Se afișează postările cu eticheta drept fiscal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta drept fiscal. Afișați toate postările

joi, 16 septembrie 2010

Subiecte la dreptul finanţelor publice – sesiunea toamnă 2010

01. Prezentaţi patru categorii de venituri ale bugetelor locale

02. Taxa hotelieră

03. Impozite directe şi impozite indirecte. Noţiune şi 3 exemple pentru fiecare categorie

04. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

Read more...

joi, 9 septembrie 2010

Întrebări drept fiscal (XXII)

01. Definiţi taxele de timbru

Răspuns:
Acea categorie de venituri care – realizându-se cu o anumită ritmicitate la buget – se obţin, în majoritatea lor, din plăţi ocazionale, efectuate de diferite categorii de subiecte de drept (persoane fizice şi/sau persoane juridice) care fie introduc cereri şi acţiuni în justiţie, fie solicită îndeplinirea unor acte sau prestarea unor servicii de către diverse instituţii publice sau organe de stat.

02. Enumeraţi cele mai importante taxe de timbru

Răspuns:

a) taxa judiciară de timbru;
b) timbrul judiciar;
c) taxa de timbru extrajudiciară.

03. Definiţi taxele judiciare de timbru

Răspuns:
Acea categorie de venituri ale bugetelor locale care se percep cu ocazia introducerii (sau formulării) unor cereri sau acţiuni la instanţele judecătoreşti (de orice grad), ori care sunt adresate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

04. Cum se calculează taxa judiciară de timbru pentru cererile şi acţiunile al căror obiect are un conţinut patrimonial?

Răspuns:
Pentru cererile şi acţiunile al căror obiect are un conţinut patrimonial, taxa de timbru se calculează pe baza unui tarif de impunere alcătuit prin îmbinarea unor cote fixe stabilite pe tranşe, care cresc progresiv, şi cote procentuale regresive (care scad pe măsură ce creşte valoarea obiectului cererii/acţiunii).

05. Cum se calculează taxa judiciară de timbru pentru cererile şi acţiunile al căror obiect nu se poate evalua în bani?

Răspuns:
Pentru cererile şi acţiunile al căror obiect nu este evaluabil în bani, taxa de timbru se stabileşte – forfetar – în sume fixe, dar diferenţiat în funcţie de obiectul cererii (acţiunii).

06. Cum se taxează cererile prin intermediul cărora se exercită căile de atac?

Răspuns:
Cererile prin intermediul cărora se exercită căile de atac (apel, recurs, contestaţie etc.) sunt supuse unei taxe de timbru a cărei valoare este egală cu jumătate din cuantumul taxei percepută pentru acţiunea introductivă, indiferent dacă obiectul cererii este sau nu evaluabil în bani.

07. Definiţi timbrul judiciar

Răspuns:
Timbrul judiciar se aplică acţiunilor, cererilor, actelor şi serviciilor de competenţa tuturor instanţelor judecătoreşti, Ministerului Justiţiei, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, precum şi actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici.

08. Ce sunt taxele de timbru extrajudiciare?

Răspuns:
Taxele de timbru extrajudiciare se datorează pentru eliberarea certificatelor de orice fel (altele decât cele eliberate de instanţele judecătoreşti, Ministerul Justiţiei, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi de ntoarii publici), eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vânătoare şi de pescuit, examinarea conducătorilor de autovehicule în vederea obţinerii permisului de conducere, înmatricularea autovehiculelor şi a remorcilor, precum şi pentru alte servicii prestate de unele instituţii publice.

09. Ce sunt taxele parafiscale?

Răspuns:
Sunt acele sume de bani care se colectează – de regulă – de către organele fiscale, în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, dar care se varsă în conturile anumitor instituţii publice sau a altor entităţi colective, publice sau private, altele decât colectivităţile publice locale sau stabilimentele administrative.

10. Ce sunt taxele de mediu?

Răspuns:
Pot fi definite ca totalitatea contribuţiilor obligatorii percepute în considerarea unei materii impozabile susceptibile de a aduce atingere mediului, indiferent dacă acesta sunt colectate la bugetul de stat, la bugetele locale sau într-un fond special destinat protecţiei mediului.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XXI)

01. Ce sunt regimurile vamale suspensive şi economice?

Răspuns:
Operaţiuni cu titlu temporar care au ca efect suspendarea plăţii taxelor vamale pe perioada cât mărfurile sunt încadrate în unele dintre aceste regimuri.

02. Ce este tranzitul vamal?

Răspuns:
Transportul unor mărfuri străine şi/sau româneşti pe teritoriul României, între două birouri vamale, fără perceperea vreunei taxe vamale.

03. Ce este antrepozitarea vamală?

Răspuns:
Un regim vamal suspensiv economic care presupune depozitarea mărfurilor într-o anumită locaţie aflată sub controlul autorităţii vamale, până la plasarea lor sub un regim vamal.

04. Ce este perfecţionarea activă?

Răspuns:
Regimul vamal suspensiv şi economic care constă în supunerea unor mărfuri, pe teritoriul României, la una sau mai multe operaţiuni de perfecţionare (transformare/prelucrare etc).

05. Ce este transformarea sub control vamal?

Răspuns:
Acel regim vamal suspensiv care permite folosirea, pe teritoriul României, fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea de măsuri de politică comercială, de mărfuri străine pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transformă felul sau starea iniţială.

06. Ce este admiterea temporară?

Răspuns:
Regimul vamal suspensiv care permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică comercială, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale.

07. Ce este perfecţionarea pasivă?

Răspuns:
Acel regim vamal care permite exportul temporar de mărfuri româneşti în afara teritoriului ţării, în vederea supunerii acestora unor operaţiuni de perfecţionare (transformare sau de prelucrare), iar produsele rezultate din aceste operaţiuni (produsele compensatoare) să fie puse în liberă circulaţie cu exonerarea totală sau parţială de drepturi de import.

08. Ce sunt zonele libere şi antrepozitele libere?

Răspuns:
Sunt părţi din teritoriul vamal al României sau incinte, anume determinate, situate pe acest teritoriu, în care:

- mărfurile străine sunt considerate (în ceea ce priveşte aplicarea drepturilor de import şi a măsurilor de politică comercială la import) că nu se află pe teritoriul vamal al României, atât timp cât nu sunt puse în liberă circulaţie, nici plasate sub un alt regim vamal, nici utilizate sau consumate în alte condiţii decât cele prevăzute de normele vamale;

- mărfurile româneşti beneficiază, pe baza plasării lor într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber, de măsuri legate de exportul mărfurilor.

09. Ce este datoria vamală?

Răspuns:
Obligaţia unei persoane de a plăti drepturile de import sau de export.

10. Enumeraţi modalităţile de garantare a datoriei vamale.

Răspuns:

a) depozitul bănesc;
b) scrisoarea de garanţie bancară;
c) remiterea unor instrumente de decontare;
d) titlurile de valoare.

Read more...

miercuri, 8 septembrie 2010

Întrebări drept fiscal (XX)

01. Ce este clasificarea tarifară a mărfurilor?

Răspuns:
Presupune atribuirea codului tarifar al acestora, aşa cum este el stabilit în nomenclatura combinată.

02. Ce anume condiţionează acordarea unui tratament vamal preferenţial?

Răspuns:
Probarea originii mărfurilor.

03. Ce este valoarea în vamă a mărfurilor?

Răspuns:
Valoarea care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal.

04. Enumeraţi operaţiunile vamale privilegiate.

Răspuns:

a) scutiri sau reduceri de taxe vamale;
b) exonerarea de drepturi de import.

05. Definiţi regimul vamal

Răspuns:
Un ansamblu de norme vamale care se aplică unui anumit bun (sau unui contingent de bunuri) în cadrul procedurii de vămuire.

06. Clasificaţi regimurile vamale.

Răspuns:

a) regimuri vamale definitive;
b) regimuri vamale suspensive;
c) regimuri vamale economice.

07. Definiţi importul

Răspuns:
Regimul vamal definitiv care constă în introducerea în ţară şi implicit în circuitul economic a unor mărfuri provenind din străinătate.

08. Definiţi exportul

Răspuns:
Regimul vamal definitiv care presupune scoaterea definitivă a unor mărfuri româneşti de pe teritoriul României.

09. Ce este exportul temporar?

Răspuns:
Se face cu condiţiile umătoare:
a) bunurile vor fi reintroduse în ţară fără a fi suferit vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale;
b) reintroducerea în ţară sau eventual schimbarea destinaţiei vamale se va face în interiorul unui termen fixat de autoritatea vamală.

10. Ce sunt mărfurile prohibite?

Răspuns:
Mărfuri pentru care importul sau exportul este interzis.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XIX)

01. Definiţi taxele vamale.

Răspuns:
Acea categorie de impozite indirecte, incluse în categoria “taxelor speciale de consumaţie”, care se percep asupra mărfurilor care trec frontiera de stat.

02. Clasificaţi taxele vamale în funcţie de operaţiunea care constituie obiect al impunerii.

Răspuns:

a) taxe vamale de import – care se percep la introducerea în ţară a unor mărfuri;
b) taxele vamale de export – care se percep la scoaterea din ţară a unor bunuri;
c) taxele vamale de tranzit – care se percep pentru mijloacele de transport şi mărfurile care traversează teritoriul unui stat, cuprins între două frontiere vamale.

03. Clasificaţi taxele vamale după scopul impunerii.

Răspuns:

a) taxe vamale cu caracter fiscal – au în general un nivel mai redus şi au ca unic scop procurarea de venituri la bugetul statului sau la bugetele comunităţilor locale;
b) taxe vamale cu caracter protecţionist – sunt mult mai consistente şi au ca scop în principal încurajarea producţiei interne de mărfuri şi doar în subsidiar colectarea unor venituri la buget.

04. Clasificaţi taxele vamale după modul de percepere.

Răspuns:

a) taxe vamale ad valorem – determinate în funcţie de valoarea în vamă a mărfurilor şi constituie regula în practica vamală internaţională;
b) taxe vamale specifice – se stabilesc în sumă fixă pe unitatea fizică de marfă declarată în vamă (bucată, tonă, metru linear, metru cub, hectolitru etc.);
c) taxe vamale compuse (mixte).

05. Clasificaţi taxele vamale după modul de stabilire şi nivelul lor.

Răspuns:

a) taxe vamale autonome – sunt fixat în mod independent de fiecare stat şi au ca obiect mărfurile ce provin din ţari cu care nu s-au semnat acorduri comerciale bilaterale sau multilaterale, ori pentru mărfuri a căror origine nu poate fi probată prin prezentarea unui certificat de origine;
b) taxe vamale convenţionale – se aplică în cadrul clauzei naţiunii celei mai favorizate;
c) taxe vamale preferenţiale – sunt stabilite ca urmare a negocierilor directe dintre state, derogându-se astfel de la clauza naţiunii celei mai favorizate;
d) taxe vamale de retorsiune – sunt efectele unor măsuri represive de politică economică, îndreptate împotriva statelor care practică sisteme de subvenţii ascunse la export (taxe vamale compensatorii), fie o politică de dumping (taxele vamale anti-dumping).

06. Prin ce instituţie se exercită activitatea vamală în România?

Răspuns:
Autoritatea Naţională a Vămilor.

07. Unde se exercită controlul vamal?

Răspuns:
La birourile şi punctele vamale, de către personalul autorităţii vamale, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.

08. Ce este zona specială de supraveghere vamală?

Răspuns:
Această zonă cuprinde o fâşie de 20 km în interiorul frontierei de stat şi spaţiului dintre limita exterioară a mării teritoriale şi frontiera de stat. În interiorul acesteia, autoritatea vamală înfiinţează posturi de supraveghere vamală, permanente sau temporare, fixe sau mobile şi realizează controale inopinate, pentru identificarea persoanelor suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.

09. Ce este TARIR?

Răspuns:
În vederea prelucrării – după momentul integrării României în Uniunea Europeană – a Tarifului vamal integral comunitar, în ţara noastră a fost adoptat şi introdus Tariful Vamal Integrat (TARIR), destinat a integra în cuprinsul său atât taxele vamale, cât şi legislaţia vamală incidentă în domeniul vamal.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XVIII)

01. Ce sunt monopolurile fiscale?

Răspuns:
Impozite directe pe care statul le poate institui – în temeiul prerogativelor care îi sunt conferite de suveranitatea statală – asupra producţiei şi/sau distribuţiei unor bunuri realizate sau desfăcute sub un control strict.

02. Ce este regimul de exclusivitate?

Răspuns:
Numit şi monopolul de stat, nu presupune neapărat ca bunurile vizate de impozit să fie produse în întreprinderile statului, dar pretinde ca statulsă exercite un control riguros asupra circuitului economic al respectivelor bunuri.

03. Clasificaţi monopolurile fiscale în funcţie de sfera lor de cuprindere.

Răspuns:

a) monopoluri fiscale totale;
b) monopoluri fiscale parţiale.

04. Ce este licenţa?

Răspuns:
Autorizarea acordată de stat pentru o perioadă determinată de timp, în baza căreia beneficiarii (persoane fizice şi/sau juridice) pot să producă, să prelucreze şi să comercializeze bunuri din categoria celor care constituie monopol de stat, iar nivelul tarifului de licenţă – care reprezintă monopolul fiscal – se stabileşte de Guvern anual pentru fiecare categorie de produse.

05. Care sunt impozitele indirecte din ţara noastră cu trăsăturile caracteristice monopolurilor fiscale? Exemplificaţi.

Răspuns:
Dintre impozitele indirecte reglementate în ţara noastră prin legislaţia fiscală în vigoare, unele întrunesc perfect trăsăturile caracteristice ale monopolurilor fiscale. Este vorba despre:
a) taxele vamale;
b) unele accize.

06. Ce este o taxă cu efect echivalent?

Răspuns:
Orice sarcină pecuniară, alta decât o taxă vamală propriu-zisă, care se aplică mărfurilor care circulă în interiorul Comunităţii, pe motivul că ele trec o frontieră, dacă nu este admisă prin dispoziţii specifice ale tratatului.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XVII)

01. Enumeraţi impozitele şi taxele locale

Răspuns:

a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) categoria taxelor speciale;
i) categoria în care sunt incluse alte taxe locale.

02. Care este cuantumul maxim cu care autorităţile locale pot majora taxele şi impozitele locale în raport cu nivelul prevăzut în Codul fiscal?

Răspuns:
Art. 287 C. fisc. permite majorarea anuală cu maxim 20% a nivelului impozitelor şi taxelor locale prevăzut de Codul fiscal.

03. Enumeraţi impozitele locale.

Răspuns:

a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) impozitul pe spectacole;
e) taxa hotelieră;
f) unele taxe locale.

04. Enumeraţi taxele locale.

Răspuns:

a) taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
b) taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate;
c) taxele speciale;
d) restul taxelor locale.

05. Care este condiţia care justifică instituirea unei taxe speciale?

Răspuns:
Există practic o singură condiţie care justifică instituirea unei asemenea taxe: necesitatea acoperirii cheltuielilor publice generate de funcţîonarea unui serviciu public local, preexistent sau nou-creat.

06. Care sunt cele două modalităţi prin care se poate face individualizarea unui impozit? Prin care dintre acestea se stabilesc acum impozitele şi taxele locale?

Răspuns:

a) prin declaraţia fiscală a contribuabilului, atunci când obiectul declaraţiei îl constituie nu numai determinarea masei impozabile, dar şi stabilirea impozitului datorat;
b) prin decizie de impunere emisă de organul fiscal, în toate celelalte cazuri.

07. Care sunt elementele pe care trebuie să le conţină o decizie de impunere?

Răspuns:

a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele;
c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil;
d) obiectul administrativ fiscal;
e) motivele de fapt;
f) temeiul de drept;
g) numele şi semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal;
h) ştampila organului fiscal emitent;
i) posibilitatea de a fi contestat;
j) termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia;
k) menţiuni privind audierea contribuabilului.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XVI)

01. Definiţi accizele

Răspuns:
Taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru producţie sau importul şi pentru desfacerea anumitor categorii de produse (băuturi alcoolice, tutun, uleiuri minerale, confecţii din blănuri naturale, obiecte din cristal, bijuterii din aur şi/sau din platină, parfumuri, autoturisme şi ambarcaţiuni pentru agrement, aparate electro-casnice, arme de vânătoare etc.).

02. Care este raportul de întâietate între accize şi TVA?

Răspuns:
Reprezentând cote fixe sau procentuale, prestabilite prin lege, care se adaugă şi se cuprind în preţurile de livrare/vânzare sau de import ale anumitor bunuri, accizele preced taxa pe valoare adăugată (în sensul că ele se stabilesc şi se cuprind în preţul produselor înainte de a se calcula TVA) şi deci se inclus în baza de impozitare a TVA.

03. Clasificaţi accizele.

Răspuns:

a) accize armonizate – acele taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru unele produse provenind din producţia internă sau din import;
b) alte produse accizabile – categoria care cuprinde mărfuri precum: cafea, confecţii din blănuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur şi/sau din platină, autoturisme, produse de parfumerie, aparate electrocasnice etc.

04. Care este componenţa accizelor armonizate?

Răspuns:
Se datorează pentru cele trei mari categorii de produse accizabile reglementate în Uniunea Europeană: băuturi alcoolice, produse energetice şi electricitate, tutun prelucrat (art. 162 C. fisc.).

05. Care este faptul generator al accizelor?

Răspuns:
Faptul generator intervine în momentul producerii unora dintre produsele accizabile menţionate de art 162 C. fisc. pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.

06. Când este exigibilă acciza?

Răspuns:
În momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

07. Definiţi antrepozitul fiscal

Răspuns:
Locul – aflat sub controlul autorităţii fiscale competente – unde produsele accizabile sunt fabricate, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în condiţiile prevăzute de lege.

08. Ce este regimul suspensiv al accizelor?

Răspuns:
Regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.

09. Definiţi antrepozitarul autorizat

Răspuns:
Persoana fizică sau juridică special abilitată de autoritatea fiscală competentă pentru producerea, transformarea, primirea, deţinerea şi expedierea produselor accizabile, într-un antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

10. Ce este obligaţia de marcare?

Răspuns:
În scopul asigurării unui minim control asupra unor categorii de produse accizabile (supravegherea circulaţiei acestora şi garantarea plăţii accizelor către bugetul de stat), precum şi în scopul prevenirii fraudei fiscale, produsele alcoolice şi tutunul prelucrat sunt supuse unei obligaţii de marcare.

Read more...

marți, 7 septembrie 2010

Întrebări drept fiscal (XV)

01. Care este regula generală privind locul prestării de servicii?

Răspuns:
Locul unde prestatorul este stabilit sau locul unde acesta are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

02. Care sunt regulile speciale privind locul prestării de servicii?

Răspuns:

a) pentru prestările de servicii în legătură cu un imobil, locul prestării este locul unde este situat bunul imobil;
b) în cazul serviciilor de transport de persoane, locul prestării este locul unde se efectuează transportul;
c) pentru o serie de servicii, locul prestării este locul unde serviciile sunt executate materiale;

03. Ce este faptul generator de TVA?

Răspuns:
Momentul în care se consideră întrunite condiţiile necesare constatării exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată.

04. Ce este exigibilitatea TVA?

Răspuns:
Împlinirea faptului generator determină, prin urmare, exigibilitatea TVA, adică dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului achitarea taxei datorate bugetului de stat.

05. Baza de impozitare pentru taxa pe valoarea adăugată

Răspuns:
Pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării, baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită în primul rând din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ.

06. Care este cota standard de TVA? Dar cota redusă?

Răspuns:
Cota standard de TVA este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.

Cota redusă este de 9%.

07. Ce este cota aplicabilă pentru o anumită operaţiune?

Răspuns:
Cota în vigoare la data la care intervine faptul generator pentru operaţiunea respectivă.

08. Ce sunt operaţiunile scutite de TVA fără drept de deducere?

Răspuns:
Sunt operaţiunile pentru care nu se datorează taxa, şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.

09. Ce este dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată?

Răspuns:
Dreptul recunoscut de lege persoanelor impozabile plătitoare de TVA, beneficiare ale livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, de restituire a taxei aferente acestor operaţiuni.

10. Definiţi persoanele obligate la plata TVA.

Răspuns:
Persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile. Orice persoană care înscrie taxa pe o factură sau în orice alt document care serveşte ca factură este obligată la plata acesteia, iar beneficiarul nu va avea dreptul să deducă această taxă.

11. Enumeraţi regimurile speciale de TVA.

Răspuns:

a) regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
b) regimul special pentru agenţiile de turism;
c) regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi;
d) regimul special pentru aurul de investiţii;
e) regimul special pentru persoanele neimpozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile.

12. Ce este codul de înregistrare în scopuri de TVA?

Răspuns:
Elementul de identificare atribuit de către autorităţile competente din statul membru persoanelor care au obligaţia să se înregistreze. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit atât persoanelor juridice, cât şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere va avea prefixul “RO”, urmat de codul de identificare fiscală, atribuit de organul fiscal competent.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XIV)

01. Enumeraţi operaţiunile supuse TVA.

Răspuns:

a) livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau operaţiunile asimilate acestora, efectuate cu plată;
b) importul de bunuri efectuat în România de orice persoană;
c) achiziţiile intracomunitare de bunuri, efectuate cu plată.

02. Definiţi livrarea de bunuri.

Răspuns:
Transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.

03. Este transferul total sau parţial al unei universalităţi de bunuri totuna cu o livrare de bunuri?

Răspuns:
Transferul total sau parţial al unei universalităţi de bunuri, în cadrul unor operaţiuni de tipul divizare, fuziune, aport în natură la capitalul unei societăţi – persoană impozabilă, cesiune a fondului de comerţ nu este considerată drept o livrare de bunuri.

04. Ce este prestarea de servicii?

Răspuns:
Orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.

05. Ce este achiziţia intracomunitară de bunuri?

Răspuns:
Obţinerea dreptului de a dispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

06. Ce este importul de bunuri?

Răspuns:
Intrarea – pe teritoriul Comunităţii – a unor bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 24 din Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene.

07. Care este regula generală privind locul livrării de bunuri?

Răspuns:
În cazul bunurilor care nu sunt nici expediate, şi nici transportate, locul livrării este locul unde se găsesc bunurile în momentul în care sunt puse la dispoziţia cumpărătorului.

08. Enunţaţi regulile speciale pentru determinarea locului livrării de bunuri.

Răspuns:

a) locul livrării de bunuri este locul unde se găsesc bunurile în momentul în care începe expedierea sau transportul;
b) locul livrării de bunuri este locul unde se efectuează instalarea sau montajul;
c) locul livrării de bunuri este locul de plecare al transportului de pasageri.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XIII)

01. Ce sunt nerezidenţii?

Răspuns:
Persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente.

02. Ce se înţelege prin redevenţă?

Răspuns:
Orice sumă de bani care trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de folosinţă al unui drept de autor, brevet de invenţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, procedeu de fabricaţie, software, know-how, numele sau imaginea oricărei persoane fizice etc.

03. Ce sunt reprezentanţele?

Răspuns:
Entităţi fără personalitate juridică (subunităţi ale unei persoane juridice), motiv pentru care impozitul pe venitul obţinut în România este datorat de persoana juridică străină (care are calitatea de subiect de drept).

04. Care este cuantumul impozitului pe reprezentanţă?

Răspuns:
4.000 euro.

05. Ce este valoarea adăugată?

Răspuns:
Reprezintă diferenţa între valoarea unui produs obţinut în urma vânzării lui şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate şi utilizate pentru a se putea realiza acel bun. La nivel macroeconomic, valoarea adăugată a tuturor agenţilor economici reprezintă produsul intern brut (PIB).

06. Definiţi taxa pe valoare adăugată.

Răspuns:
Este definită ca fiind acel impozit indirect care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului economic (ciclului de fabricaţie şi distribuţie) al unui produs finit, asupra valorii adăugate realizate în fiecare etapă de către toţi cei care contribuie la producerea şi desfacerea acelui produs, până când el ajunge la consumatorul final.

07. Care este mecanismul realizării impunerii TVA-ului?

Răspuns:
Fiecare agent economic achită taxă pe valoare adăugată furnizorilor săi, încasează apoi TVA de la cumpărătorul bunurilor sale, scade întreaga TVA aferentă materialelor aprovizionate şi serviciilor care i-au fost prestate, iar soldul îl varsă la bugetul de stat.

08. Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată.

Răspuns:

a) taxa are o sferă de aplicare generală;
b) taxa este proporţională cu preţul perceput de persoana impozabilă în schimbul bunurilor livrate sau serviciilor prestate;
c) taxa este percepută în fiecare stadiu al procesului de producţie şi distribuţie;
d) sumele plătite în stadiile economice anterioare se deduc din impozitul datorat de persoana impozabilă, cu rezultatul că TVA se aplică, într-un stadiu dat, doar valorii adăugate în acel stadiu şi că, finalmente, taxa este suportată integral de consumatorul final.

09. Care sunt condiţiile esenţiale ce trebuie îndeplinite pentru a ne afla în prezenţa unei persoane impozabile în materie de TVA?

Răspuns:

a) desfăşurarea unei activităţi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acesteia;
b) desfăşurarea activităţii economice de o manieră independentă.

10. Care este tratamentul în materie de TVA al entităţilor publice? Enumeraţi excepţiile de la regula generală.

Răspuns:
Regula generală este că instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi.

De la această regulă există trei excepţii:
a) activităţile care ar produce distorsiuni concurenţiale, dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile;
b) activităţile expres enunţate de art. 127 alin. (6) C. fisc. (telecomunicaţii; furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică; transport de bunuri şi de persoane, activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale; activităţile agenţiilor de călătorie, operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune etc.);
c) activităţile desfăsurate în calitate de autorităţi publice care sunt scutite de TVA (operaţiuni scutite fără drept de deducere).

Read more...

Întrebări drept fiscal (XII)

01. Enumeraţi veniturile impozabile din investiţii

Răspuns:

a) venituri sub formă de dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social deţinut;
e) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare;
f) venituri din lichidarea unei persoane juridice.

02. Cum se stabileşte venitul impozabil lunar din pensii?

Răspuns:
Cu începere de la 1 ianuarie 2008, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scăderea din venitul din pensii:
a) a unei sume neimpozabile de 1000 lei;
b) a eventualelor contribuţii sociale obligatorii datorate de pensionar.

03. Enumeraţi tranzacţiile imobiliare impozabile.

Răspuns:

a) toate transferurile dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia, efectuate în temeiul unui act juridic inter vivos, având ca obiect construcţii sau terenuri;
b) transferul dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia realizate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti;
c) transferurile realizate prin moştenire, inclusiv prin intermediul unor acte juridice mortis causa, dacă dezbaterea şi finalizarea succesiunii nu s-a făcut în termen de 2 ani de la data decesului lui de cuius.

04. Enumeraţi tranzacţiile imobiliare scutite de impozitare.

Răspuns:

a) dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor/construcţiilor în temeiul legilor reparative, prin reconstituirea dreptului de proprietate;
b) dobândirea dreptului de proprietate cu titlu de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi;
c) dobândirea dreptului de proprietate prin moştenire, dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.

05. Care este baza impozabilă în cazul unei tranzacţii imobiliare?

Răspuns:
Valoarea obiectului transferului, declarată de părţi în actul de transfer sau valoarea de circulaţie orientativă (minimală) stabilită prin expertizele anuale ale Camerelor Notarilor Publici, dacă valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea de circulaţie orientativă.

06. Care sunt procedurile aplicabile la realizarea transferului dreptului de proprietate?

Răspuns:

a) procedura notarială;
b) procedura transferurilor efectuate prin hotărâre judecătorească;
c) alte proceduri.

07. Cum se stabileşte venitul net anual impozabil?

Răspuns:
Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri prevăzute de lege (veniturile din activităţi independente, veniturile din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile din activităţi agricole), prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate. Venitul net anual se stabileşte prin însumarea veniturilor nete realizate din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole.

08. Ce se întâmplă cu pierderea fiscală anuală?

Răspuns:
Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obţinute din aceeaşi sursă de venit.

09. Care sunt regulile de reportare a pierderilor?

Răspuns:

a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii cinci ani consecutivi;
b) dreptul la report este întotdeauna personal şi netransmisibil, în sensul că nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei de 5 ani, reprezintă o pierdere definitivă a contribuabilului.

10. În ce constă declaraţia de venit estimat?

Răspuns:
Toţi contribuabilii care încep o activitate producătoare de venit în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul respectiv.

11. În ce constă declaraţia de venit realizat?

Răspuns:
Contribuabilii – persoane fizice rezidente române cu domiciliul în România, precum şi persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute de legea română, respectiv asociaţiile fără personalitate juridică, sunt obligaţi să depună o declaraţie anuală de venit la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal.

12. Care sunt plăţile anticipate egale care trebuie efectuate de contribuabil?

Răspuns:
Ca regulă generală, există patru plăţi anticipate egale care trebuie efectuate de contribuabil, respectiv la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie.

Read more...

Întrebări drept fiscal (XI)

01. În ce constă caracterul discriminatoriu al reglementării actuale a deducerilor personale?

Răspuns:
De deduceri fiscale personale beneficiază doar salariaţii, nu beneficiază de asemenea deduceri cei care realizează venituri numai din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor sau din activităţi agricole.

02. Componenţa categoriei veniturilor independente.

Răspuns:

a) venituri comerciale;
b) venituri din profesii libere;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

03. Cine este subiectul impozabil pentru veniturile din activităţi independente?

Răspuns:
Persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate, pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfăsurării de activităţi în scopul obţinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu dă naştere unei persoane juridice.

04. Care sunt regulile potrivit cărora se determină venitul net din activităţi independente?

Răspuns:
Potrivit regulii generale, determinarea venitului net din activităţi independente se face în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

05. Care sunt situaţiile particulare de determinare a venitului net din activităţi independente?

Răspuns:

a) determinarea venitului net pe bază de norme de venit;
b) determinarea venitului net din drepturile de proprietate intelectuală prin deducerea unor cote forfetare de cheltuieli.

06. Ce cuprinde categoria veniturilor salariale?

Răspuns:
Toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de altă formă sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

07. Enumeraţi veniturile care nu sunt incluse în categoria veniturilor salariale.

Răspuns:

a) ajutoarele de înmormântare ori cele acordate pentru pierderi suferite în gospodării ca urmare a unor calamităţi naturale, ajutoarele pentru boli grave şi incurabile, ajutoarele pentru naşteri, etc.;
b) tichetele de creşă;
c) tichetele de masă şi alte drepturi de hrană acordate angajaţilor;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei locuinţelor de serviciu;
e) sumele primite de salariaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare şi indemnizaţia pentru delegare ori detaşare;
f) veniturile din salarii obţinute ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;
g) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
h) avantajele sub forma dreptului stock options plan;
i) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite, etc.

08. Ce este deducerea personală?

Răspuns:
Este o sumă neimpozabilă acordată contribuabilului, numai pentru veniturile din salarii obţinute la locul unde se află funcţia de bază. Este considerată a fi acea cheltuială deductibilă reprezentând contravaloarea cheltuielilor minim necesare asigurării traiului zilnic al contribuabilului şi a celor aflaţi în întreţinerea sa.

09. Cum se face determinarea venitului net?

Răspuns:
La locul unde se află funcţia de bază, din venitul brut se scad contribuţiile sociale obligatorii, deducerile acordate contribuabilului (deducerea de bază şi eventualele deduceri suplimentare) şi, dacă este cazul, cotizaţia sindicală plătită şi contribuţiile la fondurile de pensii facultative.

10. Cum se calculează venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor?

Răspuns:
Este reprezentat de totalitatea sumelor încasate şi/sau echivalentul în lei a veniturilor în natură obţinute de către proprietar sau un alt deţinător legal al bunurilor cedate spre folosinţă unor terţe persoane. Acest venit se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei.

11. Cum se calculează venitul net din cedarea folosinţei bunurilor?

Răspuns:
Venitul net din cerdarea folosinţei bunurilor se stabileşte pe baze forfetare, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

Read more...

Întrebări drept fiscal (X)

01. Definiţi dividendul

Răspuns: Dividendul reprezintă cota-parte din beneficiul real ce se va plăti fiecărui asociat al unei societăţi comerciale în raport direct proporţional cu participarea sa la constituirea capitalului social (deci proporţional cu aportul său social).

02. Cum se impozitează dividendele distribuite unei persoane fizice?

Răspuns: În cazul în care dividendele sunt distribuite unei persoane fizice, impozitul pe dividende va fi suportat de persoana fizică beneficiară. Cota de impozitare este cota standard de 16%.

03. Cum se impozitează dividendele distribuite unei persoane juridice?

Răspuns: În situaţia în care distribuirea dividendelor se face în favoarea unei persoane juridice, persoana juridică română care primeşte dividendele nu datorează impozit, în vreme ce persoana juridică română care distribuie dividende datorează un impozit pe dividenden în cuantum de 10% din suma brută plătită.

04. Clasificaţi microintreprinderile

Răspuns:
a) microîntreprinderi – au 1 până la 9 salariaţi şi o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro;
b) întreprinderi mici – au între 10 şi 49 salariaţi şi o cifră de afaceri de până la 10 milioane euro;
c) întreprinderi mijlocii – au intre 50 şi 249 salariaţi şi o cifră de afaceri de până la 50 milioane euro.

05. Cine are dreptul de opţiune în ceea ce priveşte modul de impozitare a veniturilor anuale realizate?

Răspuns: Orice persoană juridică cu capital integral privat, care are ca domeniu de activitate producţia, prestările de servicii şi comerţul, care nu are mai mult de 9 salariatşi care are cifra de afaceri sub limita prevăzută de lege poate opta între a plăti impozit pe profit sau impozit pe veniturile brute realizate.

06. Care este baza de impunere pentru veniturile microintreprinderilor?

Răspuns: Suma veniturilor asupra cărora urmează a se aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabili, adică venitul brut anual, format din totalitatea veniturilor – indiferent din ce sursă provin – care sunt înscrise în contul de profit şi pierderi.

07. Cine are calitatea de persoană fizică rezidentă?

Răspuns: Orice persoană fizică care îndeplineşte cel puţin unul din următoarele criterii:
a) are domiciliul în România;
b) are centrul intereselor vitale amplasat în România;
c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;
d) este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.

08. Care este sfera veniturilor impozabile pentru persoanele fizice rezidente?

Răspuns:
Persoanele fizice rezidente datorează impozit pentru “beneficiul mondial”, adică pentru totalitatea veniturilor pe care le realizează, din România şi/sau din străinătate.

09. Care este sfera veniturilor impozabile pentru persoanele fizice nerezidente?

Răspuns:
Categoriile de venituri pentru care datorează impozit pe venit în România persoanele fizice nerezidente sunt:
a) venitul net atribuit unui sediu permanent prin intermediul căruia o persoană fizică nerezidentă exercită o activitate independentă în România;
b) venitul net obţinut în urma exercitării unei activităţi dependente în România;
c) veniturile obţinute din alte surse din România.

10. Enumeraţi categoriile de venituri impozabile.

Răspuns:

a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei unor bunuri;
d) venituri din investiţii;
e) venituri realizate din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
f) venituri din pensii;
g) venituri din activităţi agricole;
h) venituri din premii şi din jocuri de noroc;
i) venituri din alte surse.

11. Enumeraţi veniturile neimpozabile

Răspuns:

a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială;
b) sumele încasate din asigurări;
c) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
d) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a unor calamităţi naturale, precum şi pentru cazurile de deces ori invaliditate;
e) pensiile I.O.V.R., sumele fixe de îngrijire pentru pensionari care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile altele decât cele plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale şi cele plătite din bugetul de stat;
f) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice;
g) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări sau mecenat;
h) veniturile obţinute ca urmare a transferulul dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare;
i) drepturi în bani şi/sau în natură primite de militarii în termen ori cu termen redus;
j) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare profesională într-un cadru instituţionalizat;
k) sumele ori bunurile primite cu titlul de moştenire şi/sau donaţie, cu excepţia proprietaţilor imobiliare;
l) veniturile din agricultură sau silvicultură;
m) sumele reprezentând contravaloarea echipamentului individual de protecţie, alimentaţie de protecţie sau antidot;
n) sumele primite de salariaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, diurnă acordate pe perioada delegării sau detaşării într-o altă localitate;
o) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire sau donaţie;
p) veniturile obţinute pe teritoriul României de membrii misiunilor diplomatice străine;
q) veniturile obţinute în România de persoanele fizice străine care desfăşoară în ţara noastră activităţi de consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită încheiate de Guvernul României;
r) veniturile obţinute în România de corespondenţii de presă străini;
s) premiile şi orice avantaje în bani şi/sau în natură obţinute de elevi şi studenţi la concursuri interne şi internaţionale;
t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionate mondiale, europene şi la jocurile olimpice;
u) sumele reprezentând plăţi compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite ca urmare a concedierilor colective;
v) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport ş.a. obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
x) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv.

12. Care sunt excepţiile la cota unică, la nivelul anului 2008?

Răspuns:
Actualmente există trei excepţii de la cota unică:
a) cota de 1% pentru câştigul din transferul titlurilor de valoare;
b) cotele de 20 şi 25% pentru veniturile din jocuri de noroc;
c) cotele de 1-3% pentru veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Read more...

miercuri, 11 august 2010

Întrebări drept fiscal (IX)

01. Enumeraţi principalele repere ale procedurii de modificare şi completare a Codului fiscal

Răspuns:

a) orice modificare sau completare se poate face numai prin lege;
b) iniţiativa pentru modificarea sau completarea Codului fiscal sau a Codului de procedură fiscală trebuie să se concretizeze prin promovarea unui proiect de lege de către Guvern sau a unei propuneri legislative de către deputaţi sau senatori;
c) dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege sau a propunerii legislative trebuie să se facă cât mai repede posibil.

02. Care este raportul dintre prevederile Codului fiscal şi alte dispoziţii cuprinse în alte acte normative?

Răspuns:
În materie fiscală, prevederile Codului fiscal prevalează asupra oricăror dispoziţii cuprinse în alte acte normative.

03. Care este raportul dintre dispoziţiile Codului fiscal şi prevederile actelor internaţionale la care România este parte?

Răspuns:
Dispoziţiile Codului fiscal se subordonează prevederilor oricăror acte internaţionale la care România este parte, ceea ce înseamnă că ori de câte ori va exista un conflict între o normă a Codului şi o prevedere cuprinsă într-un tratat semnat de România, soluţia va fi aplicarea fără ezitare a normei internaţionale.

04. Care sunt categoriile de contribuabili debitoare ale impozitului pe profit?

Răspuns:

a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine;
c) asocierile fără personalitate juridică

05. Enunţaţi teoria sediului social real.

Răspuns:
Potrivit acestei teorii, naţionalitatea societăţii este determinată de cea a persoanelor care dispun de o anumită putere la nivelul societăţii (asociaţii, membrii organelor de gestiune sau de supraveghere, persoanele care deţin capital social).

06. Cine sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit?

Răspuns:

a) trezoreria statului şi Banca Naţională a României;
b) instituţiile publice;
c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase;
f) instituţiile de învăţământ particular acreditate sau autorizate;
g) asociaţiile de proprietari ori asociaţiile de locatari legal constituite;
h) organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi patronale, etc.

07. Care este cota de impunere în România?

Răspuns:
16%

08. Cât reprezintă în medie impozitele şi taxele raportat la profitul comercial al societăţii?

Răspuns:
În România, impozitele şi taxele reprezintă în medie 46,9% din profitul comercial al societăţii.

09. Care este formula de determinare a venitului impozabil?

Răspuns:
Profitul impozabil = (venituri din orice sursă – venituri neimpozabile) – (cheltuieli deductibile + cheltuieli nedeductibile).

10. Definiţi provizioanele sau rezervele.

Răspuns:
Provizioanele sau rezervele sunt anumite sume de bani care sunt indisponibilizate, în temeiul legii sau a unei decizii a contribuabilului fundamentată pe o dispoziţie a legii, cu scopul de a acoperi producerea unor riscuri de natură financiară, şi sunt considerate ca fiind cheltuieli deductibile.

11. Ce este amortizarea fiscală?

Răspuns:
Procedeul tehnico-financiar de recuperare a cheltuielilor aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii unor mijloace fixe amortizabile. Recuperarea, din punct de vedere fiscal, a acestor cheltuieli se face prin deducerea amortizării, în condiţiile strict reglementate de lege, pentru o perioadă mai mare decât anul fiscal în care aceste cheltuieli ar fi fost în mod normal deductibile.

12. Enumeraţi metodele de amortizare

Răspuns:

a) amortizare liniară;
b) amortizare degresivă;
c) amortizare accelerată.

13. Care este regimul pierderii fiscale anuale?

Răspuns:
Pierderea fiscală anuală, determinată prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile ce se vor realiza în următorii cinci ani consecutivi.

14. Care sunt sistemele de reportare a pierderilor fiscale şi pentru care a optat Codul fiscal român?

Răspuns:

a) carry forward – presupune imputarea pierderilor fiscale asupra beneficiilor ulterioare, în interiorul unui anumit interval de timp;
b) carry back – permite imputarea pierderilor fiscale şi asupra profitului din exerciţiilor anterioare.

Codul fiscal român a optat pentru prima variantă.

Read more...

Întrebări drept fiscal (VIII)

01. Definiţi impozitarea indirectă

Răspuns:
Vizează în mod exclusiv consumul de bunuri şi servicii, determinând o împărţire a sarcinii fiscale, în sensul că impozitele indirecte se datorează şi se plătesc de către o persoană, dar se suportă de către altă persoană.

02. Cum se mai numesc impozitele indirecte?

Răspuns:
Taxe de consumaţie.

03. În ce constă caracterul real al impozitelor indirecte?

Răspuns:
Stabilirea cuantumului lor se face fără a se ţine seama de veniturile, averea sau situaţia personală a celor care suportă impozitele.

04. Clasificaţi formele de aşezare a impozitului pe consum

Răspuns:

a) forma impozitului cumulativ;
b) forma impozitului unic sau monofazic;
c) forma impozitului unic, dar cu plată fracţionată.

05. Definiţi impozitul cumulativ

Răspuns:
Este un impozit în cascadă, mărfurile fiind impuse în toate stadiile prin care trec din momentul ieşirii din sfera producţiei în sfera circulaţiei şi până la consumator, ajungându-se inclusiv la perceperea de impozit la impozit.

06. Definiţi impozitul unic sau monofazic

Răspuns:
Impozitul care se încasează o singură dată, indiferent de numărul verigilor prin care trece marfa supusă impunerii.

07. Definiţi impozitul unic, dar cu plată fracţionată

Răspuns:
Acest impozit nu se mai calculează asupra cifrei de afaceri brute, ci asupra cifrei de afaceri nete, adică numai asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic.

08. Definiţi taxele

Răspuns:
Sume de bani datorate şi achitate de către persoanele fizice şi/sau persoanele juridice pentru anumite acte sau servicii îndeplinite/prestate – la cererea şi în folosul lor – de către anumite organe de stat, instituţii publice sau alte persoane asimilate acestora.

09. Enumeraţi trăsăturile caracteristice ale taxelor

Răspuns:

a) caracter aleatoriu;
b) subiectul plătitor al taxei este întotdeauna precis determinat doar în momentul când solicită îndeplinirea unui act, prestarea unui serviciu ori efectuarea unei lucrări din partea unui organ de stat sau a unei instituţii publice;
c) reprezintă o plată neechivalentă;
d) reprezintă o contribuţie stabilită în sarcina contribuabilului;
e) este anticipativă;
f) trebuie să fie unică;
g) actele care nu au fost legal taxate sunt lovite de nulitate;
h) răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxelor revine primordial persoanei încadrate la organul de stat sau instituţia publică prestatoare a serviciului sau lucrării, şi nu contribuabilului.

10. Clasificaţi taxele după criteriul teritorialităţii

Răspuns:

a) taxe centrale;
b) taxe locale.

11. Clasificaţi taxele după criteriul caracterului lor

Răspuns:

a) taxe judiciare;
b) taxe extrajudiciare.

12. Clasificaţi taxele după criteriul scopului pentru care se plătesc

Răspuns:

a) taxe pentru eliberarea unor acte;
b) taxe pentru aprobarea desfăşurării unor activităţi;
c) taxe pentru admiterea intrării pe teritoriul unui stat;
d) taxe pentru utilizarea unor drumuri naţionale;
e) taxe pentru constituirea unor fonduri destinate acoperirii costului activităţilor consacrate protejării mediului etc.

13. Clasificaţi taxele după destinaţia pe care o urmează

Răspuns:

a) taxe fiscale;
b) taxe parafiscale.

Read more...

Întrebări drept fiscal (VII)

01. Definiţi impozitarea directă

Răspuns: Forma legală de prelevare la buget a unor sume de bani, colectate în mod direct şi în raport cu mărimea veniturilor realizate şi a bunurilor sau a altor valori deţinute, într-o perioadă de timp determinată, de către contribuabilii determinaţi şi desemnaţi prin legislaţia fiscală.

02. Clasificaţi impozitele directe

Răspuns:

a) impozite pe venit;
b) impozite pe avere.

03. Clasificaţi şi definiţi sistemele de impunere a veniturilor persoanelor fizice.

Răspuns:

a) impunerea separată – se realizează prin instituirea mai multor impozite, fiecare vizând veniturile dintr-o anumită sursă;
b) impunerea globală – constă în cumularea veniturilor realizate de o persoană fizică, din diverse surse, şi supunerea lor unui singur impozit.

04. Cum se determină venitul impozabil al societăţilor comerciale?

Răspuns:
Din veniturile brute determinate pe baza rezultatelor de bilanţ ale activităţii desfăşurate de societate, la care se adaugă rezultatele aferente stocurilor, veniturile din câştiguri de capital, dobânzile la conturile curente etc. – se deduc cheltuielile aferente activităţii desfăşurate, amortismentul, dobânzile plătite, prelevările la fondul de rezervă şi la alte fonduri speciale, eventual prelevări în scopuri social-culturale etc., obţinându-se astfel beneficiul sau profitul net al respectivei entităţi colective.

05. Clasificaţi beneficiile societăţilor comerciale

Răspuns:

a) beneficiile societăţii înainte de repartizare;
b) beneficiile distribuite asociaţilor (dividende);
c) beneficiile rămase la dispoziţia societăţii comerciale.

06. Clasificaţi impozitul pe avere

Răspuns:

a) impozitul stabilit asupra averii (plătit în raport cu mărimea venitului produs de averea respectivă);
b) impozitul pe substanţa averii (perceput în raport de valoarea estimată a averii).

07. Definiţi impozitul pe circulaţia averii

Răspuns:
Are ca obiect al impunerii transferul dreptului de proprietate asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta. Ex: taxe de timbru, taxe de înregistrare.

08. În ce constă dubla impunere?

Răspuns:
Situaţia în care un anumit venit sau avere face obiectul impunerii atât în statul de origine al debitorului, cât şi în cel pe teritoriul căruia s-a realizat venitul ori se află bunurile impozabile (statul de reşedinţă).

09. Enumeraţi principiile consacrate evitării dublei impuneri

Răspuns:

a) principiul nediscriminării fiscale (statele semnatare ale convenţiei pentru evitarea dublei impuneri se angajează să nu aplice faţă de rezidenţii celuilalt stat contractant, dispoziţii normative mai împovărătoare decât cele aplicabile propriilor lor contribuabili);
b) principiul impunerii (statul de origine calculează impozitul pornind de la suma totală a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra celor care provin din statul de reşedinţă şi care sunt impozabile în acest din urmă stat, din impozitul care este astfel stabilit se deduce suma care a fost plătită în celălalt stat, diferenţa reprezentând obligaţia de plată a contribuabilului faţă de statul al cărui resortisant este);
c) principiul scutirii de impozit (statul de reşedinţă impune numai acele venituri care, potrivit convenţiei, sunt obţinute şi impozabile în acest stat, scutind de impunere veniturile realizate şi impozabile în statul de origine al plătitorului).

Read more...

Întrebări drept fiscal (VI)

01. Cum se clasifică veniturile bugetare în funcţie de regularitatea cu care se realizează?

Răspuns:

a) venituri ordinare (curente);
b) venituri extraordinare (excepţionale).

02. Definiţi şi exemplificaţi veniturile curente.

Răspuns:
Acele resurse care se încasează cu regularitate la bugetul statului, constituind o sursă permanentă şi continuă a acestuia. Ex: impozitele şi taxele.

03. Definiţi şi exemplificaţi veniturile extraordinare.

Răspuns:
Acele resurse la care statul apelează numai în cazuri excepţionale, adică atunci când mijloacele băneşti provenite din resursele ordinare nu acoperă integral cheltuielile bugetare care se impun a fi efectuate. Ex: împrumuturile de stat şi emisiunile monetare.

04. Definiţi impozitul

Răspuns:
Acea contribuţie bănească, obligatorie şi cu titlu nerambursabil, care este datorată – în temeiul legii – la buget de către persoanele fizice şi/sau juridice pentru veniturile pe care le obţin, pentru bunurile pe care le posedă, respectiv pentru mărfurile pe care le produc şi/sau distribuie ori pentru serviciile şi lucrările pe care le prestează sau execută.

05. Enumeraţi trăsăturile caracteristice ale impozitului.

Răspuns:

a) este o contribuţie pecuniară;
b) este o contribuţie obligatorie;
c) este o prelevare cu titlu nerambursabil;
d) este datorat la buget în conformitate cu dispoziţiile legale;
e) se datorează numai pentru veniturile realizate şi bunurile deţinute, pentru mărfurile produse şi/sau distribuite ori pentru serviciile şi lucrările prestate sau executate.

06. Clasificaţi impozitele în funcţie de forma în care se percep.

Răspuns:

a) impozite în natură;
b) impozite în bani.

07. Clasificaţi impozitele după modul de percepere

Răspuns:

a) impozite directe;
b) impozite indirecte.

08. Clasificaţi impozitele după obiectul sau materia impozabilă

Răspuns:

a) impozite pe avere;
b) impozite pe venit;
c) impozite pe cheltuieli sau fapte de consum.

09. Clasificaţi impozitele după scopul urmărit

Răspuns:

a) impozite financiare (vizează exclusiv obţinerea de venituri publice);
b) impozite de ordine (urmăresc, pe lângă obţinerea veniturilor bugetare, restrângerea sau limitarea unor activităţi, precum şi stimularea altora).

10. Clasificaţi impozitele după locul sau nivelul la care se acumulează

Răspuns:

a) impozite centrale;
b) impozite locale.

Read more...

Întrebări drept fiscal (V)

01. Ce este unitatea de impunere?

Răspuns:
Unitatea în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă.

02. Ce este asieta?

Răspuns:
Modalitatea de aşezare a venitului bugetar după obiectul sau materia impozabilă.

03. Clasificaţi şi definiţi metodele de aşezare a venitului bugetar.

Răspuns:

a) metoda directă, bazată pe administrarea de probe (ex: declaraţie contribuabilului);
b) metoda indirectă, care presupune identificarea şi evaluarea venitului bugetar în mod exclusiv prin raportare la aspectul exterior al obiectului impozabil;
c) metoda aşezării pe baze forfetare (agentul de impunere stabileşte, împreună şi de comun acord cu plătitorul, mărimea aproximativă a materiei impozabile);
d) metoda administrativă (evaluarea se face de către agentul fiscal pe baza datelor pe care le deţine la sediul organului financiar).

04. Ce este perceperea venitului bugetar?

Răspuns:
Realizarea efectivă a sumei de bani pe care acesta o reprezintă.

05. Clasificaţi şi definiţi metodele de percepere a venitului bugetar.

Răspuns:

a) metoda plăţii directe (persoanele juridice, în calitate de debitori, varsă sumele din proprie iniţiativă, la termenele stabilite, în contul bugetului de stat);
b) metoda reţinerii şi vărsării (persoanelor fizice le sunt reţinute impozitele de către unităţile specializate);
c) metoda aplicării şi anulării de timbre fiscale (folosită în cazul unor taxe cuvenite bugetelor locale, pentru servicii prestate de instituţiile sale).

06. Ce este termenul de plată?

Răspuns:
Data la care sau până la care un anumit venit trebuie vărsat la buget.

07. Ce sunt înlesnirile, drepturile şi obligaţiile debitorilor?

Răspuns:
Înlesnirile sunt reduceri sau scutiri la obligaţiile de plată, în situaţii excepţionale.

Debitorii au dreptul:
a) să ceară aplicarea corectă a normelor legale în legătură cu evaluarea şi încasarea veniturilor bugetare;
b) să ceară şi să li se acorde înlesnirile legale;
c) să facă contestaţii la organele competente, cerând revizuirea impunerii sau recalcularea impozitului, atunci când consideră că prevederile legale nu au fost aplicate corect;
d) pentru plăţile efectuate în plus, fără nicio bază legală, pot accepta compensări cu obligaţii viitoare sau pot cere restituirea plăţii nedatorate.

Contribuabilii au obligaţia:
a) de a oferi toate informaţiile cerute de organele financiare în vederea evaluării corecte a bazei de calcul;
b) de a declara obiectul sau materia impozabilă;
c) de a plăti în cuantumul şi la termenele prevăzute a veniturilor bugetare.

08. Ce este răspunderea debitorilor?

Răspuns:
Pentru neîndeplinirea obligaţiilor care le revin potrivit legii, este antrenată răspunderea lor juridică, sub formele:
a) administrativă;
b) civilă;
c) penală.

Read more...

Întrebări drept fiscal (IV)

01. Ce este sistemul veniturilor bugetare?

Răspuns:
Totalitatea resurselor băneşti – instituite prin lege – care contribuie la constituirea fondurilor băneşti ale statului, alcătuind veniturile generale ale statului.

02. Care sunt categoriile în care se grupează veniturile bugetare realizate de la persoanele juridice?

Răspuns:

a) venituri fiscale;
b) venituri nefiscale.

03. Care este provenienţa veniturilor fiscale?

Răspuns:

a) impozite directe;
b) impozite indirecte;
c) contribuţii.

04. Exemplificaţi formele de prezentare a veniturilor nefiscale.

Răspuns:

a) vărsăminte din veniturile instituţiilor publice sau din profitul net al regiilor autonome;
b) dividende pentru participarea statului la capitalul social al societăţilor comerciale;
c) taxe de brevete, de invenţii şi de înregistrarea mărcilor;
d) taxe de metrologie;
e) taxe pentru folosirea drumurilor;
f) taxe şi alte venituri în legătură cu protecţia mediului înconjurător;
g) alte venituri.

05. Ce sunt veniturile bugetare din punct de vedere economico-financiar?

Răspuns:
Formele valorice concrete prin intermediul cărora o parte din venitul naţional este concentrată la dispoziţia statului.

06. Ce sunt veniturile bugetare din punct de vedere juridic?

Răspuns:
Obligaţii băneşti stabilite în mod unilateral, prin acte normative, în sarcina tuturor persoanelor juridice şi fizice care realizează venituri impozabile sau care deţin bunuri taxabile. Concomitent, veniturile bugetare reprezintă creanţe de încasat de către stat sau unităţile administrativ-teritoriale.

07. Enumeraţi elementele comune ale oricăror venituri bugetare.

Răspuns:

a) denumirea venitului bugetar;
b) debitorul sau subiectul impunerii;
c) obiectul sau materia impozabilă;
d) unitatea de evaluare;
e) unitatea de impunere;
f) asieta (modul de aşezare a venitului);
g) perceperea venitului bugetar;
h) termenul de plată;
i) înlesnirile;
j) drepturile şi obligaţiile debitorilor;
k) răspunderea debitorilor;
l) calificarea venitului bugetar.

08. Ce este denumirea venitului bugetar?

Răspuns:
O denumire generică în raport cu natura sa economico-financiară şi juridică, denumire prin care se face deosebirea între diferitele categorii de venituri bugetare.

09. Cine este subiectul impunerii?

Răspuns:
Persoana fizică sau juridică care datorează un impozit sau o taxă.

10. Ce este obiectul sau materia impozabilă?

Răspuns:
Veniturile sau bunurile impozabile. Pot constitui obiect al impunerii actele sau serviciile înfăptuite de organele statului.

11. Ce este unitatea de evaluare a impozitului?

Răspuns:
Elementul care exprimă cuantumul unitar al venitului bugetar în raport cu baza sa de calcul.

12. Când se foloseşte cota fixă?

Răspuns:
Baza de calcul o formează anumite obiecte, fapte sau acte juridice. Ex: suprafaţa de teren, capacitatea cilindrică a autovehiculelor, obţinerea unei autorizaţii, eliberarea unui act, etc.

13. Când se foloseşte cota procentuală?

Răspuns:
Când obiectul impozitului îl constituie o sumă de bani.

14. De câte feluri este cota procentuală?

Răspuns:

a) progresivă;
b) proporţională;
c) regresivă.

Read more...

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO