Întrebări drept internaţional public (II)
01. Care sunt scopurile ordinii internaţionale actuale?
Răspuns: Ordinea internaţională actuală susţine trei scopuri primare specifice:
a) scopul conservării sistemului şi a societăţii de state suverane;
b) scopul menţinerii independenţei fiecărui stat de pe glob;
c) scopul păcii.
02. Care sunt cele două fundamente ale interdependenţei statelor în sistemul relaţiilor internaţionale?
Răspuns: Cele două fundamente ale interdependenţei statelor sunt atât interdependenţa fondată strict pe reciprocitate, ci şi cea hegemonică sau asimetrică, fondată pe relaţii de putere.
03. Care sunt condiţiile care trebuie reunite pentru ca actorii internaţionali să perceapă interdependenţa ca motiv al cooperării?
Răspuns: Pentru ca actorii internaţionali să perceapă interdependenţa ca pe un motiv al cooperării, trebuie reunite următoarele condiţii:
a) actorii să perceapă înalta ineficacitate a acţiunii autonome;
b) actorii internaţionali să perceapă costul înalt al acţiunii autonome;
c) actorii trebuie să perceapă înalta incertitudine privind realizarea aşteptărilor acţiunii autonome.
04. Definiţi societatea internaţională.
Răspuns: Prin acest concept doctrina majoritară desemnează totalitatea statelor suverane, împreună cu totalitatea celorlalţi actori care sunt relevanţi din perspectiva teoriei relaţiilor internaţionale (OI, ONG, persoane fizice, societăţi transnaţionale).
05. Care sunt cele patru particularităţi ale societăţii internaţionale statale puse în evidenţă de către Martin Wight?
Răspuns: Cele patru particularităţi sunt:
a) socitatea internaţională este o societate compusă din alte societăţi;
b) numărul membrilor societăţii internaţionale este redus;
c) membrii sunt mult mai heterogeni decât membrii societăţii statale;
d) membrii societăţii sunt, dacă nu nemuritori, în orice caz entităţi care se percep ca atare.
06. Care sunt singurele subiecte de drept internaţional cu o capacitate plenară?
Răspuns: Statele sunt deopotrivă subiectele primare şi subiectele plenare ale dreptului internaţional.
07. Care sunt combinaţiile de relaţii care pot fi identificate în societatea internaţională?
Răspuns: Relaţiile care pot fi identificate în societatea internaţională se reduc la următoarele combinaţii care pleacă de la tipurile de actori internaţionali:
a) relaţii inter-statale;
b) relaţii între state şi organizaţii internaţionale;
c) relaţii între OI;
d) relaţii între state şi organizaţii non-guvernamentale;
e) relaţii între state şi companiile transnaţionale;
f) relaţii între companiile transnaţionale, OI şi ONG;
g) relaţii între toţi aceşti actori internaţionali şi persoanele fizice.
08. Care este diferenţa dintre comunitate şi societate, în lumina criteriului solidarităţii, identificat de G. Schwarzenberger?
Răspuns: Pentru ca o comunitate să aibă şansa să apară şi să se menţină, entităţile din sistem trebuie să manifeste constant loialitatea comunitară. Pentru efectivitatea unei societăţi este suficient ca entităţile să fie animate de bună-credinţă şi să o manifeste în acţiunile lor.
09. Enumeraţi şi definiţi cele trei tipuri de drept prin care se poate crea o ordine juridică.
Răspuns: O ordine juridică poate fi creată prin:
a) dreptul puterii – are ca sursă de drept puterea;
b) dreptul reciprocităţii – este specific comunităţii;
c) dreptul coordonării – reprezintă palierul intermediar între primele două.
Răspuns: Ordinea internaţională actuală susţine trei scopuri primare specifice:
a) scopul conservării sistemului şi a societăţii de state suverane;
b) scopul menţinerii independenţei fiecărui stat de pe glob;
c) scopul păcii.
02. Care sunt cele două fundamente ale interdependenţei statelor în sistemul relaţiilor internaţionale?
Răspuns: Cele două fundamente ale interdependenţei statelor sunt atât interdependenţa fondată strict pe reciprocitate, ci şi cea hegemonică sau asimetrică, fondată pe relaţii de putere.
03. Care sunt condiţiile care trebuie reunite pentru ca actorii internaţionali să perceapă interdependenţa ca motiv al cooperării?
Răspuns: Pentru ca actorii internaţionali să perceapă interdependenţa ca pe un motiv al cooperării, trebuie reunite următoarele condiţii:
a) actorii să perceapă înalta ineficacitate a acţiunii autonome;
b) actorii internaţionali să perceapă costul înalt al acţiunii autonome;
c) actorii trebuie să perceapă înalta incertitudine privind realizarea aşteptărilor acţiunii autonome.
04. Definiţi societatea internaţională.
Răspuns: Prin acest concept doctrina majoritară desemnează totalitatea statelor suverane, împreună cu totalitatea celorlalţi actori care sunt relevanţi din perspectiva teoriei relaţiilor internaţionale (OI, ONG, persoane fizice, societăţi transnaţionale).
05. Care sunt cele patru particularităţi ale societăţii internaţionale statale puse în evidenţă de către Martin Wight?
Răspuns: Cele patru particularităţi sunt:
a) socitatea internaţională este o societate compusă din alte societăţi;
b) numărul membrilor societăţii internaţionale este redus;
c) membrii sunt mult mai heterogeni decât membrii societăţii statale;
d) membrii societăţii sunt, dacă nu nemuritori, în orice caz entităţi care se percep ca atare.
06. Care sunt singurele subiecte de drept internaţional cu o capacitate plenară?
Răspuns: Statele sunt deopotrivă subiectele primare şi subiectele plenare ale dreptului internaţional.
07. Care sunt combinaţiile de relaţii care pot fi identificate în societatea internaţională?
Răspuns: Relaţiile care pot fi identificate în societatea internaţională se reduc la următoarele combinaţii care pleacă de la tipurile de actori internaţionali:
a) relaţii inter-statale;
b) relaţii între state şi organizaţii internaţionale;
c) relaţii între OI;
d) relaţii între state şi organizaţii non-guvernamentale;
e) relaţii între state şi companiile transnaţionale;
f) relaţii între companiile transnaţionale, OI şi ONG;
g) relaţii între toţi aceşti actori internaţionali şi persoanele fizice.
08. Care este diferenţa dintre comunitate şi societate, în lumina criteriului solidarităţii, identificat de G. Schwarzenberger?
Răspuns: Pentru ca o comunitate să aibă şansa să apară şi să se menţină, entităţile din sistem trebuie să manifeste constant loialitatea comunitară. Pentru efectivitatea unei societăţi este suficient ca entităţile să fie animate de bună-credinţă şi să o manifeste în acţiunile lor.
09. Enumeraţi şi definiţi cele trei tipuri de drept prin care se poate crea o ordine juridică.
Răspuns: O ordine juridică poate fi creată prin:
a) dreptul puterii – are ca sursă de drept puterea;
b) dreptul reciprocităţii – este specific comunităţii;
c) dreptul coordonării – reprezintă palierul intermediar între primele două.
Trimiteți un comentariu