Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (06)
01. Enumeraţi condiţiile de exercitare a acţiunii civile
Răspuns:
a) interesul;
b) capacitatea procesuală;
c) calitatea procesuală.
02. Ce este interesul procesual?
Răspuns: Profitul (folosul) material şi/sau moral urmărit de reclamant prin exercitarea acţiunii, justificând pornirea procesului.
03. Enumeraţi atributele interesului procesual
Răspuns:
a) să fie juridic şi legitim;
b) să fie născut şi actual ;
c) să fie direct şi personal ;
d) să fie pozitiv şi concret.
04. Care este sancţiunea exercitării unei acţiuni fără a avea interes?
Răspuns: Respingerea acesteia, excepţia lipsei interesului fiind una de fond, absolută şi peremptorie.
05. Ce este capacitatea procesuală?
Răspuns: Aplicaţia procesuală a capacităţii civile, îmbrăcând două aspecte:
a) capacitatea procesuală de folosinţă;
b) capacitatea procesuală de exerciţiu.
06. Ce este capacitatea procesuală de folosinţă?
Răspuns: Desemnează aptitudinea persoanelor fizice de a avea, în principiu, orice drepturi şi obligaţii de natură procesuală ori, în cazul persoanelor juridice, acele drepturi ţi obligaţii necesare realizării scopului lor. Ca şi în dreptul material, şi în dreptul procesual capacitatea este regula, iar incapacitatea, excepţia.
07. Pot sta în judecată, ca pârâte, asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate juridică?
Răspuns: Da, dacă au organe proprii de conducere.
08. Care este sancţiunea lipsei capacităţii personale de folosinţă?
Răspuns: Nulitatea absolută a actului sau actelor procedurale făcute în parte, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă fiind una de fond, absolută şi peremptorie.
09. Ce este capacitatea procesuală de exerciţiu?
Răspuns: Desemnează aptitudinea persoanei fizice sau juridice care are folosinţa unui drept subiectiv de a şi-l apăra sau valorifica în proces, personal sau printr-un reprezentant convenţional.
10. Cum se prezintă capacitatea procesuală de exerciţiu a minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub interdicţie?
Răspuns: Aceste categorii de persoane fizice sunt lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu.
11. Cum se prezintă capacitatea procesuală de exerciţiu a minorului care a împlinit 14 ani?
Răspuns: Capacitate procesuală de exerciţiu restrânsă.
12. Care este instrumentul procesual de protecţie pentru minorul de până la 14 ani, precum şi pentru cel pus sub interdicţie?
Răspuns: Instituţia reprezentării judiciare legale.
13. Care este instrumentul procesual de protecţie pentru minorul între 14-18 ani?
Răspuns: Instituţia asistării.
14. În ce situaţii procesuale se foloseşte curatorul?
Răspuns: Când persoana fizică lipsită în totul sau în parte de exerciţiul drepturilor sale nu are reprezentant legal şi există urgenţă, instanţa va numi, la cererea părţii interesate, un curator special care să o reprezinte până la numirea, în condiţiile legii, a reprezentantului legal. De asemenea, se va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant legal (art.44 C. pr. civ).
15. Care este sancţiunea îndeplinirii unui act de procedură de către cel care nu are exerciţiul drepturilor procesuale?
Răspuns: Nulitatea relativă a actului, excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu putând fi invocată în orice stare a pricinii de către oricare dintre părţi, de instanţa din oficiu ori de
către procuror când participă la judecată. În cazul invocării acestei excepţii, instanţa va acorda un termen în interiorul căruia ocrotitorul legal va putea ratifica actul, în caz contrar urmând a se dispune anularea lui.
16. Ce este calitatea procesuală?
Răspuns: Desemnează puterea de a sta în justiţie ca reclamant sau pârât şi presupune, în regulă, existenţa unei identităţi între, pe de o parte, persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă), iar pe de altă parte între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă).
17. Cui îi revine sarcina dovedirii calităţii procesuale?
Răspuns: Sub aspectul justificării calităţii procesuale reţinem că sarcina de a-şi dovedi propria calitate procesuală, dar şi pe aceea a pârâtului, îi revine reclamantului, căci el a
exercitat acţiunea, instanţele fiind datoare să verifice chiar din oficiu existenţa calităţii procesuale active şi pasive.
18. Cum se poate face transmisiunea calităţii procesuale?
Răspuns:
a) transmitere legală;
b) transmitere convenţională.
19. Cum se poate face transmisiunea legală a calităţii procesuale în cazul persoanelor fizice?
Răspuns: În cazul persoanelor fizice, transmisiunea legală a calităţii procesuale se realizează prin moştenire, astfel că moştenitorii acceptanţi vor dobândi poziţia procesuală a autorului lor, afară doar de cazurile în care legea interzice aceasta (ex.: acţiunea de divorţ, caz în care căsătoria încetează prin deces, iar dosarul se închide).
20. Cum se poate face transmisiunea legală a calităţii procesuale în cazul persoanelor juridice?
Răspuns: În cazul persoanelor juridice, transmisiunea legală se realizează prin reorganizarea persoanei juridice parte în proces, în sensul că persoana juridică noucreată
prin fuziune, absorbţie sau divizare dobândeşte calitatea procesuală a persoanei juridice
supuse reorganizării, devenind, după caz, reclamant sau pârât.
21. Cum se prezintă transmisiunea convenţională a calităţii procesuale în cazul persoanelor fizice şi juridice?
Răspuns: Transmisiunea convenţională intervine atât în cazul persoanelor fizice, cât şi al celor juridice, în temeiul unei înţelegeri( convenţie) născute între una din părţile cauzei şi un terţ, convenţie prin care terţul devine titular al dreptului litigios, (ex.: în cazul
vânzării, schimbului sau donării bunului litigios, al cesiunii de creanţă).
22. Care sunt efectele transmisiunii?
Răspuns: Cel care dobândeşte calitatea procesuală preia procesul în stadiul în care se găseşte, actele procesuale îndeplinite anterior de transmiţător fiindu-i opozabile.
23. Care este sancţiunea lipsei calităţii procesuale?
Răspuns: Sancţiunea lipsei calităţii procesuale active sau, după caz, pasive constă în respingerea acţiunii întrucât a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală sau
pentru că a fost introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
24. Când şi de către cine poate fi invocată excepţia lipsei calităţii procesuale?
Răspuns: Excepţia lipsei calităţii procesuale poate fi invocată în orice stare a pricinii de către oricare dintre părţi, de instanţă din oficiu sau de procuror când participă la judecată, fiind o excepţie procesuală absolută, de fond şi peremptorie.
Răspuns:
a) interesul;
b) capacitatea procesuală;
c) calitatea procesuală.
02. Ce este interesul procesual?
Răspuns: Profitul (folosul) material şi/sau moral urmărit de reclamant prin exercitarea acţiunii, justificând pornirea procesului.
03. Enumeraţi atributele interesului procesual
Răspuns:
a) să fie juridic şi legitim;
b) să fie născut şi actual ;
c) să fie direct şi personal ;
d) să fie pozitiv şi concret.
04. Care este sancţiunea exercitării unei acţiuni fără a avea interes?
Răspuns: Respingerea acesteia, excepţia lipsei interesului fiind una de fond, absolută şi peremptorie.
05. Ce este capacitatea procesuală?
Răspuns: Aplicaţia procesuală a capacităţii civile, îmbrăcând două aspecte:
a) capacitatea procesuală de folosinţă;
b) capacitatea procesuală de exerciţiu.
06. Ce este capacitatea procesuală de folosinţă?
Răspuns: Desemnează aptitudinea persoanelor fizice de a avea, în principiu, orice drepturi şi obligaţii de natură procesuală ori, în cazul persoanelor juridice, acele drepturi ţi obligaţii necesare realizării scopului lor. Ca şi în dreptul material, şi în dreptul procesual capacitatea este regula, iar incapacitatea, excepţia.
07. Pot sta în judecată, ca pârâte, asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate juridică?
Răspuns: Da, dacă au organe proprii de conducere.
08. Care este sancţiunea lipsei capacităţii personale de folosinţă?
Răspuns: Nulitatea absolută a actului sau actelor procedurale făcute în parte, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă fiind una de fond, absolută şi peremptorie.
09. Ce este capacitatea procesuală de exerciţiu?
Răspuns: Desemnează aptitudinea persoanei fizice sau juridice care are folosinţa unui drept subiectiv de a şi-l apăra sau valorifica în proces, personal sau printr-un reprezentant convenţional.
10. Cum se prezintă capacitatea procesuală de exerciţiu a minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub interdicţie?
Răspuns: Aceste categorii de persoane fizice sunt lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu.
11. Cum se prezintă capacitatea procesuală de exerciţiu a minorului care a împlinit 14 ani?
Răspuns: Capacitate procesuală de exerciţiu restrânsă.
12. Care este instrumentul procesual de protecţie pentru minorul de până la 14 ani, precum şi pentru cel pus sub interdicţie?
Răspuns: Instituţia reprezentării judiciare legale.
13. Care este instrumentul procesual de protecţie pentru minorul între 14-18 ani?
Răspuns: Instituţia asistării.
14. În ce situaţii procesuale se foloseşte curatorul?
Răspuns: Când persoana fizică lipsită în totul sau în parte de exerciţiul drepturilor sale nu are reprezentant legal şi există urgenţă, instanţa va numi, la cererea părţii interesate, un curator special care să o reprezinte până la numirea, în condiţiile legii, a reprezentantului legal. De asemenea, se va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant legal (art.44 C. pr. civ).
15. Care este sancţiunea îndeplinirii unui act de procedură de către cel care nu are exerciţiul drepturilor procesuale?
Răspuns: Nulitatea relativă a actului, excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu putând fi invocată în orice stare a pricinii de către oricare dintre părţi, de instanţa din oficiu ori de
către procuror când participă la judecată. În cazul invocării acestei excepţii, instanţa va acorda un termen în interiorul căruia ocrotitorul legal va putea ratifica actul, în caz contrar urmând a se dispune anularea lui.
16. Ce este calitatea procesuală?
Răspuns: Desemnează puterea de a sta în justiţie ca reclamant sau pârât şi presupune, în regulă, existenţa unei identităţi între, pe de o parte, persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă), iar pe de altă parte între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă).
17. Cui îi revine sarcina dovedirii calităţii procesuale?
Răspuns: Sub aspectul justificării calităţii procesuale reţinem că sarcina de a-şi dovedi propria calitate procesuală, dar şi pe aceea a pârâtului, îi revine reclamantului, căci el a
exercitat acţiunea, instanţele fiind datoare să verifice chiar din oficiu existenţa calităţii procesuale active şi pasive.
18. Cum se poate face transmisiunea calităţii procesuale?
Răspuns:
a) transmitere legală;
b) transmitere convenţională.
19. Cum se poate face transmisiunea legală a calităţii procesuale în cazul persoanelor fizice?
Răspuns: În cazul persoanelor fizice, transmisiunea legală a calităţii procesuale se realizează prin moştenire, astfel că moştenitorii acceptanţi vor dobândi poziţia procesuală a autorului lor, afară doar de cazurile în care legea interzice aceasta (ex.: acţiunea de divorţ, caz în care căsătoria încetează prin deces, iar dosarul se închide).
20. Cum se poate face transmisiunea legală a calităţii procesuale în cazul persoanelor juridice?
Răspuns: În cazul persoanelor juridice, transmisiunea legală se realizează prin reorganizarea persoanei juridice parte în proces, în sensul că persoana juridică noucreată
prin fuziune, absorbţie sau divizare dobândeşte calitatea procesuală a persoanei juridice
supuse reorganizării, devenind, după caz, reclamant sau pârât.
21. Cum se prezintă transmisiunea convenţională a calităţii procesuale în cazul persoanelor fizice şi juridice?
Răspuns: Transmisiunea convenţională intervine atât în cazul persoanelor fizice, cât şi al celor juridice, în temeiul unei înţelegeri( convenţie) născute între una din părţile cauzei şi un terţ, convenţie prin care terţul devine titular al dreptului litigios, (ex.: în cazul
vânzării, schimbului sau donării bunului litigios, al cesiunii de creanţă).
22. Care sunt efectele transmisiunii?
Răspuns: Cel care dobândeşte calitatea procesuală preia procesul în stadiul în care se găseşte, actele procesuale îndeplinite anterior de transmiţător fiindu-i opozabile.
23. Care este sancţiunea lipsei calităţii procesuale?
Răspuns: Sancţiunea lipsei calităţii procesuale active sau, după caz, pasive constă în respingerea acţiunii întrucât a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală sau
pentru că a fost introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
24. Când şi de către cine poate fi invocată excepţia lipsei calităţii procesuale?
Răspuns: Excepţia lipsei calităţii procesuale poate fi invocată în orice stare a pricinii de către oricare dintre părţi, de instanţă din oficiu sau de procuror când participă la judecată, fiind o excepţie procesuală absolută, de fond şi peremptorie.
Trimiteți un comentariu