marți, 31 august 2010

Subiecte de examen la dreptul internaţional public, sesiunea de restanţe 2010

1) Precizaţi care este specificul controlului de constituţionalitate a tratatelor în dreptul internaţional public.

2) Distincţia dintre principiile generale de drept şi principiile fundamentale ale dreptului internaţional.

3) Distincţia dintre normele jus aeqvum şi jus strictum în dreptul internaţional public.

4) Explicaţi în ce constă tehnica de negociere a compromisului global.

5) Precizaţi care este semnificaţia şi efectul juridic al clauzei "opting in".

Read more...

Subiecte de examen, drept civil – obligaţii, sesiunea de restanţe 2010

1. Excepţia de la neexecutarea contractului
2. Condiţiile acţiunii pauliene
3. Rezoluţiunea judiciară
4. Dreptul de retenţie
5. Condiţiile de valabilitate ale cesiunii de creanţă
6. Efectele clauzei penale

Read more...

luni, 30 august 2010

Costică Bulai, ş.cl. – Drept penal român. Partea generală. Culegere de probleme (recenzie)



Cel mai mare reproş pe care îl pot aduce studiilor universitare la distanţă este imposibilitatea participării la seminarii. La o facultate ca cea de Drept, lipsa aceasta este aproape un handicap. Ce faci cu cursurile, cu tratatele (dacă mai ajungi la ele!), în absenţa speţelor? Cum înveţi să gândeşti juridic, fără dialog, fără contactul viu cu cineva deprins în ale legii şi jurisprudenţei? Aproape imposibil. Pentru toţi cei care şi-au pus problema aceasta, o culegere de speţe cu soluţii poate fi un nesperat balon de oxigen.

Continuarea aici.

Read more...

duminică, 29 august 2010

Test grila drept administrativ II, 08

01. Daţi exemple de operaţiuni materiale-tehnice

a) dărea de seamă;
b) diploma de bacalaureat;
c) avizul;
d) platforma program a unui partid politic.

02. Care sunt condiţiile de valabilitate ale actului administrativ?

a) să fie obligatoriu;
b) să fie emis în regim de putere publică;
c) să fie emis de organul competent, sau de organul imediat superior ierarhic;
d) să fie emis în forma şi cu procedura prevăzută de lege.

03. Abrogarea unui act administrativ este:

a) revocare;
b) anulare;
c) modificare;
d) constatarea inexistenţei.

04. Care sunt cauzele revocării actului administrativ?

a) aceleaşi ca şi pentru anulare;
b) inexistenţa actului administrativ;
c) schimbarea programului de guvernare;
d) ilegalitate, inoportunitate, incompetenţă.

05. Daţi exemple de acte administrative care nu mai pot fi revocate:

a) diploma de absolvire a liceului;
b) tratatul de aderare la o structură internaţională;
c) procesul-verbal contravenţional;
d) autorizaţia de construcţie.

06. Cine are autoritatea să suspende un act administrativ?

a) autorităţile administrative emitente sau autorităţile administrative imediat superioare;
b) autorităţile administrative ierarhic superioare, instanţele de contencios administrativ, Ministerul Public;
c) autorităţile administrative emitente, autorităţile administrative imediat superioare, prefectul şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
d) Camera Deputaţilor, Senatul, Ministerul Public şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

07. Alegeţi trăsăturile contractului administrativ

a) se încheie pe baza acordului de voinţă între o autoritate a administraţiei publice sau un alt subiect autorizat de aceasta şi, de regulă, o altă autoritate sau o instituţie publică;
b) este conceput şi funcţionează în regim de putere publică;
c) particularul se angajează, în schimbul unei sume de bani, să asigure prestarea unui serviciu public ori să execute o lucrare publică sau să pună în valoare un bun public;
d) atât autoritatea publică cât şi particularul pot ceda drepturile, interesele sau obligaţiile, şi respectiv îndatoririle, unui terţ, în condiţiile legii.

08. Cauzele conflictului soluţionat de instanţele de contencios administrativ pot fi:

a) emiterea sau încheierea unui act administrativ;
b) nesoluţionarea în termen legal a unei cereri referitoare la un drept sau interes legitim;
c) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim;
d) încălcarea Constituţiei României.

09. Care este semnificaţia contenciosului administrativ de plină jurisdicţie?

a) cauza de contencios administrativ care respectă condiţia ca actul administrativ să provină de la o putere publică;
b) sesizarea instanţei de judecată după îndeplinirea procedurii prealabile;
c) dreptul instanţelor de contencios administrativ de a anula actul administrativ atacat, de a obliga autoritatea administrativă să emită un act administrativ sau un alt înscris, precum şi de a o obliga la despăgubiri;
d) respectarea competenţei teritoriale de fond în alegerea instanţei de contencios administrativ.

10. Ce sancţiune se aplică, conform Legii nr. 554/2004, conducătorului autorităţii publice, care nu respectă termenul prevăzut în hotărârea definitivă şi irevocabilă dispusă de instanţa de contencios administrativ?

a) constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă contravenţională sau muncă în folosul comunităţii;
b) constituie abatere disciplinară şi se pedepseşte cu detaşarea, delegarea sau transferul celui care se face vinovat;
c) amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere;
d) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2500 lei la 10000 lei.


Soluţii:

01. a), c)
02. d)
03. b)
04. a)
05. a), d)
06. c)
07. a), c)
08. a), b), c)
09. c)
10. c)

Read more...

sâmbătă, 28 august 2010

Test grilă drept administrativ II, 07

01. Prin termenul instanţă de contencios administrativ se înţelege:

a) secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) Curtea Constituţională;
c) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
d) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale.

02. Ce se înţelege prin funcţia publică?

a) transformare în lumea materială înconjurătoare care produce efecte juridice, independent de existenţa unei manifestări de voinţă în acest scop;
b) complexul drepturilor şi obligaţiilor de interes general stabilite potrivit legii în scopul realizării competenţei unei autorităţi sau instituţii publice de către persoane legal învestite;
c) manifestare unilaterală de voinţă, făcută în scopul de a produce efecte juridice, a cărei realizare este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autorităţile administraţiei publice;
d) activitate a administraţiei publice în vederea îndeplinirii de către acestea a atribuţiilor conferite de lege, care nu produce prin ea însăşi efecte juridice.

03. Alegeţi trăsăturile funcţionarului public

a) este o persoană juridică aleasă democratic, conform algoritmului legal;
b) este învestit în mod legal în funcţie printr-un act de voinţă unilaterală, urmat de depunerea jurământului prevăzut de lege;
c) este concomitent şi agent constatator în sensul acordat de O.G. nr. 2/2001;
d) exercită o funcţie publică cu caracter permanent.

04. Ce sunt funcţiile publice din clasa a II-a?

a) funcţiile publice stabilite şi avizate în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora;
b) funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;
c) ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor specifice sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice;
d) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie.

05. Constituie fapte de natură penală ale funcţionarului public:

a) abuzul în serviciu contra intereselor publice;
b) neglijenţa în serviciu;
c) neglijenţa în păstrarea informaţiilor secrete de stat;
d) purtarea abuzivă;
e) luarea de mită.

06. Sancţiunile disciplinare ale funcţionarului public sunt:

a) diminuarea drepturilor salariale cu 25-50% pentru o perioadă de până la 3 luni;
b) avertisment;
c) suspendarea din funcţia publică;
d) mustrare scrisă.

07. Transferul poate avea loc:

a) în interesul serviciului;
b) ca sancţiune disciplinară;
c) prin restrângere de activitate;
d) în cazul mutării autorităţii sau instituţiei publice angajatoare.

08. Ce sunt contravenţiile?

a) infracţiuni;
b) abateri disciplinare;
c) abateri administrative;
d) fapte juridice definite prin hotărâri ale consiliului local.

09. Care sunt cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei?

a) legitima apărare;
b) starea de necesitate;
c) cazul fortuit;
d) prescripţia contravenţiei.

10. Cine are calitatea de agent constatator?

a) orice funcţionar public;
b) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, special abilitaţi;
c) demnitarii;
d) primarii.


Soluţii:

01. a), d)
02. b)
03. b), d)
04. nimic
05. a), b), c), d)
06. d)
07. a)
08. c), d)
09. a), b), c)
10. b), d)

Read more...

Test grilă drept administrativ II, 06

01. Care sunt actele administrative care pot fi atacate numai pentru exces de putere?

a) graţierile colective ale Parlamentului şi graţierile individuale ale Preşedintelui României;
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
d) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenţă.

02. Care sunt trăsăturile specifice funcţiei publice?

a) este creată în scopul realizării competenţei autorităţilor publice şi serviciilor publice, în general, şi ale administraţiei publice, în special;
b) se atribuie în urma licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a dialogului competitiv sau a negocierii;
c) are ca obiect prestarea unuia sau a mai multor servicii de către un particular în favoarea unei autorităţi publice;
d) are caracter de continuitate, fără limită de timp şi fără intermitenţă.

03. Ce sunt funcţiile publice specifice?

a) funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
b) funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative autonome;
c) complexul drepturilor şi obligaţiilor de interes general stabilite potrivit legii în scopul realizării competenţei unei autorităţi sau instituţii publice de către persoane legal învestite;
d) totalitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor administrative autonome şi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală.

04. Care sunt gradele profesionale ale funcţiilor publice de execuţie?

a) clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a;
b) superior, principal, asistent, debutant;
c) funcţionari publici debutanţi şi funcţionari publici definitivi;
d) funcţionari supuşi statutului general şi funcţionari supuşi unor statute speciale.

05. Constituie contravenţii ale funcţionarului public

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) absenţe nemotivate de la serviciu;
c) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
d) participarea repetată la greve ilegale.

06. Definiţi delegarea

a) se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni;
b) o modalitate de încetare a raportului de serviciu care se dispune de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică prin act administrativ şi care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere;
c) se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 180 de zile calendaristice într-un an;
d) o sancţiune disciplinară, aplicată pentru motive neimputabile funcţionarului public.

07. Destituirea din funcţia publică se dispune:

a) din cauza faptului că starea sănătăţii fizice/psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu mai este corespunzătoare;
b) la cererea funcţionarului public;
c) la expirarea termenului în care a fost ocupată, pe perioadă determinată, funcţia publică;
d) pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare.

08. Care sunt cauzele de neaplicare a sancţiunilor prevăzute în O.G. nr. 2/2001?

a) minoritatea;
b) situaţia de militar în termen;
c) legitima apărare;
d) constrângerea fizică sau morală.

09. Cum se constată contravenţia?

a) prin act administrativ unilateral;
b) prin hotărâre rămasă definitivă a unei instanţe de contencios administrativ şi fiscal;
c) prin proces-verbal;
d) prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

10. Lipsa următoarelor elemente din procesul-verbal de constatare a contravenţiei atrage nulitatea procesului-verbal:

a) lipsa denumirii şi sediului persoanei juridice, în cazul acesteia;
b) descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită;
c) mărturia unui alt agent constatator;
d) semnătura agentului constatator.


Soluţii:

01. a)
02. a), d)
03. nimic
04. b)
05. nimic
06. nimic
07. d)
08. b)
09. c)
10. a), b), d)

Read more...

Test grilă drept administrativ II, 05

01. Care sunt actele administrative care nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ?

a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
b) hotărârile consiliilor locale votate cu majoritate calificată;
c) actele militare cu caracter contractual;
d) contractele de concesiune a bunurilor proprietate publică.

02. Tribunalele administrativ fiscale sunt competente să soluţioneze în fond litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora:

a) de până la 100.000 lei;
b) de până la 250.000 lei;
c) de până la 500.000 lei;
d) de peste 500.000 lei.

03. Definiţi funcţionarul public

a) prefectul, Avocatul Poporului, personalul Ministerului Public, personalul luat în evidenţă de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
b) primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de către miniştrii şi de către alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice şi centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale;
c) persoana desemnată într-o funcţie permanentă şi învestită în mod legal cu atribuţiile acesteia, în scopul realizării competenţei autorităţii publice sau instituţiei publice din care face parte acea funcţie;
d) persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.

04. Ce sunt funcţiile publice din clasa I?

a) ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale;
b) funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
c) funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diplomă;
d) funcţiile publice stabilite şi avizate în cadrul prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

05. Constituie abateri disciplinare ale funcţionarilor publici următoarele:

a) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
b) nerespectarea disciplinei financiare;
c) abuzul în serviciu contra intereselor persoanei;
d) manifestările care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

06. Care sunt modalităţile de modificare a raportului de serviciu al funcţionarului public?

a) delegarea;
b) concursul;
c) transferul;
d) grava organizată conform legii.

07. În ce condiţii poate înceta raportul de serviciu al funcţionarului public?

a) prin acordul părţilor;
b) prin demisie;
c) pentru participare la campania electorală;
d) ca sancţiune disciplinară.

08. Cine poate fi subiect al răspunderii contravenţionale?

a) persoana fizică;
b) autorităţile şi instituţiile publice;
c) regiile autonome;
d) statul.

09. Sancţiunile contravenţionale principale sunt:

a) blocarea contului bancar;
b) închisoarea contravenţională;
c) prestarea unei activităţi în folosul comunităţii;
d) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii.

10. Ce este prescripţia?

a) o cauză care înlătură caracterul contravenţional al faptei;
b) o cauză de înlăturare a aplicării sancţiunii amenzii contravenţionale;
c) o cauză de neaplicare a sancţiunii contravenţionale;
d) o cauză de înlăturare a răspunderii contravenţionale.


Soluţii:

01. a)
02. c)
03. c), d)
04. b)
05. a), d)
06. a), c)
07. a), b)
08. a)
09. c)
10. b), d)

Read more...

Test grilă drept administrativ II, 04

01. Definiţi operaţiunile materiale tehnice

a) Au fost caracterizate ca activităţi ale administraţiei publice în vederea îndeplinirii de către acestea a atribuţiilor conferite de lege, care nu produc prin ele însele efecte juridice.
b) Fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
c) Sunt manifestări unilaterale de voinţă, făcute în scopul de a produce efecte juridice, a căror realizare este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autorităţile administraţiei publice.
d) Declaraţii de voinţă prin care se afirmă anumite principii directoare sau se precizează atitudinea pe care autorităţile emitente înţeleg să o ia referitor la conducerea statului.

02. Cu poate fi calificat refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi sau instituţii publice de a permite accesul la informaţiile publice?

a) constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal;
b) constituie contravenţie şi se pedepseşte conform O.G. nr. 2/2001;
c) constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară;
d) constituie abatere şi atrage răspunderea administrativă patrimonială.

03. Alegeţi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ

a) dat fiind faptul că pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ, nu sunt obligatorii;
b) provin din cutume unanim recunoscute;
c) sunt valabile timp de 49 de ani;
d) se negociază de către părţile implicate.

04. Daţi exemple de acte administrative jurisdicţionale

a) deciziile motivate date de comisia numită de Guvern sau de preşedintele consiliului judeţean, prin care se soluţionează întâmpinările persoanelor fizice şi juridice notificate în legătură cu propunerile de expropriere;
b) hotărârile motivate ale Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
c) actul administrativ fiscal prin care se stabileşte impozitul pe care îl datorează un cetăţean pentru clădirile pe care le deţine;
d) hotărârile comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor.

05. Ce este cvorumul?

a) numărul de voturi necesare pentru ca hotărârea să fie valabilă şi obligatorie;
b) cerinţele obligatorii pentru valabilitatea unui proces-verbal de contravenţie;
c) operaţiunea prin care organul administrativ emitent aduce la cunoştinţa celui interesat un act administrativ;
d) procedura prin care autorizaţia este considerată acordată dacă autoritatea administraţiei publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea respectivei autorizaţii.

06. Ce se înţelege prin confirmarea unui act administrativ?

a) actul prin care un organ al administraţiei publice încunoştiinţează subiectul de drept interesat că înţelege să-şi menţină un act administrativ anterior;
b) actul prin care un organ al administraţiei publice urmăreşte să acopere un viciu al propriului său act emis anterior sau să acopere un viciu de care era lovit un act al organului inferior;
c) o aprobare dată de organul administrativ superior fără de care un act juridic anterior nu poate fi pus în executare;
d) o aprobare dată de un organ al administraţiei publice la o cerere înaintată de o persoană fizică sau juridică.

07. Ce se înţelege prin revocarea unui act juridic administrativ?

a) o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative încetează, dar numai temporar, pentru o anumită perioadă de timp;
b) modalitatea specifică de încetare a efectelor juridice ale actelor administrative de către organul administrativ emitent;
c) manifestarea de voinţă a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiinţa;
d) încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii.

08. Criteriul de atribuire a contractului de concesiune este:

a) compania naţională sau societatea comercială să se afle în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea autorităţilor publice;
b) cel mai mare nivel al redevenţei;
c) promisiunea concesionarului de a renunţa la justa despăgubire în caz de modificare unilaterală a contractului;
d) cea mai bună performanţă la negocierea directă.

09. Ce este lichitaţia restrânsă?

a) procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia;
b) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a-şi depune oferta;
c) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.

10. Care este termenul în care poate fi introdusă acţiunea la instanţa de contencios administrativ?

a) 6 luni, dar nu mai târziu de un an;
b) 3 luni, dar nu mai târziu de 6 luni;
c) o lună, dar nu mai târziu de 3 luni;
d) 10 zile, dar nu mai târziu de 30 zile.


Soluţii:

01. a)
02. d)
03. nimic
04. a), b), d)
05. nimic
06. a), b), c)
07. b)
08. b)
09. b)
10. a)

Read more...

Test grilă drept administrativ II, 03

01. Definiţi faptele materiale juridice

a) Transformări în lumea materială înconjurătoare care produc efecte juridice, independent de existenţa unei manifestări de voinţă în acest scop.
b) Fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
c) Sunt manifestări unilaterale de voinţă, făcute în scopul de a produce efecte juridice, a căror realizare este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autorităţile administraţiei publice.
d) Se încheie de către autorităţile administraţiei publice şi, de regulă, un particular, în vederea realizării unui interes general sau pentru buna funcţionare a serviciilor publice. Sunt supuse regimului administrativ.

02. Refuzul comunicării informaţiilor de interes public solicitate se motivează şi se comunică:

a) pe loc;
b) în termen de 5 zile;
c) în 10 zile sau, după caz, cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării;
d) în instanţa de contencios administrativ.

03. Alegeţi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ

a) sunt manifestări de voinţă unilaterale;
b) sunt emise în temeiul şi pentru realizarea puterii publice;
c) sunt executorii prin ele însele;
d) sunt emise pe baza legii şi pentru organizarea executării şi executarea în concret a legilor şi a celorlalte acte normative.

04. Daţi exemple de acte prin care se aplică constrângerea administrativă

a) hotărârile motivate ale Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
b) ordonanţele de urgenţă ale Guvernului;
c) diploma şcolară, diploma universitară, decizia de pensionare;
d) procesul-verbal de contravenţie.

05. Care sunt formele procedurale concomitente emiterii actului administrativ?

Răspuns:

a) avizele facultative, avizele consultative, avizele conforme;
b) acordul prealabil, acordul concomitent, acordul posterior;
c) cvorumul, majoritatea cerută pentru adoptarea şi semnarea actului, motivarea actului;
d) comunicarea, publicarea, aprobarea, confirmarea actului.

06. Cum se consideră fapta funcţionarului public sau a personalului contractual din vina căruia autoritatea administraţiei publice nu a răspuns în termenul prevăzut de lege?

a) faptă penală;
b) contravenţie;
c) neglijenţă în serviciu;
d) abatere disciplinară.

07. Ce se înţelege prin anularea unui act juridic administrativ?

a) o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative încetează, dar numai temporar, pentru o anumită perioadă de timp;
b) desfiinţarea efectelor juridice ale unui act administrativ de către organul emitent sau de către cel ierarhic superior;
c) manifestarea de voinţă a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiinţa;
d) încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii.

08. Care sunt motivele suspendării actelor administrative?

a) dubii cu privinţă la legalitate;
b) nulitate absolută;
c) caducitate;
d) dubii cu privire la oportunitate.

09. Ce este licitaţia deschisă?

a) procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia;
b) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a-şi depune oferta;
c) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.

10. Ce înseamnă sintagma “interes legitim”, în concepţia Legii nr. 554/2004, a contenciosului administrativ?

a) un interes de tip oneros;
b) un interes la care persoana fizică sau privată ţine deosebit de mult;
c) un interes ocrotit printr-o normă juridică;
d) un interes unanim împărtăşit.

Soluţii:

01. a)
02. b)
03. a), b), c), d)
04. d)
05. c)
06. d)
07. c)
08. a), d)
09. d)
10. c)

Read more...

Test grilă drept administrativ II, 02

01. Alegeţi definiţia corectă a contractului administrativ

a) Se încheie de autorităţile administraţiei publice în calitatea lor de persoană juridică (de drept civil) şi se realizează, în principal, în regim de drept civil (de drept comun).
b) Declaraţii de voinţă prin care se afirmă anumite principii directoare sau se precizează atitudinea pe care autorităţile emitente înţeleg să o ia referitor la conducerea statului.
c) Sunt manifestări unilaterale de voinţă, făcute în scopul de a produce efecte juridice, a căror realizare este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autorităţile administraţiei publice.
d) Se încheie de către autorităţile administraţiei publice şi, de regulă, un particular, în vederea realizării unui interes general sau pentru buna funcţionare a serviciilor publice. Sunt supuse regimului administrativ.

02. Care este termenul în care autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă la solicitarea informaţiilor de interes public?

a) 10 zile sau, după caz, cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării;
b) 5 zile sau, după caz, cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării;
c) 15 zile sau, după caz, cel mult 45 de zile de la înregistrarea solicitării;
d) 5 zile sau, după caz, cel mult 60 de zile de la înregistrarea solicitării.

03. Alegeţi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ

a) sunt emise în temeiul şi pentru realizarea puterii publice;
b) pot fi atacate în contencios constituţional;
c) respectă principiul egalităţii de şanse;
d) pot fi contestate în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

04. Daţi exemple de acte prin care se conferă un statut personal sau acte atributive de statut personal

a) autorizaţia de construcţie, actul administrativ fiscal prin care se stabileşte impozitul pe care îl datorează un cetăţean pentru clădirile pe care le deţine;
b) hotărârile consiliului local;
c) procesul-verbal de contravenţie;
d) diploma şcolară, diploma universitară, decizia de pensionare.

05. De câte feluri sunt acordurile?

a) civile, administrative, politice;
b) prealabile, concomitente, posterioare;
c) care îndeplinesc sau nu procedura administrativă prealabilă;
d) facultative, consultative, conforme.

06. Dacă după expirarea termenului stabilit de lege pentru emiterea autorizaţiei, autorităţile administraţiei publice nu au răspuns, ce poate face solicitantul?

a) îşi poate desfăşura activitatea, presta serviciul sau exercita profesia pentru care s-a solicitat autorizarea, întrucât tăcerea autorităţilor trebuie interpretată ca achiesare;
b) solicitantul trebuie să considere că termenul se prelungeşte implicit cu 10 zile;
c) solicitantul va chema formula cerere de chemare în judecată a autorităţilor publice având ca obiect constatarea aprobării tacite la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă;
d) în absenţa unui document scris, solicitantul nu poate desfăşura activitatea, presta serviciul sau exercita profesia pentru care s-a solicitat autorizarea.

07. Care sunt actele administrative cu caracter retroactiv?

a) actele de anulare a unor acte administrative;
b) actele prin care se conferă un statut personal sau acte atributive de statut personal;
c) actele administrative normative interpretative;
d) actele administrative jurisdicţionale.

08. Ce este suspendarea actelor administrative?

a) o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative încetează, dar numai temporar, pentru o anumită perioadă de timp;
b) modalitatea specifică de încetare a efectelor juridice ale actelor administrative de către organul administrativ emitent;
c) manifestarea de voinţă a unui anumit organ în scopul de a determina încetarea efectelor juridice produse de acest act, de a-l desfiinţa;
d) încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii.

09. Ce este dialogul competitiv?

a) procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia;
b) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a-şi depune oferta;
c) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.

10. Ce este tutela administrativă?

a) controlul efectuat de către conducătorul autorităţii administrative asupra funcţionarilor publici care fac parte din aceasta, de compartimente sau funcţionari de decizie, asupra unor diviziuni structurale ori funcţionari inferiori din cadrul aceleiaşi autorităţi administrative;
b) controlul exercitat de către autorităţi ale administraţiei publice, instituţii publice şi organe special constituite prin lege, care au atribuţii de control;
c) controlul exercitat de către autorităţile administrative ierarhic superioare asupra celor inferioare, în baza raportului de subordonare dintre ele, ori de câte ori este nevoie, fără a fi necesar să fie prevăzut în vreun text de lege;
d) controlul exercitat de către anumite organe ale administraţiei publice centrale asupra autorităţilor administrative descentralizate, în cazurile prevăzute expres de lege.


Soluţii:

01. d)
02. a)
03. a)
04. d)
05. b)
06. a), c)
07. a), c), d)
08. a)
09. c)
10. d)

Read more...

Test grilă drept administrativ II, 01

01. Alegeţi definiţia corectă a actului administrativ

a) Fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
b) Se încheie de autorităţile administraţiei publice în calitatea lor de persoană juridică (de drept civil) şi se realizează, în principal, în regim de drept civil (de drept comun).
c) Sunt manifestări unilaterale de voinţă, făcute în scopul de a produce efecte juridice, a căror realizare este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autorităţile administraţiei publice.
d) Se încheie de către autorităţile administraţiei publice şi, de regulă, un particular, în vederea realizării unui interes general sau pentru buna funcţionare a serviciilor publice. Sunt supuse regimului administrativ.

02. Ce se înţelege prin autoritate sau instituţie publică?

a) o autoritate ce utilizează resurse financiare comunitare;
b) o regie autonomă aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român este acţionar majoritar sau minoritar;
c) o instituţie ce utilizează resurse financiare publice;
d) o societate comercială la care statul este asociat unic sau majoritar.

03. Alegeţi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ

a) sunt manifestări de voinţă unilaterale;
b) sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept;
c) au caracter sinalagmatic;
d) respectă principiul liberei concurenţe.

04. Daţi exemple de acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru subiectul căruia i se adresează

a) diploma şcolară, diploma universitară, decizia de pensionare;
b) procesul-verbal de contravenţie;
c) hotărârile comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor;
d) ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.

05. De câte feluri sunt avizele?

a) prealabile, concomitente, posterioare;
b) anulabile, revocabile, suspendabile;
c) facultative, consultative, conforme;
d) transparente, proporţionale, nediscriminatorii.

06. Care este termenul în care autorităţile administraţiei publice sunt obligate să soluţioneze cererea de autorizare, dacă legea nu prevede un termen pentru soluţionare?

Răspuns:
a) oricând, întrucât legea lasă termenul la alegerea autorităţilor administraţiei publice;
b) în absenţa unui termen, legea este inaplicabilă;
c) pe loc;
d) 30 de zile de la depunerea cererii.

07. Care este momentul de la care actele administrative încep să producă efecte juridice?

a) din momentul în care oportunitatea lor devine inatacabilă;
b) din momentul publicării, pentru actele administrative individuale;
c) din momentul comunicării, pentru actele administrative individuale;
d) după 30 de zile de la publicare, pentru actele administrative normative.

08. Care sunt excepţiile de la principiul revocabilităţii actelor administrative?

a) actele administrative jurisdicţionale;
b) actele administrative pe baza cărora au luat fiinţă raporturi juridice contractuale, civile şi de dreptul muncii;
c) actele administrative care au dat naştere unui drept subiectiv, garantat de lege cu irevocabilitatea actului de bază;
d) actele administrative care au fost realizate material.

09. Ce este contractul de concesiune de bunuri proprietate publică?

a) acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite pe o perioadă determinată unei persoane, denumită concesionar, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe;
b) contract sinalagmatic, cu titlu oneros, cu caracter solemn şi comutativ, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;
c) contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite;
d) contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.

10. Ce este recursul graţios?

a) controlul efectuat de către autorităţile administrative ierarhic superioare asupra celor inferioare, în baza raportului de subordonare dintre ele, ori de câte ori este nevoie, fără a fi necesar să fie prevăzut în vreun text de lege;
b) plângerea adresată de un particular, autorităţii administrative de la care emană actul administrativ prin care se solicită revocarea, modificarea sau revenirea asupra acestuia;
c) controlul exercitat de către anumite organe ale administraţiei publice centrale asupra autorităţilor administrative descentralizate;
d) plângerea adresată de un particular autorităţii administrative superioare, prin care solicită să anuleze actul emis de autoritatea inferioară subordonată care îi vatămă drepturile sau interesele, ori să o determine pe aceasta să-şi modifice actul sau să îndeplinească o anumită prestaţie.

Soluţii:

01. c)
02. c), d)
03. a), b)
04. nimic
05. c)
06. d)
07. c)
08. a), b), c), d)
09. a)
10. b)

Read more...

vineri, 27 august 2010

Alte întrebări drept administrativ II, (27)

01. Enumeraţi cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei?

Răspuns:

a) legitima apărare;
b) starea de necesitate;
c) constrângerea fizică sau morală;
d) cazul fortuit;
e) iresponsabilitatea;
f) beţia involuntară completă;
g) eroarea de fapt;
h) infirmitatea, dacă are legătură cu fapta săvârşită.

02. Cine constată caracterul contravenţional al faptei?

Răspuns:
Instanţa de judecată.

03. Care este impactul prescripţiei?

Răspuns:
Constituie o cauză de înlăturare a aplicării sancţiunii amenzii contravenţionale şi o cauză de înlăturare a executării acestei sancţiuni.

04. Care este termenul de prescriere a aplicării sancţiunii amenzii contravenţionale?

Răspuns:
6 luni de la data săvârşirii faptei. În cazul contravenţiilor continue, termenul de 6 luni curge de la data constatării faptei.

05. În ce termen se prescrie executarea sancţiunii amenzii contravenţionale dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului.

Răspuns:
1 lună.

06. Cum se constată contravenţia?

Răspuns:
Printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori.

07. Care sunt menţiunile pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenţiei?

Răspuns:

a) data şi locul unde este încheiat;
b) numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
c) datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului;
d) descrierea faptei contravenţionale, cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
e) indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
f) indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
g) posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
h) termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

08. Care sunt elementele ce trebuie să figureze în procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi a căror lipsă atrage nulitatea procesului-verbal

Răspuns:

a) numele, prenumele şi calitatea agentului constatator;
b) numele şi prenumele contravenientului (în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia);
c) lipsa faptei săvârşite;
d) lipsa datei comiterii acesteia;
e) lipsa semnăturii agentului constatator.

09. Care este calea specifică de atac în materie contravenţională?

Răspuns:
Plângerea, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (26)

01. Ce este şi în ce constă avertismentul?

Răspuns:
Este sancţiunea contravenţională cea mai uşoară. Avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale. Se aplică în situaţiile în care fapta săvârşită prezintă un grad redus de pericol social, adică fapta este de o gravitate redusă.

02. În ce constă amenda contravenţională?

Răspuns:
Este sancţiunea specifică ce se aplică contravenientului şi constă într-o sumă de bani pe care trebuie să o plătească, cuantumul ei fiind determinat de gradul de pericol social al contravenţiei săvârşite.

03. Care este durata pentru care poate fi stabilită sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii?

Răspuns:
Maxim 300 de ore.

04. În ce constă caracterul sancţionator alternativ al obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Răspuns:
Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii poate fi prevăzută numai în legi sau în ordonanţe ale Guvernului prin care se stabilesc şi se sancţionează anumite fapte ce constituie contravenţii. Se stabileşte întotdeauna alternativ cu amenda şi poate fi aplicată numai de instanţa de judecată.

05. Cum se execută concret sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii?

Răspuns:
Activitatea în folosul comunităţii se prestează în domeniul serviciilor publice, pentru întreţinerea locurilor de agrement, a parcurilor şi drumurilor, păstrarea curăţeniei şi igienizarea localităţilor, desfăşurarea de activităţi în folosul căminelor pentru copii şi bătrâni, al orfelinatelor, creşelor, grădiniţelor, şcolilor, spitalelor şi al altor aşezăminte social-culturale.

06. Cum poate fi atacată hotărârea prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii?

Răspuns:
Nu se poate, hotărârea este irevocabilă.

07. Cum se face executarea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii?

Răspuns:
Se pune în executare de către prima instanţă de judecată, prin emiterea unui mandat de executare.

08. Cine supraveghează executarea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii?

Răspuns:
Primarul, cu sprijinul unităţii de poliţie.

09. Care este termenul de prescripţie pentru executarea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii?

Răspuns:
2 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea.

10. Care este cauza de neaplicare a sancţiunilor prevăzute în O.G. nr. 2/2001?

Răspuns:
Nu se aplică în cazul contravenţiilor săvârşite de militarii în termen.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (25)

01. Definiţi abaterea administrativă

Răspuns:
Încălcarea sau nesocotirea normelor de drept administrativ reprezintă un fapt administrativ ilicit, numit şi abatere administrativă.

02. Definiţi răspunderea contravenţională

Răspuns:
Principala formă a răspunderii administrative, care intervine numai în situaţia săvârşirii unei fapte calificate expres de lege drept contravenţie.

03. Care este scopul legii contravenţionale (O.G. nr. 2/2001)?

Răspuns:
Apără valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penală.

04. Definiţi contravenţia

Răspuns:
Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

05. Care sunt trăsăturile contravenţiei?

Răspuns:

a) fapta este săvârşită cu vinovăţie;
b) fapta este stabilită şi sancţionată prin lege şi celelalte acte normative.

06. Care sunt cerinţele pe care trebuie să le satisfacă actele normative prin care se stabilesc contravenţii?

Răspuns:
Trebuie să cuprindă descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează a se aplica pentru fiecare dintre acestea. În cazul sancţiunii cu amendă, se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori. Se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.

07. Care este subiectul pasiv al răspunderii contravenţionale?

Răspuns:
Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice care au săvârşit contravenţiile. Persoana fizică este socotită subiect pasiv al răspunderii contravenţionale, adică cel asupra căruia i se aplică sancţiunea juridică de către subiectul activ, care este, de regulă, o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale.

Persoana juridică autoare a contravenţiei este şi ea subiect pasiv al răspunderii contravenţionale.

08. Care este vârsta minimă de la care persoana fizică răspunde contravenţional?

Răspuns:
14 ani.

09. Care este vârsta minimă de la care persoana fizică poate fi sancţionată cu obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Răspuns:
16 ani.

10. Enumeraţi sancţiunile contravenţionale principale

Răspuns:

a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
c) prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

11. Enumeraţi sancţiunile contravenţionale complementare

Răspuns:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (24)

01. Definiţi eliberarea din funcţia publică

Răspuns:
O modalitate de încetare a raportului de serviciu care se dispune de persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică prin act administrativ şi care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere.

02. În ce cazuri poate avea loc eliberarea din funcţia publică?

Răspuns:

a) autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord s-o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
d) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. g);
f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii.

03. Ce este destituirea din funcţia publică?

Răspuns:
O sancţiune disciplinară, aplicată pentru motive neimputabile funcţionarului public.

04. În ce cazuri se poate dispune destituirea?

Răspuns:

a) pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice, de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

05. Definiţi demisia

Răspuns:
Funcţionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte juridice după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.

06. Enumeraţi consecinţele încetării raportului de serviciu

Răspuns:

a) funcţionarul public are îndatorirea să predea lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu;
b) la încetarea raportului de serviciu, funcţionarul public îşi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia;
c) funcţionarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (23)

01. Definiţi delegarea funcţionarului public

Răspuns:
Se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

02. Definiţi detaşarea

Răspuns:
Se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

03. De câte feluri poate fi transferul?

Răspuns:

a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcţionarului public.

04. De câte feluri este mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice?

Răspuns:

a) definitivă;
b) temporară.

05. În ce mod se face exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere vacantă?

Răspuns:
Prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice şi care nu are în cazierul administrativ sancţiuni disciplinare neradiate.

06. De câte feluri este suspendarea raportului de serviciu al funcţionarului public?

Răspuns:

a) de drept;
b) la iniţiativa funcţionarului public.

07. Enumeraţi situaţiile în care are loc suspendarea de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public

Răspuns:
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică;
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;
d) desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea;
e) efectuează stagiul militar;
f) este arestat preventiv;
g) efectuează tratament medical în străinătate;
h) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
i) carantină;
j) concediu de maternitate;
k) este dispărut, iar dispariţia a fost contatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
l) forţă majoră;
m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;
n) în perioada cercetării administrative;
o) în alte cazuri prevăzute expres de lege.

08. Enumeraţi situaţiile în care are loc suspendarea la iniţiativa funcţionarului public a raportului de serviciu

Răspuns:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;
c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
d) participarea la campania electorală;
e) participarea la grevă.

09. În ce condiţii poate avea loc încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici?

Răspuns:

a) de drept;
b) prin acordul părţilor;
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.

10. În ce situaţii încetează raportul de serviciu de drept?

Răspuns:

a) la data decesului funcţionarului public;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la art. 54 lit. a), d) şi f) pentru ocuparea funcţiei publice;
d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
f) când funcţionarul a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirării termenului în care a fost ocupată, pe perioadă determinată, funcţia publică.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (22)

01. În ce constă răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici?

Răspuns:
Încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici.

02. Enumeraţi faptele care constituie abateri disciplinare?

Răspuns:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţe nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestările care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
k) alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici.

03. Enumeraţi sancţiunile disciplinare

Răspuns:

a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la 1 an;
e) destituirea din funcţia publică.

04. Definiţi cazierul administrativ

Răspuns:
Un act care cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.

05. Cum se face radierea sancţiunilor disciplinare?

Răspuns:
Se radiază de drept, în termene diferite, după cum urmează:
a) mustrarea scrisă în termen de 6 luni de la aplicare;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni, suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani, retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an în termen de 1 an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate;
c) în termen de 7 ani de la aplicarea sancţiunii celei mai grave, destituirea din funcţia publică.

06. Definiţi şi exemplificaţi răspunderea contravenţională a funcţionarilor publici

Răspuns:
Intervine în situaţia săvârşirii de către aceştia a unor contravenţii în timpul şi în legătură cu atribuţiile de serviciu. Ex:
a) nerespectarea disciplinei financiare;
b) nerespectarea normelor privind protecţia mediului ambiant, etc.

07. Enumeraţi situaţiile care angajează răspunderea civilă a funcţionarilor publici

Răspuns:

a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

08. Când intervine răspunderea penală a funcţionarului public?

Răspuns:
În cazurile în care acesta săvârşeşte infracţiuni în timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă.

09. Ce este modificarea raportul de serviciu al funcţionarului public?

Răspuns:
Mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici, fie pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice, în interes public, fie în interesul funcţionarului public, pentru dezvoltarea carierei în funcţia publică.

10. Enumeraţi modalităţile de modificare a raportului de serviciu al funcţionarului public

Răspuns:

a) delegarea;
b) detaşarea;
c) transferul;
d) mutarea în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice;
e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (21)

01. Care este singura modalitate prin care o persoană poate deveni funcţionar public?

Răspuns:
Numirea în funcţia publică.

02. Enumeraţi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea unei funcţii publice de către o persoană

Răspuns:

a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) să aibă o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate;
f) să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică;
g) să îndeplinească condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
h) să nu fi fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
i) să nu fi fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
j) să nu fi desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.

03. Cum se face ocuparea funcţiilor publice?

Răspuns:

a) promovare;
b) transfer;
c) redistribuire;
d) recrutare;
e) alte modalităţi prevăzute expres de această lege.

04. Care este scopul perioadei de stagiu a funcţionarilor publici?

Răspuns:
Verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia.

05. Care sunt situaţiile în care funcţionarul public se află în conflict de interese?

Răspuns:

a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii constituite conform legii cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

06. Ce înseamnă incompatibilitatea privind funcţionarii publici?

Răspuns:
Prin incompatibilitate se înţelege imposibilitatea legală ca un funcţionar public să exercite anumite funcţiuni, mandate sau profesiuni.

07. Enumeraţi incompatibilităţile privind funcţionarii publici

Răspuns:

a) calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică;
b) funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate;
c) funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici;
d) nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită;
e) nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I;
f) pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

08. Care este componenţa comisiei paritare?

Răspuns:
În alcătuirea comisiei paritare intră un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorii autorităţii sau instituţiei publice, respectiv de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici.

Read more...

joi, 26 august 2010

Alte întrebări drept administrativ II, (20)

01. Care sunt gradele profesionale care structurează funcţiile publice de execuţie?

Răspuns:

a) superior;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant.

02. Care este rolul înalţilor funcţionari publici?

Răspuns:
Realizează managementul de nivel superior în administraţia publică centrală şi în autorităţile administrative autonome.

03. Care sunt condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a exercita o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici?

Răspuns:

a) condiţiile generale prevăzute în art. 54 din Statutul funcţionarilor publici, cerute oricărei persoane pentru ocuparea unei funcţii publice;
b) studii universitare de licenţă, absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalente;
c) cel puţin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei respective;
d) absolvirea programelor de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici ori exercitarea unui mandat complet de parlamentar;
e) promovarea concursului naţional pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici.

04. Cine face numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum şi sancţionarea disciplinară a înalţilor funcţionari publici?

Răspuns:

a) Guvernul, pentru funcţiile publice de prefect, subprefect;
b) primul-ministru, pentru funcţiile publice de secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi pentru cea de inspector guvernamental.

05. Cum se face evaluarea înalţilor funcţionari publici?

Răspuns:

a) evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale;
b) evaluarea generală, o dată la 2 ani, în scopul confirmării cunoştinţelor profesionale, aptitudinilor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei publice.

06. Enumeraţi atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

Răspuns:

a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
c) monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi a funcţionarilor publici;
e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;
f) stabileşte criteriile pentru evaluarea funcţionarilor publici;
g) realizează recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care organizează concurs, monitorizează recrutarea şi promovarea pentru celelalte funcţii publice, în condiţiile prezentei legi;
h) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
i) constată contravenţii şi aplică sancţiuni, în condiţiile legii, etc.

07. Ce este planul de ocupare a funcţiilor publice?

Răspuns:
Se elaborează anual, cu consultarea sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici, în mod diferenţiat, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală, respectiv de primar sau, după caz, de către preşedintele consiliului judeţean, prin aparatul de specialitate, pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală.

08. Cine are răspunderea pentru întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigurarea păstrării acestora în condiţii de siguranţă?

Răspuns:
Autorităţile şi instituţiile publice.

09. Enumeraţi drepturile funcţionarilor publici

Răspuns:

a) dreptul la opinie;
b) dreptul funcţionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea statutului şi care îl vizează în mod direct;
c) dreptul la asociere sindicală;
d) dreptul la grevă;
e) dreptul la salariu;
f) funcţionarii publici primesc gratuit uniformă;
g) durata normală a timpului de luru este, de regulă, de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână;
h) dreptul de a fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică;
i) dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii;
j) dreptul de a beneficia de condiţii normale de muncă şi igienă;
k) dreptul la asistenţă medicală, preteze şi medicamente;
l) dreptul la pensii, precum şi la celelalte drepturi de asigurări sociale de stat;
m) în caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei care au dreptul la pensie de urmaş, primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat;
n) dreptul la protecţia legii în exercitarea atribuţiilor;
o) dreptul la despăgubiri în situaţia în care funcţionarul a suferit, din culpa autorităţii sau a instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

10. Enumeraţi îndatoririle funcţionarilor publici

Răspuns:

a) îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege;
b) interdicţia de a ocupa funcţii de conducere în structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice;
c) obligaţia de a se abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice (obligaţia de rezervă);
d) obligaţia de a se conforma dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici;
e) obligaţia de a păstra secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii;
f) interdicţia de a solicita sau accepta, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiilor lor publice, daruri sau alte avantaje;
g) obligaţia de a rezolva în termenele stabilite de către superiorii ierarhici lucrările repartizate;
h) interdicţia de a primi direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor sau de a discuta direct cu petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi de a interveni pentru soluţionarea acestor cereri;
i) obligaţia de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (19)

01. Clasificaţi funcţiile publice după natura atribuţiilor

Răspuns:

a) funcţii publice generale;
b) funcţii publice specifice.

02. Ce sunt funcţiile publice generale?

Răspuns:
Ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale.

03. Ce sunt funcţiile publice specifice?

Răspuns:
Ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor specifice sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice.

04. Clasificaţi funcţiile publice după nivelul studiilor necesare ocupării lor

Răspuns:
Trei clase:
a) funcţii publice din clasa I;
b) funcţii publice din clasa a II-a;
c) funcţii publice din clasa a III-a.

05. Care sunt funcţiile publice din clasa I?

Răspuns:
Funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.

06. Care sunt funcţiile publice din clasa a II-a?

Răspuns:
Funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă.

07. Care sunt funcţiile publice din clasa a III-a?

Răspuns:
Funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diplomă.

08. Clasificaţi funcţiile publice în conformitate cu Legea nr. 251/2006

Răspuns:

a) funcţiile publice de stat (stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative autonome);
b) funcţiile publice teritoriale (stabilite şi avizate în cadrul prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale);
c) funcţiile publice locale (stabilite şi avizate în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora).

09. Clasificaţi funcţiile publice în funcţie de nivelul atribuţiilor titularului

Răspuns:

a) funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;
b) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de conducere;
c) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie.

10. Clasificaţi funcţionarii publici potrivit Legii nr. 188/1999

Răspuns:

a) funcţionari publici debutanţi;
b) funcţionari publici definitivi.

11. Definiţi funcţionarii publici debutanţi

Răspuns:
Persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice de grad profesional debutant.

12. Definiţi funcţionarii publici definitivi

Răspuns:

a) funcţionarii publici debutanţi, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultat corespunzător la evaluare;
b) persoanele care intră în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni, respectiv 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (18)

01. Definiţi funcţia publică

Răspuns:
Complexul drepturilor şi obligaţiilor de interes general stabilite potrivit legii în scopul realizării competenţei unei autorităţi sau instituţii publice de către persoane legal învestite.

02. Care sunt trăsăturile funcţiei publice?

Răspuns:

a) este titulara unor anumite atribuţii (drepturi şi obligaţii) determinate şi specializate, stabilite prin lege sau acte juridice unilaterale emise pe baza legii;
b) are caracter de continuitate, fără limită de timp şi fără intermitenţă;
c) este creată în scopul realizării competenţei autorităţilor publice şi serviciilor publice, în general, şi ale administraţiei publice, în special;
d) titularul este o persoană fizică legal învestită în funcţie care realizează atribuţiile funcţiei în limitele stabilite de legiuitor.

03. Definiţi funcţionarul public

Răspuns:
Persoana desemnată într-o funcţie permanentă şi învestită în mod legal cu atribuţiile acesteia, în scopul realizării competenţei autorităţii publice sau instituţiei publice din care face parte acea funcţie.

04. Enumeraţi trăsăturile funcţionarului public

Răspuns:

a) este o persoană fizică desemnată în funcţie conform legii sau actelor juridice emise pe baza legii;
b) este învestit în mod legal în funcţie printr-un act de voinţă unilaterală, urmat de depunerea jurământului prevăzut de lege;
c) exercită o funcţie publică cu caracter permanent;
d) îndeplineşte atribuţiile funcţiei în scopul realizării competenţei autorităţii publice din care face parte acea funcţie.

05. Ce se înţelege prin statutul funcţionarilor publici?

Răspuns:
Totalitatea normelor juridice care stabilesc situaţia legală a funcţionarilor publici şi determină drepturile şi obligaţiile lor generale. Statutul funcţionarilor publici este un statut general, care reglementează situaţia legală a majorităţii funcţionarilor publici.

06. Definiţi funcţionarul public

Răspuns:
Este persoana numită, în condiţiile Legii nr. 188/1999, într-o funcţie publică.

07. Ce este corpul funcţionarilor publici?

Răspuns:
Totalitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţilor administrative autonome şi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală.

08. Enumeraţi principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice

Răspuns:

a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
b) transparenţă;
c) eficienţă şi eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare către cetăţean;
f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
g) subordonare ierarhică.

09. Pe ce bază se exercită raporturile de serviciu ale funcţionarului public?

Răspuns:
Actul administrativ de numire.

10. Care sunt funcţionarii publici care pot beneficia de statute speciale ?

Răspuns:
Cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice şi consulare;
e) autoritatea vamală;
f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;
g) alte servicii publice stabilite prin lege.

Read more...

miercuri, 25 august 2010

Alte întrebări drept administrativ II, (17)

01. În ce constă caracterul executoriu al hotărârilor pronunţate de instanţele de contencios administrativ?

Răspuns:
Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-au respins acţiunile formulate potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi s-au acordat cheltuieli de judecată se învestesc cu formulă executorie şi se execută silit potrivit dreptului comun.

02. Care este termenul în care trebuie executată hotărârea definitivă şi irevocabilă prin care autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative?

Răspuns:
În termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

03. Care este penalizarea pentru neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ?

Răspuns:
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei.

04. Definiţi excepţia de nelegalitate

Răspuns:
Este un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere prin alte temeiuri decât nevalabilitatea actului de drept administrativ, una din părţi, ameninţată să i se aplice un asemenea act ilegal, se apără invocând acest viciu şi cere ca actul să nu fie luat în considerare la soluţionarea speţei.

05. Cine se pronunţă în privinţa excepţiei de nelegalitate?

Răspuns:
Instanţa de contencios administrativ.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (16)

01. Cum se face sesizarea instanţei judecătoreşti de către cel vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim?

Răspuns:
Prin introducerea acţiunii la instanţa de contencios-administrativ.

02. În ce condiţii pot formula persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes public?

Răspuns:
Numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv ori a interesului legitim privat.

03. Care este obiectul pe care îl pot avea acţiunile întemeiate pe încălcarea unui interes legitim public?

Răspuns:
Anularea actului sau obligarea autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere sau a amenzii.

04. În ce condiţii poate o persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe să introducă acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate?

Răspuns:
În măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. Legile şi ordonanţele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acţiune introdusă în acest scop la instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de excepţie.

05. În ce condiţii poate avea loc suspendarea executării actului administrativ?

Răspuns:
În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate cere instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.

06. În ce condiţii poate avea loc suspendarea la solicitarea Ministerului Public?

Răspuns:
Numai când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ şi poate să aibă ca obiect doar acte administrative normative.

07. Cum se poate face introducerea în cauză a funcţionarului?

Răspuns:
Cererile în justiţie pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere.

08. Ce soluţii poate da instanţa de contencios administrativ?

Răspuns:

a) să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ;
b) să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.

09. Care sunt soluţiile posibile dacă obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ?

Răspuns:

a) se poate dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
b) autoritatea publică poate fi obligată să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
c) se poate impune uneia din părţi îndeplinirea unei obligaţii;
d) se poate suplini consimţământul unei părţi când interesul public o cere;
e) poate obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale şi morale.

10. Care este termenul de prescripţie pentru despăgubiri?

Răspuns:
Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim care a cerut numai anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, deoarece nu a cunoscut întinderea acestora la data intentării acţiunii în anulare, are dreptul de a formula o acţiune ulterioară având ca obiect solicitarea de despăgubiri. Termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, şi este de 1 an.

11. Care sunt căile de atac în materia contenciosului administrativ?

Răspuns:
Una singură, recursul.

12. În ce termen poate fi atacată în recurs hotărârea pronunţată în prima instanţă?

Răspuns:
15 zile de la comunicare.

13. Cine are competenţe de judecată în recurs?

Răspuns:
Curţile de apel, dacă hotărârile s-au pronunţat în primă instanţă de către tribunale, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă hotărârile s-au pronunţat în primă instanţă de către curţile de apel.

Read more...

Alte întrebări drept administrativ II, (15)

01. Care este termenul de introducere a acţiunii la instanţa de contencios administrativ?

Răspuns:
Regula o reprezintă introducerea acţiunii într-un termen de 6 luni pentru cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate. Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual cererea poate fi introdusă ulterior, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere.

Termenul de 6 luni este un termen de prescripţie, iar termenul de 1 an este un termen de decădere.

Ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe care se consideră a fi neconstituţionale, precum şi actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.

02. Care sunt actele administrative exceptate de la controlul instanţelor de contencios administrativ?

Răspuns:

a) actele care privesc raporturile cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar.

03. Clasificaţi excepţiile de la controlul contenciosului administrativ

Răspuns:

a) excepţii absolute (pentru care se utilizează formula “nu pot fi atacate în contenciosul administrativ”);
b) excepţiile relative (pot fi atacate numai pentru exces de putere).

04. Enumeraţi excepţiile absolute

Răspuns:

a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul (acte de guvernământ);
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură administrativă.

05. Enumeraţi excepţiile relative

Răspuns:

a) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război;
b) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de asediu;
c) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de urgenţă;
d) actele administrative care privesc apărarea şi securitatea naţională;
e) actele administrative emise pentru restabilirea ordinii publice;
f) actele administrative emise pentru înlăturarea calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor.

06. Definiţi starea de asediu

Răspuns:
Ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului.

07. Definiţi starea de urgenţă

Răspuns:
Ansamblul de măsuri excepţinale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

08. Ce se înţelege prin sintagma “instanţa de contencios administrativ”?

Răspuns:
Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi tribunalele administrativ-fiscale.

09. Care sunt instanţele de contencios administrativ competente să soluţioneze în fond litigiile de contencios administrativ?

Răspuns:

a) tribunalele administrativ-fiscale (pentru litigii de până la 500.000 lei);
b) secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel (pentru litigii peste 500.000 lei).

10. Enumeraţi actele care intră în competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului

Răspuns:

a) actele adoptate sau emise de către consiliul local, instituţiile publice şi alte structuri subordonate acestuia;
b) actele emise de către primar;
c) actele adoptate sau emise de către consiliul judeţean, instituţiile publice şi alte structuri subordonate acestuia;
d) actele emise de către preşedintele consiliului judeţean;
e) actele emise de către prefect;
f) actele emise de către serviciile publice deconcentrate în teritoriu.

11. Care este instanţa cu competenţa teritorială de fond?

Răspuns:
Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la sediul pârâtului.

12. Cine are competenţa materială în recurs?

Răspuns:
Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Read more...

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO