Întrebări de autoverificare la drept comunitar (XI)
1. Cum sunt desemnaţi deputaţii Parlamentului European ?
Membrii Parlamentului sunt reprezentanţii popoarelor din statele membre ale Uniunii Europene. Din 1976 există documentul care reglementează problema alegerilor generale şi directe, iar primele alegeri au avut loc în 1979, în timp ce ultimele au avut loc în iunie 2009. Alegerile sunt generale, directe, libere, egale şi secrete. Fiecare stat membru hotărăşte cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor, aplicând aceleaşi reguli democratice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea între sexe şi votul secret.
Au dreptul de a fi aleşi:
a) Cetăţenii români cu drept de vot şi cu vârsta împlinită de 23 de ani.
b) Persoanele eligibile comunitar (cetăţean european care are domiciliul sau reşedinţa în România).
2. Cum se manifestă deficitul democratic la nivelul Parlamentului European ?
Deficitul democratic constă în faptul că Parlamentul European nu deţine monopolul legislativ comunitar.
3. Care sunt facţiunile Parlamentului European ?
Odată aleşi, deputaţii europeni se grupează în facţiuni sau grupui politice, adică formaţiuni organizatorice în care deputaţii se organizează în funcţie de afinităţile politice.
În prezent există următoarele facţiuni parlamentare:
a) Partidul Popular European (creştin-democraţii)
b) Partidul Social Democrat European
c) Partidele Liberale şi Democrate din Europa
d) Uniunea pentru Europa Naţiunilor
e) Grupul Verzilor / Alianţa Liberă Europeană
f) Confederaţia Stângii Europene Unite / Stânga Ecologistă Nordică
g) Independenţă / Democraţie
h) Cei care nu intră în nicio facţiune (de regulă reprezentanţii partidelor de extremă-dreapta).
4. Unde se află sediile Parlamentului European ?
Sediile Parlamentului se află în trei oraşe. Şedinţele plenare anuale se ţin la Strasbourg (câte o săptămână pe lună, 12 sesiuni plenare lunare). Comisiile şi şedinţele complementare se desfăşoară la Bruxelles, în timp ce secretariatul general funcţionează la Luxemburg.
5. Care sunt atribuţiile legislative ale Parlamentului European ?
Atribuţiile legislative ale Parlamentului sunt următoarele:
a) Nu are drept de iniţiativă directă, dar în mod indirect poate solicita Comisiei să introducă un proiect de act normativ la Consiliu.
b) Acordă aviz consultativ la adoptarea unor acte normative de către Consiliu. Lipsa îndeplinirii acestei formalităţi atrage după sine nulitatea actului normativ.
c) Acordă aviz conform la aderarea, asocierea unor state terţe sau la încheierea unor tratate internaţionale cu state terţe şi organizaţii internaţionale.
d) Adoptă bugetul împreună cu Consiliul U.E., şi în mod exclusiv în privinţa cheltuielilor neobligatorii.
e) Participă la procedura cooperării, având atribuţia de a interveni în procesul legislativ desfăşurat de Consiliu. Votul negativ al Parlamentului atrage după sine votarea cu unanimitate de către Consiliu.
f) Procedura codeciziei rezervă în favoarea Parlamentului atribuţii legislative veritabile, votul negativ al acestuia ducând la neadoptarea actului normativ în cauză.
6. Care este modul de luare a deciziilor ?
Parlamentul European acţionează pe baza unui Regulament de procedură, care reglementează în mod amănunţit organizarea şi funcţionarea acestei instituţii. Periodic, acest Regulament este modificat şi adus la zi.
Regula generală este că Parlamentul hotărăşte cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În ceea ce priveşte cvorumul de prezenţă, regulamentul de ordine interioară prevede că este nevoie de 1/3 din membrii Parlamentului. În acelaşi timp, orice votare este valabilă până când 23 de deputaţi nu solicită preşedintelui constatarea faptului că nu este întrunit cvorumul de prezenţă. Fiecare parlamentar are un singur vot şi trebuie să voteze personal, fără să ţină cont de ordinele date de cineva.
7. Ce înţelegem prin cooperare interparlamentară ?
În vederea influenţării procesului legislativ comunitar, s-au instituţionalizat diferite forme de cooperare între legislativele naţinale şi cele comunitare.
Tratatul de la Maastricht a prevăzut că, atunci când este nevoie, Parlamentul şi parlamentele naţionale să se reunească sub forma “Conferinţei parlamentelor”, urmând ca acest for să fie consultat în privinţa principalelor orientări ale UE.
Tratatul de la Amsterdam cuprinde “Declaraţia privind rolul parlamentelor naţionale în UE”.
Tratatul de la Lisabona cuprinde “Protocolul privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană”.
Membrii Parlamentului sunt reprezentanţii popoarelor din statele membre ale Uniunii Europene. Din 1976 există documentul care reglementează problema alegerilor generale şi directe, iar primele alegeri au avut loc în 1979, în timp ce ultimele au avut loc în iunie 2009. Alegerile sunt generale, directe, libere, egale şi secrete. Fiecare stat membru hotărăşte cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor, aplicând aceleaşi reguli democratice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea între sexe şi votul secret.
Au dreptul de a fi aleşi:
a) Cetăţenii români cu drept de vot şi cu vârsta împlinită de 23 de ani.
b) Persoanele eligibile comunitar (cetăţean european care are domiciliul sau reşedinţa în România).
2. Cum se manifestă deficitul democratic la nivelul Parlamentului European ?
Deficitul democratic constă în faptul că Parlamentul European nu deţine monopolul legislativ comunitar.
3. Care sunt facţiunile Parlamentului European ?
Odată aleşi, deputaţii europeni se grupează în facţiuni sau grupui politice, adică formaţiuni organizatorice în care deputaţii se organizează în funcţie de afinităţile politice.
În prezent există următoarele facţiuni parlamentare:
a) Partidul Popular European (creştin-democraţii)
b) Partidul Social Democrat European
c) Partidele Liberale şi Democrate din Europa
d) Uniunea pentru Europa Naţiunilor
e) Grupul Verzilor / Alianţa Liberă Europeană
f) Confederaţia Stângii Europene Unite / Stânga Ecologistă Nordică
g) Independenţă / Democraţie
h) Cei care nu intră în nicio facţiune (de regulă reprezentanţii partidelor de extremă-dreapta).
4. Unde se află sediile Parlamentului European ?
Sediile Parlamentului se află în trei oraşe. Şedinţele plenare anuale se ţin la Strasbourg (câte o săptămână pe lună, 12 sesiuni plenare lunare). Comisiile şi şedinţele complementare se desfăşoară la Bruxelles, în timp ce secretariatul general funcţionează la Luxemburg.
5. Care sunt atribuţiile legislative ale Parlamentului European ?
Atribuţiile legislative ale Parlamentului sunt următoarele:
a) Nu are drept de iniţiativă directă, dar în mod indirect poate solicita Comisiei să introducă un proiect de act normativ la Consiliu.
b) Acordă aviz consultativ la adoptarea unor acte normative de către Consiliu. Lipsa îndeplinirii acestei formalităţi atrage după sine nulitatea actului normativ.
c) Acordă aviz conform la aderarea, asocierea unor state terţe sau la încheierea unor tratate internaţionale cu state terţe şi organizaţii internaţionale.
d) Adoptă bugetul împreună cu Consiliul U.E., şi în mod exclusiv în privinţa cheltuielilor neobligatorii.
e) Participă la procedura cooperării, având atribuţia de a interveni în procesul legislativ desfăşurat de Consiliu. Votul negativ al Parlamentului atrage după sine votarea cu unanimitate de către Consiliu.
f) Procedura codeciziei rezervă în favoarea Parlamentului atribuţii legislative veritabile, votul negativ al acestuia ducând la neadoptarea actului normativ în cauză.
6. Care este modul de luare a deciziilor ?
Parlamentul European acţionează pe baza unui Regulament de procedură, care reglementează în mod amănunţit organizarea şi funcţionarea acestei instituţii. Periodic, acest Regulament este modificat şi adus la zi.
Regula generală este că Parlamentul hotărăşte cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În ceea ce priveşte cvorumul de prezenţă, regulamentul de ordine interioară prevede că este nevoie de 1/3 din membrii Parlamentului. În acelaşi timp, orice votare este valabilă până când 23 de deputaţi nu solicită preşedintelui constatarea faptului că nu este întrunit cvorumul de prezenţă. Fiecare parlamentar are un singur vot şi trebuie să voteze personal, fără să ţină cont de ordinele date de cineva.
7. Ce înţelegem prin cooperare interparlamentară ?
În vederea influenţării procesului legislativ comunitar, s-au instituţionalizat diferite forme de cooperare între legislativele naţinale şi cele comunitare.
Tratatul de la Maastricht a prevăzut că, atunci când este nevoie, Parlamentul şi parlamentele naţionale să se reunească sub forma “Conferinţei parlamentelor”, urmând ca acest for să fie consultat în privinţa principalelor orientări ale UE.
Tratatul de la Amsterdam cuprinde “Declaraţia privind rolul parlamentelor naţionale în UE”.
Tratatul de la Lisabona cuprinde “Protocolul privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană”.
Trimiteți un comentariu