Întrebări drept internaţional public (III)
01. Care sunt marile puteri de azi, calificate juridic prin statutul de membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU?
Răspuns: Marile puteri de azi, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, sunt: SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.
02. Ce sunt normele constituţionale în dreptul internaţional?
Răspuns: Normele constituţionale guvernează totalitatea raporturilor juridice din sistem, cu alte cuvinte cuprind normele de recunoaştere a validităţii globale a tuturor celorlalte norme juridice.
03. Enunţaţi criteriile constituţionalităţii materiale a normelor.
Răspuns: Constituţionalitatea materială a normelor este definită în funcţie de trei criterii:
a) obiectul normelor (sunt norme care reglementează materii fundamentale în sistem);
b) natura normelor (nu pot cădea în desuetudine şi nu sunt afectate de caducitate – au deci o natură relativ statică);
c) autoritate (sunt normele ultime de recunoaştere, de modificare şi de atribuire a competenţelor în sistem).
04. Identificaţi normele care posedă o natură constituţională, din punct de vedere material.
Răspuns:
a) norma care declară şi fixează limitativ izvoarele dreptului internaţional (art. 38, literele a, b şi c din Statutul CIJ);
b) norma care afirmă existenţa normelor inderogabile, jus cogens (art. 64, CV – 1969);
c) normele care afirmă primatul Carte ONU asupra tuturor celorlalte tratate (art. 20 şi 103 din Cartă).
05. Enumeraţi normele cu natură constituţională, izvorâte din supra-legalitatea instituită în sistemul Naţiunilor Unite.
Răspuns: Această centralizare juridică este realizată prin
a) formularea principiilor fundamentale de drept internaţional;
b) instituirea unei competenţe exclusive a Consiliului de Securitate al ONU în calificarea situaţiilor de ruptură a păcii sau ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale, cu monopolul sancţiunilor internaţionale aferent;
c) acceptarea generală a existenţei unor norme opozabile erga omnes;
d) instituirea unei norme general acceptate, care limitează reciprocitatea în materia dreptului umanitar şi interzice suspendarea sau încetarea aplicării tratatelor umanitare;
e) prezenţa unui mecanism centralizat de executare a hotărârilor CIJ;
f) controlul organziat al respectării drepturilor fundamentale inderogabile pe teritoriul statelor;
g) jurisdicţia internaţională directă şi exclusivă asupra criminalilor internaţionali, prin intermediul Tribunalelor Internaţionale ad-hoc, organe instituite prin rezoluţii ale Consiliului de Securitate.
06. Care sunt cele două caracteristici juridice care ar fi de natură să pună în discuţie calitatea juridică a dreptului internaţional?
Răspuns: Cele două caracteristici juridice sunt:
a) absenţa sancţiunilor judiciare din sistem;
b) caracterul descentralizat al constrângerii (sau absenţa sancţiunilor centralizate în sistem).
07. Ce este lex mercatoria?
Răspuns: Este un ansamblu de norme, de uzanţe comerciale şi de principii generale, în parte imputabile statelor (provenind aşadar din sistemul dreptului internaţional public), dar care sunt în cea mai mare parte practici şi creaţii ale comercianţilor transnaţionale.
08. Definiţi: regimul internaţional, regimul juridic internaţional, sub-sistemul unei OI, regimul transnaţional, sub-sistemul juridic transnaţional.
Răspuns: Regimul internaţional include actorii statali.
Regimul juridic internaţional cuprinde sub-sistemul normativ al unei materii internaţionale sau al unui domeniu internaţional, de exemplu dreptul mării.
Sub-sistemul unei organizaţii internaţionale este un regim juridic vertical, guvernat de actul institutiv al OI.
Regimul transnaţional guvernează raporturile orizontale dintre comercianţi.
Sub-sistemul juridic transnaţional este un set de norme centrale, general obligatorii, emise şi aplicate de un ONG care acţionează transnaţional.
09. Ce este dreptul internaţional privat propriu-zis?
Răspuns: Normele juridice care îl definesc fac parte din sistemele de drept intern.
10. Ce este conflictul de legi? Dar conflictul de jurisdicţii?
Răspuns: Conflictul de legi denumeşte conflictul de norme materiale.
Conflictul de jurisdicţii în dreptul internaţional priveşte normele care permit executarea sentinţelor străine sau chestiunile legate de pierderea sau dobândirea naţionalităţii.
Răspuns: Marile puteri de azi, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, sunt: SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.
02. Ce sunt normele constituţionale în dreptul internaţional?
Răspuns: Normele constituţionale guvernează totalitatea raporturilor juridice din sistem, cu alte cuvinte cuprind normele de recunoaştere a validităţii globale a tuturor celorlalte norme juridice.
03. Enunţaţi criteriile constituţionalităţii materiale a normelor.
Răspuns: Constituţionalitatea materială a normelor este definită în funcţie de trei criterii:
a) obiectul normelor (sunt norme care reglementează materii fundamentale în sistem);
b) natura normelor (nu pot cădea în desuetudine şi nu sunt afectate de caducitate – au deci o natură relativ statică);
c) autoritate (sunt normele ultime de recunoaştere, de modificare şi de atribuire a competenţelor în sistem).
04. Identificaţi normele care posedă o natură constituţională, din punct de vedere material.
Răspuns:
a) norma care declară şi fixează limitativ izvoarele dreptului internaţional (art. 38, literele a, b şi c din Statutul CIJ);
b) norma care afirmă existenţa normelor inderogabile, jus cogens (art. 64, CV – 1969);
c) normele care afirmă primatul Carte ONU asupra tuturor celorlalte tratate (art. 20 şi 103 din Cartă).
05. Enumeraţi normele cu natură constituţională, izvorâte din supra-legalitatea instituită în sistemul Naţiunilor Unite.
Răspuns: Această centralizare juridică este realizată prin
a) formularea principiilor fundamentale de drept internaţional;
b) instituirea unei competenţe exclusive a Consiliului de Securitate al ONU în calificarea situaţiilor de ruptură a păcii sau ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale, cu monopolul sancţiunilor internaţionale aferent;
c) acceptarea generală a existenţei unor norme opozabile erga omnes;
d) instituirea unei norme general acceptate, care limitează reciprocitatea în materia dreptului umanitar şi interzice suspendarea sau încetarea aplicării tratatelor umanitare;
e) prezenţa unui mecanism centralizat de executare a hotărârilor CIJ;
f) controlul organziat al respectării drepturilor fundamentale inderogabile pe teritoriul statelor;
g) jurisdicţia internaţională directă şi exclusivă asupra criminalilor internaţionali, prin intermediul Tribunalelor Internaţionale ad-hoc, organe instituite prin rezoluţii ale Consiliului de Securitate.
06. Care sunt cele două caracteristici juridice care ar fi de natură să pună în discuţie calitatea juridică a dreptului internaţional?
Răspuns: Cele două caracteristici juridice sunt:
a) absenţa sancţiunilor judiciare din sistem;
b) caracterul descentralizat al constrângerii (sau absenţa sancţiunilor centralizate în sistem).
07. Ce este lex mercatoria?
Răspuns: Este un ansamblu de norme, de uzanţe comerciale şi de principii generale, în parte imputabile statelor (provenind aşadar din sistemul dreptului internaţional public), dar care sunt în cea mai mare parte practici şi creaţii ale comercianţilor transnaţionale.
08. Definiţi: regimul internaţional, regimul juridic internaţional, sub-sistemul unei OI, regimul transnaţional, sub-sistemul juridic transnaţional.
Răspuns: Regimul internaţional include actorii statali.
Regimul juridic internaţional cuprinde sub-sistemul normativ al unei materii internaţionale sau al unui domeniu internaţional, de exemplu dreptul mării.
Sub-sistemul unei organizaţii internaţionale este un regim juridic vertical, guvernat de actul institutiv al OI.
Regimul transnaţional guvernează raporturile orizontale dintre comercianţi.
Sub-sistemul juridic transnaţional este un set de norme centrale, general obligatorii, emise şi aplicate de un ONG care acţionează transnaţional.
09. Ce este dreptul internaţional privat propriu-zis?
Răspuns: Normele juridice care îl definesc fac parte din sistemele de drept intern.
10. Ce este conflictul de legi? Dar conflictul de jurisdicţii?
Răspuns: Conflictul de legi denumeşte conflictul de norme materiale.
Conflictul de jurisdicţii în dreptul internaţional priveşte normele care permit executarea sentinţelor străine sau chestiunile legate de pierderea sau dobândirea naţionalităţii.
Trimiteți un comentariu