace forma autentică atunci când este expresă;
b) nu poate fi retractată decât în interiorul termenului de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală;
c) este tacită atunci când succesibilul încheie acte de conservare a patrimoniului succesoral.

Soluţii:

a) nu se reţine – (acceptarea expresă se poate face şi printr-un act privat, în temeiul art. 689 C.civ.);
b) se reţine – (cu toate că acceptarea moştenirii este un act irevocabil, legea permite retractarea dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute în art. 701 C.civ.);
c) nu se reţine – (acceptarea tacită reiese din orice acte de dispoziţie juridică privitor la un bun succesoral, indiferent dacă acesta este mobil sau imobil, corporal sau incorporal, de gen sau individual determinat; îndeplinirea actelor conservatorii nu implică acceptarea tacită).

Grila 65 drept succesoral

Prescripţia dreptului de opţiune succesorală:
a) curge şi împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă cât timp are reprezentant legal, chiar dacă între ei există contrarietate de interese;
b) este aplicabilă şi statului atunci când este chemat la moştenire în calitate de legatar;
c) intervine numai în cazul transmisiunilor succesorale universale şi cu titlu universal.

Soluţii:

a) nu se reţine – (în această situaţie prescripţia dreptului de opţiune succesorală se suspendă, în temeiul art. 14 lit. b din Decretul nr. 167/1958);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (prescripţia dreptului de opţiune succesorală se aplică de asemenea moştenitorilor legali).

Grila 64 drept succesoral

Actul de opţiune succesorală:
a) este un act juridic personal şi revocabil;
b) este pur şi simplu sau afectat de modalităţi;
c) este declarativ de drepturi.

Soluţii:

a) nu se reţine – (opţiunea succesorală este irevocabilă în privinţa acceptării moştenirii, art. 694 C.civ.);
b) nu se reţine – (actul de opţiune succesorală nu poate fi însoţită de modalităţi);
c) se reţine.

Grila 63 drept succesoral

Dreptul de opţiune succesorală:
a) poate fi exercitat de creditorii succesibilului pe calea unei acţiuni oblice;
b) poate fi exercitat exclusiv în termenul de 6 luni calculat de la data morţii celui care lasă moştenirea;
c) aparţine doar persoanelor cu vocaţie concretă la moştenire.

Soluţii:

a) se reţine – (părerea autoritar dominantă este în sensul că aceştia pot opta pe cale oblică în locul şi în numele succesibililor neglijenţi);
b) nu se reţine – (termenul de opţiune de 6 luni fiind de prescripţie, poate fi întrerupt sau suspendat în condiţiile dreptului comun);
c) nu se reţine – (este posibilă şi acceptarea moştenirii de către moştenitorii subsecvenţi, însă este o acceptare eventuală, care urmează să producă efecte doar dacă moştenitorii chemaţi în primul rând renunţă sau lasă să curgă termenul de prescripţie fără să facă acte de acceptare).

Grila 62 drept succesoral

Raportul datoriilor se aplică:
a) legatarilor universali sau cu titlu universal;
b) tuturor succesorilor cu titlu particular;
c) soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii.

Soluţii:

a) se reţine – (la raportul datoriilor pot fi ţinuţi nu numai descendendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor, cum se întâmplă la raportul donaţiilor, ci toţi moştenitorii legali ai defunctului, precum şi legatarii universali, cu titlu universal sau instituţii contractuali);
b) nu se reţine;
c) se reţine.

Grila 61 drept succesoral

Nu sunt supuse raportului:
a) fructele culese până în ziua deschiderii moştenirii;
b) contravaloarea bunurilor mobile primite;
c) indemnizaţia de asigurare încasată de donatar ca urmare a pieirii bunului imobil asigurat.

Soluţii:

a) – se reţine (este o excepţie de la regula potrivit căreia accesoriul urmează soarta juridică a principalului);
b) – nu se reţine;
c) – se reţine (pot fi supuse raportului cel mult primele plătite de defunct, iar nu suma asigurată plătită de asigurator, care nu provine din patrimoniul defunctului).

Grila 60 drept succesoral

Au dreptul să ceară raportul donaţiilor:
a) ascendenţii privilegiaţi când vin în concurs cu soţul supravieţuitor;
b) descendenţii când vin în concurs cu soţul supravieţuitor;
c) soţul supravieţuitor când vine în concurs cu celelalte rude ale defunctului.

Soluţii:

a) nu se reţine – (raportul este datorat reciproc între descendenţi şi soţul supravieţuitor);
b) se reţine – (raportul este datorat reciproc între descendenţi şi soţul supravieţuitor);
c) nu se reţine – (raportul este datorat reciproc între descendenţi şi soţul supravieţuitor).

Grila 59 drept succesoral

Reducţiunea donaţiilor se poate face şi prin echivalent:
a) dacă bunul donat a fost înstrăinat sau grevat cu drepturi reale anterior sau după deschiderea moştenirii;
b) când bunul donat a pierit din culpa donatarului;
c) dacă bunul donat este un imobil, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de 1/2 din valoarea acestuia.

Soluţii:

a) nu se reţine – (reducţiunea se poate face prin echivalent numai dacă bunul donat a fost înstrăinat anterior deschiderii moştenirii);
b) se reţine;
c) se reţine (în temeiul art. 770 alin. 2 C.civ.).

Grila 58 drept succesoral

Are caracter imperativ regula de reducţiune a liberalităţilor excesive potrivit căreia:
a) donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă;
b) donaţiile care au aceeaşi dată se reduc simultan şi în mod proporţional cu valoarea lor;
c) legatele se reduc toate deodată şi în mod proporţional.

Soluţii:

a) se reţine (în temeiul art. 850 alin. 2 C.civ.);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (regula are caracter supletiv).

Grila 57 drept succesoral

Sunt îndreptăţiţi să invoce reducţiunea liberalităţilor excesive:
a) dobânditorii cu titlu particular de la moştenitorii rezervatari;
b) moştenitorii legali rezervatari acceptanţi ai moştenirii, chiar dacă, anterior deschiderii moştenirii au renunţat la dreptul de a invoca reducţiunea;
c) creditorii defunctului indiferent dacă moştenitorii rezervatari au acceptat moştenirea pur şi simplu sau sub beneficiu de inventar.

Soluţii:

a) nu se reţine – (numai succesorii în drepturi universali sau cu titlu universal ai rezervatorilor decedaţi pot invoca reducţiunea liberalităţilor excesive);
b) se reţine;
c) nu se reţine – (regula este că creditorii defunctului nu pot invoca reducţiunea, deoarece bunurile donate de de cujus sunt ieşite din patrimoniul pe care defunctul îl lasă la data deschiderii moştenirii).