Întrebări de autoverificare la drept comunitar (XV)
1. Prin ce se deosebeşte CJE de Tribunalul de Primă Instanţă ?
Caracteristice specifice ale Tribunalului de Primă Instanţă, prin care acest organism jurisdicţional se deosebeşte de Curtea de Justiţie Europeană, sunt următoarele:
a) în cadrul lui nu sunt avocaţi generali anume numiţi pentru această funcţie, dar atribuţiile care ar reveni acestora pot fi îndeplinite de către judecători;
b) are competenţa de a judeca acţiuni preliminare, dar hotărârile adoptate pot fi atacate în faţa CJE;
c) hotărârile sale pot fi atacate cu recurs în faţa CJE;
d) judecă în complete formate din 3 şi 5 judecători;
e) recursul formulat împotriva hotărârilor Tribunalului priveşte doar problemele de drept, fără însă a reanaliza problemele privind starea de fapt;
f) judecă recursurile exercitate împotriva hotărârilor adoptate de Tribunalul Funcţiei Publice şi va judeca recursurile formulate împotriva hotărârilor ce se vor adopta de Camerele jurisdicţionale.
2. Care sunt acţiunile care intră în competenţa Tribunalului de Primă Instanţă ?
Curtea de Primă Instanţă sau Tribunalul este o instanţă cu un grad de jurisdicţie inferior CJE. Competenţle sale sunt:
a) acţiunile în anulare introduse de persoane fizice sau juridice;
b) recursurile în carenţă promovate de persoane fizice sau juridice;
c) acţiunile în despăgubire promovate de persoane juridice sau fizice pentru repararea daunelor în răspunderea extracontractuală a Comunităţilor;
d) acţiunile introduse de persoane fizice sau juridice pe baza unor clauze compromisorii înserate într-un contract de drept public sau de drept privat încheiat de Comunitate sau în numele Comunităţii;
e) acţiunile exercitate în domeniul mărcilor şi standardelor comunitare;
f) acţiunile introduse de statele membre împotriva Comisiei;
g) acţiunile introduse de statele mmebre împotriva Consiliului cu privire la actele adoptate în domeniul ajutoarelor acordate de stat, la măsurile de protecţie comercială şi la actele prin care Consiliul exercită competenţe de execuţie;
h) acţiunile preliminare în anumite domenii specificate determinate de statut, unde coerenţa şi unitatea dreptului comunitar nu sunt periclitate;
i) recursurile formulate împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice.
3. Cine este grefierul-şef ?
Grefierul-şef este numit de către membrii CJE (judecători şi avocaţi generali), pe o durată de 6 ani, cu posibilitate de realegere. În absenţa unor reglementări clare, se presupune, şi practica confirmă acest lucru, că aceştia trebuie să aibă studii juridice şi cunoştinţe vaste de drept comunitar.
Grefierul-şef exercită două funcţii de natură diferită: pe de o parte are funcţii jurisdicţionale sau de ajutor în înfăptuirea actului jurisdicţional, pe de altă parte este şeful administraţiei în sens restrâns.
4. Cum se formează completele de judecată ?
În ceea ce priveşte completele de judecată potrivit art. 221 (165) din Tratatul Comunităţii Europene, regula de bază era că instanţa judecă în plen. Cu excepţie de la această regulă, se prevede că pot fi formate Camere cu trei, cinci sau şapte judecători care sunt chemate să efectueze diferite activităţi pregătitoare ale procesului, sau care judecă anumite cazuri special prevăzute. Sentinţele pronunţate de judecătorii întruniţi în complete, au aceeaşi valoare juridică, ca şi hotărârile adoptate în plen.
Astfel s-a format în practică aşa-numitul “mic plen” format de obicei din 7 sau 9 judecători în funcţie de importanţa şi dificultatea cazului a cărui soluţionare se cere. Modificările Tratatului de la Nisa au dus la abolirea absolutismului plenului. Acesta continuă să judece în situaţia în care judecătorii ajung la concluzia că o anumită cauză are o importanţă deosebită. În rest, completele de judecată sunt formate din câte 3 sau 5 judecători.
5. Cine sunt avocaţii generali ?
În componenţa Curţii de Justiţie Europene, pe lângă judecători intră şi 8 avocaţi generali. Cinci dintre avocaţii generali sunt numiţi de 5 state membre mari, adică de Germania, Franţa, Anglia, Spania şi Italia, urmând ca restul să fie numiţi prin rotaţie de celelalte state membre mici.
Tratatul de la Lisabona preconizează majorarea numărului de avocaţi generali la 11. În acest caz, Polonia va avea şi ea un avocat general permanent, şi nu va mai participa la sistemul de rotaţie, iar sistemul existent va funcţiona prin rotaţia a cinci avocaţi generali, în loc de trei.
Toate condiţiile referitoare la numirea judecătorilor sunt valabile şi în cazul avocaţilor generali, care au şi ei un mandat de 6 ani. Din 3 în 3 ani are loc reîmprospătarea rândurilor acestora, jumătate dintre avocaţii generali fiind înlocuiţi. De asemenea, sunt permise realegerile.
Avocaţii generali se asemănă cu instituţia procurorului din România, atât doar că avocatul general nu acţionează în interesul comunităţii, ci în interesul dreptului comunitar.
6. Cum sunt desemnaţi judecătorii CJE ?
Judecătorii sunt numiţi pe baza acordului reciproc al statelor membre pentru o perioadă de 6 ani. Din 3 în 3 ani are loc o reîmprospătare a corpului de judecători, fiind înlocuiţi 12 sau 13 dintre judecători.
Judecătorii pot fi aleşi de fiecare guvern din rândul personalităţilor care oferă garanţia unei independenţe şi obiectivităţii în luarea deciziilor şi în statele lor de provenienţă îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru ocuparea celei mai înalte funcţii de judecător ori sunt jurişti de o capacitate excepţională recunoscută.
Nu este stabilită modalitatea internă de alegere a judecătorului, aceasta fiind rezolvată în mod specific de fiecare stat membru, cu respectarea condiţiilor. Mai trebuie spus că, teoretic, nu are importanţă nici naţionalitatea şi nici cetăţenia judecătorului propus, acesta putând veni teoretic dintr-un alt stat membru sau chiar dintr-un stat terţ. În practică însă nu au fost exemple în acest sens.
7. Care sunt drepturile şi obligaţiile judecătorilor ?
Ca drepturi, judecătorii CJE beneficiază pe timpul exercitării mandatului de imunitate de jurisdicţie faţă de toate jurisdicţiile naţionale, precum şi de inamovibilitate, neputând fi decăzuţi din dreptul lor la pensie decât cu acordul unanim al plenului.
Obligaţiile ar fi: rezidenţa obligatorie în Luxemburg (unde este sediul Curţii?), depunerea jurământului înaintea începerii activităţii în faţa plenului, neocuparea pe timpul mandatului de funcţii politice sau alte activităţi profesionale.
8. Care sunt principiile de funcţionare ale CJE ?
Principiile de funcţionare ale Curţii de Justiţie Europeană sunt:
a) Principiul împuternicirii speciale limitate.
b) Principiul interpretării unitare şi autonome a dreptului comunitar în toate statele membre.
c) Principiul efectului util sau principiul aplicării dreptului comunitar cu cea mai mare eficacitate.
d) Principiul dezvoltării dinamice a dreptului comunitar în corelaţie cu scopurile şi obiectivele de integrare stabilite.
e) Principiul interpretării dreptului secundar în conformitate cu dreptul originar, dar cu respectul principiul puterilor implicite.
f) Principiul dreptului comparat sau cerinţa respectării principiilor de drept fundamentale specifice statelor membre şi sistemelor de drept europene.
Caracteristice specifice ale Tribunalului de Primă Instanţă, prin care acest organism jurisdicţional se deosebeşte de Curtea de Justiţie Europeană, sunt următoarele:
a) în cadrul lui nu sunt avocaţi generali anume numiţi pentru această funcţie, dar atribuţiile care ar reveni acestora pot fi îndeplinite de către judecători;
b) are competenţa de a judeca acţiuni preliminare, dar hotărârile adoptate pot fi atacate în faţa CJE;
c) hotărârile sale pot fi atacate cu recurs în faţa CJE;
d) judecă în complete formate din 3 şi 5 judecători;
e) recursul formulat împotriva hotărârilor Tribunalului priveşte doar problemele de drept, fără însă a reanaliza problemele privind starea de fapt;
f) judecă recursurile exercitate împotriva hotărârilor adoptate de Tribunalul Funcţiei Publice şi va judeca recursurile formulate împotriva hotărârilor ce se vor adopta de Camerele jurisdicţionale.
2. Care sunt acţiunile care intră în competenţa Tribunalului de Primă Instanţă ?
Curtea de Primă Instanţă sau Tribunalul este o instanţă cu un grad de jurisdicţie inferior CJE. Competenţle sale sunt:
a) acţiunile în anulare introduse de persoane fizice sau juridice;
b) recursurile în carenţă promovate de persoane fizice sau juridice;
c) acţiunile în despăgubire promovate de persoane juridice sau fizice pentru repararea daunelor în răspunderea extracontractuală a Comunităţilor;
d) acţiunile introduse de persoane fizice sau juridice pe baza unor clauze compromisorii înserate într-un contract de drept public sau de drept privat încheiat de Comunitate sau în numele Comunităţii;
e) acţiunile exercitate în domeniul mărcilor şi standardelor comunitare;
f) acţiunile introduse de statele membre împotriva Comisiei;
g) acţiunile introduse de statele mmebre împotriva Consiliului cu privire la actele adoptate în domeniul ajutoarelor acordate de stat, la măsurile de protecţie comercială şi la actele prin care Consiliul exercită competenţe de execuţie;
h) acţiunile preliminare în anumite domenii specificate determinate de statut, unde coerenţa şi unitatea dreptului comunitar nu sunt periclitate;
i) recursurile formulate împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice.
3. Cine este grefierul-şef ?
Grefierul-şef este numit de către membrii CJE (judecători şi avocaţi generali), pe o durată de 6 ani, cu posibilitate de realegere. În absenţa unor reglementări clare, se presupune, şi practica confirmă acest lucru, că aceştia trebuie să aibă studii juridice şi cunoştinţe vaste de drept comunitar.
Grefierul-şef exercită două funcţii de natură diferită: pe de o parte are funcţii jurisdicţionale sau de ajutor în înfăptuirea actului jurisdicţional, pe de altă parte este şeful administraţiei în sens restrâns.
4. Cum se formează completele de judecată ?
În ceea ce priveşte completele de judecată potrivit art. 221 (165) din Tratatul Comunităţii Europene, regula de bază era că instanţa judecă în plen. Cu excepţie de la această regulă, se prevede că pot fi formate Camere cu trei, cinci sau şapte judecători care sunt chemate să efectueze diferite activităţi pregătitoare ale procesului, sau care judecă anumite cazuri special prevăzute. Sentinţele pronunţate de judecătorii întruniţi în complete, au aceeaşi valoare juridică, ca şi hotărârile adoptate în plen.
Astfel s-a format în practică aşa-numitul “mic plen” format de obicei din 7 sau 9 judecători în funcţie de importanţa şi dificultatea cazului a cărui soluţionare se cere. Modificările Tratatului de la Nisa au dus la abolirea absolutismului plenului. Acesta continuă să judece în situaţia în care judecătorii ajung la concluzia că o anumită cauză are o importanţă deosebită. În rest, completele de judecată sunt formate din câte 3 sau 5 judecători.
5. Cine sunt avocaţii generali ?
În componenţa Curţii de Justiţie Europene, pe lângă judecători intră şi 8 avocaţi generali. Cinci dintre avocaţii generali sunt numiţi de 5 state membre mari, adică de Germania, Franţa, Anglia, Spania şi Italia, urmând ca restul să fie numiţi prin rotaţie de celelalte state membre mici.
Tratatul de la Lisabona preconizează majorarea numărului de avocaţi generali la 11. În acest caz, Polonia va avea şi ea un avocat general permanent, şi nu va mai participa la sistemul de rotaţie, iar sistemul existent va funcţiona prin rotaţia a cinci avocaţi generali, în loc de trei.
Toate condiţiile referitoare la numirea judecătorilor sunt valabile şi în cazul avocaţilor generali, care au şi ei un mandat de 6 ani. Din 3 în 3 ani are loc reîmprospătarea rândurilor acestora, jumătate dintre avocaţii generali fiind înlocuiţi. De asemenea, sunt permise realegerile.
Avocaţii generali se asemănă cu instituţia procurorului din România, atât doar că avocatul general nu acţionează în interesul comunităţii, ci în interesul dreptului comunitar.
6. Cum sunt desemnaţi judecătorii CJE ?
Judecătorii sunt numiţi pe baza acordului reciproc al statelor membre pentru o perioadă de 6 ani. Din 3 în 3 ani are loc o reîmprospătare a corpului de judecători, fiind înlocuiţi 12 sau 13 dintre judecători.
Judecătorii pot fi aleşi de fiecare guvern din rândul personalităţilor care oferă garanţia unei independenţe şi obiectivităţii în luarea deciziilor şi în statele lor de provenienţă îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru ocuparea celei mai înalte funcţii de judecător ori sunt jurişti de o capacitate excepţională recunoscută.
Nu este stabilită modalitatea internă de alegere a judecătorului, aceasta fiind rezolvată în mod specific de fiecare stat membru, cu respectarea condiţiilor. Mai trebuie spus că, teoretic, nu are importanţă nici naţionalitatea şi nici cetăţenia judecătorului propus, acesta putând veni teoretic dintr-un alt stat membru sau chiar dintr-un stat terţ. În practică însă nu au fost exemple în acest sens.
7. Care sunt drepturile şi obligaţiile judecătorilor ?
Ca drepturi, judecătorii CJE beneficiază pe timpul exercitării mandatului de imunitate de jurisdicţie faţă de toate jurisdicţiile naţionale, precum şi de inamovibilitate, neputând fi decăzuţi din dreptul lor la pensie decât cu acordul unanim al plenului.
Obligaţiile ar fi: rezidenţa obligatorie în Luxemburg (unde este sediul Curţii?), depunerea jurământului înaintea începerii activităţii în faţa plenului, neocuparea pe timpul mandatului de funcţii politice sau alte activităţi profesionale.
8. Care sunt principiile de funcţionare ale CJE ?
Principiile de funcţionare ale Curţii de Justiţie Europeană sunt:
a) Principiul împuternicirii speciale limitate.
b) Principiul interpretării unitare şi autonome a dreptului comunitar în toate statele membre.
c) Principiul efectului util sau principiul aplicării dreptului comunitar cu cea mai mare eficacitate.
d) Principiul dezvoltării dinamice a dreptului comunitar în corelaţie cu scopurile şi obiectivele de integrare stabilite.
e) Principiul interpretării dreptului secundar în conformitate cu dreptul originar, dar cu respectul principiul puterilor implicite.
f) Principiul dreptului comparat sau cerinţa respectării principiilor de drept fundamentale specifice statelor membre şi sistemelor de drept europene.
Trimiteți un comentariu