Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (09)
01. Ce este renunţarea la însuşi dreptul dedus judecăţii?
Răspuns: Este actul de procedură prin care reclamantul abandoneză în beneficiul pârâtului dreptul subiectiv dedus judecăţii.
02. De câte feluri este renunţarea la drept?
Răspuns:
a) judiciară (când reclamantul declară verbal în faţa instanţei că renunţă la drept),
b) extrajudiciară (făcută în afara instanţei, în cuprinsul unui act autentic).
03. Când poate fi făcută renunţarea la drept?
Răspuns: Renunţarea la drept poate fi făcută oricând în timpul judecăţii, inclusiv în apel sau recurs, fără ca încuviinţarea ei să fie condiţionată de acordul pârâtului, căci el nu are interes să se opună.
04. Enumeraţi condiţiile renunţării la drept
Răspuns:
a) renunţarea să fie făcută personal de parte; când este făcută prin reprezentant convenţional, acesta trebuie să aibă procură specială; când este făcută prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu ori de minorul de peste 14 ani, trebuie să existe autorizarea Autorităţii Tutelare;
b) voinţa de a renunţa trebuie să fie neîndoielnică şi neviciată;
c) renunţătorul trebuie să aibă capacitatea de a face acte de dispoziţie;
d) dreptul subiectiv la care se renunţă nu trebuie să se afle în legătură cu interese de ordine publică (ex.: în materie de stare civilă şi capacitate a persoanelor), deci partea să poată dispune de el.
05. Care sunt efectele renunţării la dreptul dedus judecăţii?
Răspuns:
a) instanţa nu va mai putea statua cu privire la acel proces, căci prin renunţare litigiul se stinge;
b) reclamantul nu mai poate redeschide acţiunea printr-un nou proces;
c) renunţarea la drept nu împiedică soluţionarea cererii reconvenţionale ori a celei de intervenţie voluntară principală, acestea fiind autonome.
06. Cum se prezintă hotărârea prin care se face renunţarea la drept?
Răspuns:
a) instanţa va pronunţa o hotărâre (sentinţă în primă instanţă) prin care se respinge ca nefondată acţiunea reclamantului, dispunând şi cu privire la cheltuielile de judecată;
b) dacă renunţarea la drept s-a făcut în apel, se va pronunţa o decizie prin care hotărârea primei instanţe va fi anulată în totul sau în parte, în măsura renunţării;
c) împotriva hotărârii legea recunoaşte calea de atac a recursului, exercitabilă în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
07. Ce este tranzacţia?
Răspuns: Este un contract consensual ce are ca obiect prevenirea pornirii unui proces sau stingerea unui proces început, părţile făcându-şi concesii reciproce.
08. Enumeraţi condiţiile tranzacţiei
Răspuns: Sunt, în esenţă, cele cerute la încheierea oricărui contract :
a) cei care tranzacţionează să aibă deplină capacitate de exerciţiu; reprezentantul celui lipsit de capacitate de exerciţiu, precum şi minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, trebuie să fi obţinut, în prealabil, autorizarea Autorităţii Tutelare;
b) consâmţământul să nu fie viciat;
c) obiectul tranzacţiei să fie licit, moral şi determinat sau determinabil, fiind necesar şi ca legea să nu interzică tranzacţia în materia ce face obiectul litigiului( ex.: nu se poate ceda numele);
d) tranzacţia trebuie să fie constatată în scris, ea urmând a alcătui dispozitivul hotărârii.
09. Când se poate aduce tranzacţia la cunoştinţa instanţei?
Răspuns: Părţile se pot înfăţişa oricând în instanţă pentru a cere să se ia act de tranzacţia ce au încheiat-o, solicitând darea unei hotărâri care să consfiinţească înţelegerea lor. Când părţile se înfăţişează în instanţă la termenul stabilit pentru judecată, cererea lor poate fi primită chiar de un singur judecător. Dacă părţile se prezintă într-o altă zi decăt cea
fixată pentru judecată, se va da o hotărâre în camera de consiliu, cererea lor trebuind primită de completul legal compus.
10. Clasificaţi efectele tranzacţiei
Răspuns:
a) efecte care se ataşează convenţiei;
b) efecte care se ataşează hotărârii.
11. Care sunt efectele tranzacţiei ataşate convenţiei?
Răspuns:
a) tranzacţia produce un efect executiv cu privire la drepturile asupra căreia părţile şi-au făcut concesii reciproce, în sensul că părţile nu ar mai putea invoca în viitor drepturile stinse prin convenţia lor;
b) prin tranzacţie litigiul este stins, astfel că instanţa se dezînvesteşte;
c) părţile renunţă implicit la orice acţiuni viitoare având obiect şi cauză identice cu cele ale convenţiei;
d) tranzacţia obligă părţile la prestaţiile pe care şi le-au asumat prin ea.
12. Care sunt efectele tranzacţiei ataşate hotărârii ?
Răspuns :
a) hotărârea dată de instanţă conferă tranzacţiei valoare autentică;
b) hotărârea ce consfiinţeşte tranzacţia are forţă executorie, deci poate fi pusă în executare silită pentru realizarea prestaţiilor la care părţile s-au obligat;
c) hotărârea este lipsită de puterea lucrului judecat.
13. Cum se poate ataca hotărârea ce consfinţeşte tranzacţia?
Răspuns: Poate fi atacată doar cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac a apelului fiind suprimată.
14. Împotriva tranzacţiei se poate porni o acţiune?
Răspuns: Împotriva tranzacţiei, în înţelesul ei de contract (convenţie), părţile pot porni, dacă este cazul, o acţiune distinctă în nulitate absolută sau relativă, în condiţiile dreptului comun.
15. Ce este perimarea?
Răspuns: Este o sancţiune procesuală ce are ca efect stingerea procesului ca urmare a lăsării acestuia în nelucrare, din vina părţilor, pe durata stabilită de lege.
16. Când apare perimarea?
Răspuns: Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părţii, timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială.
17. Care este natura juridică a perimării?
Răspuns: Ca natură juridică, perimarea apare ca o măsură de interes general menită să favorizeze buna administrare a justiţiei (prin ea evitându-se eternizarea proceselor pe rolul instanţelor).
18. Care este domeniul de aplicare al perimării?
Răspuns: Din dispoziţiile art. 248 C.pr.civ. se desprinde că perimarea apare ca o cauză de stingere a procesului cu aplicabilitate generală, ea operând atât asupra înaintea primei instanţe, cât şi în căile de atac, privind atât acţiunile prescriptibile, cât şi pe cele imprescriptibile. Perimarea operează atât împotriva incapabililor, cât şi a oricărei alte persoane fizice ori juridice, chiar dacă acestea din urmă ar fi de drept public.
19. Care este termenul de perimare şi din ce moment începe el să curgă?
Răspuns: Termenul de perimare are durata de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială şi se calculează după sistemul stabilit de art.101 alin.3 C.pr.civ..Deşi legea nu
stabileşte, in terminis, momentul de la care termenul de perimare începe să curgă, se poate totuşi considera că el începe a curge de la data ultimului act de procedură făcut în
cauză şi care nu a fost urmat, din vina părţilor, de alte acte care, în ordinea firească a judecăţii, trebuiau să îi succeadă.
20. În ce situaţii este susceptibil de întrerupere termenul de perimare?
Răspuns: Întreruperea este determinată de îndeplinirea, de către partea interesată, a unui act de procedură în vederea judecării pricinii (art. 249 C.pr.civ). Este de văzut aici şi că:
a) în cazul coparticipării procesuale, actul de procedură întreruptiv de perimare al dintre reclamanţi sau pârâţi le profită şi celorlalţi;
b) întreruperea curgerii termenului de perimare are ca efect că durata scursă până la intervenirea actului întreruptiv nu se ia în calculul unui nou termen de perimare ce ar începe să curgă.
21. În ce situaţie este angajată suspendarea termenului de perimare?
Răspuns:
a) cât timp se menţine suspendarea judecăţii dispusă de instanţă în cazurile prevăzute de art.244 C.pr.civ, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, însă numai dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată;
b) timp de 3 luni de la data la care s-a petrecut vreuna din faptele care,în temeiul art.243 C.pr.civ, a determinat suspendarea de drept a judecăţii, însă numai dacă o asemenea faptă s-a ivit în ultimele 6 luni ale termenului de perimare;
c) cât timp partea este împiedicată să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa ei.
22. Enumeraţi condiţiile perimării
Răspuns:
a) să existe o învestire a instanţei cu o cerere care implică desfăşurarea unei activităţi de judecată în primă instanţă ori în căile de atac;
b) cauza să fi rămas în nelucrare timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială;
c) rămânerea cauzei în nelucrare să se datoreze culpei părţii;
d) să nu existe o cauză de stingere a procesului prevăzută de o normă specială (ex.: conform art. 618 alin.2 C.pr.civ., acţiunea de divorţ se stinge prin împăcare, aceasta prevalând chiar dacă termenul de perimare s-ar afla împlinit).
23. În ce condiţii se reţine culpa părţii ?
Răspuns :
a) actul de procedură trebuia îndeplinit din oficiu (ex.: instanţa nu a fixat termenul de judecată, deşi avea această obligaţie) ;
b) fără vina părţii, cererea nu a ajuns la instanţa competentă (ex.: în cazul declinării
competenţei, când s-a omis trimiterea dosarului către instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa);
c) fără vina părţii nu s-a putut stabili termen de judecată.
24. Care este procedura de constatare a perimării?
Răspuns:
a) perimarea poate fi constatată din oficiu de către instanţă, sau cerută de partea interesată sau de către procuror când participă la judecată;
b) când cauza se află încă în nelucrare, dar se apreciază că termenul de perimare s-a împlinit, instanţa din oficiu ori la cererea părţii interesate sau a procurorului va fixa de urgenţă un termen, pentru care va cita părţile, totodată dispunând ca grefa să întocmească o dare de seamă asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea;
c) când după împlinirea termenului de perimare judecarea pricinii a fost reluată şi se află în desfăşurare, iar instanţa din oficiu, partea interesată sau procurorul observă că pricina
rămăsese anterior în nelucrare timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială, se va putea invoca excepţia de perimare; totuşi, perimarea cererii de chemare în judecată nu va putea fi invocată întâia oară în apel.
25. Cum se prezintă soluţionarea cererii de constatare a perimării sau a excepţiei de perimare?
Răspuns: Dacă instanţa apreciază că perimarea nu a operat, pronunţă o încheiere care poate fi atacată doar o dată cu fondul procesului; dacă se constată împlinirea termenului de perimare, instanţa va pronunţa o hotărâre ce poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
26. Care este calea extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârii ce constată perimarea?
Răspuns: Împotriva hotărârii ce constată perimarea poate fi exercitată, în limitele legii, şi calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, însă nu şi aceea a revizuirii, căci o
asemenea hotărâre nu evocă fondul cauzei.
27. Enumeraţi efectele perimării
Răspuns:
a) perimarea stinge retroactiv procesul civil, astfel că părţile sunt repuse în situaţia anterioară introducerii cererii de chemare în judecată, fiind înlăturate toate efectele generate de introducerea acesteia. Cu toate acestea, dacă se va porni un nou proces identic cu cel perimat, părţile vor putea folosi în acest al doilea proces dovezile administrate în primul, afară de cazul în care noua instanţă apreciază că se impune refacerea lor;
b) perimarea nu afectează dreptul subiectiv şi nici dreptul la acţiune, astfel că partea interesată va putea porni un nou proces sub condiţia de a se mai afla în interiorul termenului de prescripţie a dreptului la acţiune. Totuşi, când s-a perimat o cerere de apel
sau recurs, hotărârea atacată prin aceste căi de atac devine irevocabilă, intrând în puterea lucrului judecat.
Răspuns: Este actul de procedură prin care reclamantul abandoneză în beneficiul pârâtului dreptul subiectiv dedus judecăţii.
02. De câte feluri este renunţarea la drept?
Răspuns:
a) judiciară (când reclamantul declară verbal în faţa instanţei că renunţă la drept),
b) extrajudiciară (făcută în afara instanţei, în cuprinsul unui act autentic).
03. Când poate fi făcută renunţarea la drept?
Răspuns: Renunţarea la drept poate fi făcută oricând în timpul judecăţii, inclusiv în apel sau recurs, fără ca încuviinţarea ei să fie condiţionată de acordul pârâtului, căci el nu are interes să se opună.
04. Enumeraţi condiţiile renunţării la drept
Răspuns:
a) renunţarea să fie făcută personal de parte; când este făcută prin reprezentant convenţional, acesta trebuie să aibă procură specială; când este făcută prin reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu ori de minorul de peste 14 ani, trebuie să existe autorizarea Autorităţii Tutelare;
b) voinţa de a renunţa trebuie să fie neîndoielnică şi neviciată;
c) renunţătorul trebuie să aibă capacitatea de a face acte de dispoziţie;
d) dreptul subiectiv la care se renunţă nu trebuie să se afle în legătură cu interese de ordine publică (ex.: în materie de stare civilă şi capacitate a persoanelor), deci partea să poată dispune de el.
05. Care sunt efectele renunţării la dreptul dedus judecăţii?
Răspuns:
a) instanţa nu va mai putea statua cu privire la acel proces, căci prin renunţare litigiul se stinge;
b) reclamantul nu mai poate redeschide acţiunea printr-un nou proces;
c) renunţarea la drept nu împiedică soluţionarea cererii reconvenţionale ori a celei de intervenţie voluntară principală, acestea fiind autonome.
06. Cum se prezintă hotărârea prin care se face renunţarea la drept?
Răspuns:
a) instanţa va pronunţa o hotărâre (sentinţă în primă instanţă) prin care se respinge ca nefondată acţiunea reclamantului, dispunând şi cu privire la cheltuielile de judecată;
b) dacă renunţarea la drept s-a făcut în apel, se va pronunţa o decizie prin care hotărârea primei instanţe va fi anulată în totul sau în parte, în măsura renunţării;
c) împotriva hotărârii legea recunoaşte calea de atac a recursului, exercitabilă în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
07. Ce este tranzacţia?
Răspuns: Este un contract consensual ce are ca obiect prevenirea pornirii unui proces sau stingerea unui proces început, părţile făcându-şi concesii reciproce.
08. Enumeraţi condiţiile tranzacţiei
Răspuns: Sunt, în esenţă, cele cerute la încheierea oricărui contract :
a) cei care tranzacţionează să aibă deplină capacitate de exerciţiu; reprezentantul celui lipsit de capacitate de exerciţiu, precum şi minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă, trebuie să fi obţinut, în prealabil, autorizarea Autorităţii Tutelare;
b) consâmţământul să nu fie viciat;
c) obiectul tranzacţiei să fie licit, moral şi determinat sau determinabil, fiind necesar şi ca legea să nu interzică tranzacţia în materia ce face obiectul litigiului( ex.: nu se poate ceda numele);
d) tranzacţia trebuie să fie constatată în scris, ea urmând a alcătui dispozitivul hotărârii.
09. Când se poate aduce tranzacţia la cunoştinţa instanţei?
Răspuns: Părţile se pot înfăţişa oricând în instanţă pentru a cere să se ia act de tranzacţia ce au încheiat-o, solicitând darea unei hotărâri care să consfiinţească înţelegerea lor. Când părţile se înfăţişează în instanţă la termenul stabilit pentru judecată, cererea lor poate fi primită chiar de un singur judecător. Dacă părţile se prezintă într-o altă zi decăt cea
fixată pentru judecată, se va da o hotărâre în camera de consiliu, cererea lor trebuind primită de completul legal compus.
10. Clasificaţi efectele tranzacţiei
Răspuns:
a) efecte care se ataşează convenţiei;
b) efecte care se ataşează hotărârii.
11. Care sunt efectele tranzacţiei ataşate convenţiei?
Răspuns:
a) tranzacţia produce un efect executiv cu privire la drepturile asupra căreia părţile şi-au făcut concesii reciproce, în sensul că părţile nu ar mai putea invoca în viitor drepturile stinse prin convenţia lor;
b) prin tranzacţie litigiul este stins, astfel că instanţa se dezînvesteşte;
c) părţile renunţă implicit la orice acţiuni viitoare având obiect şi cauză identice cu cele ale convenţiei;
d) tranzacţia obligă părţile la prestaţiile pe care şi le-au asumat prin ea.
12. Care sunt efectele tranzacţiei ataşate hotărârii ?
Răspuns :
a) hotărârea dată de instanţă conferă tranzacţiei valoare autentică;
b) hotărârea ce consfiinţeşte tranzacţia are forţă executorie, deci poate fi pusă în executare silită pentru realizarea prestaţiilor la care părţile s-au obligat;
c) hotărârea este lipsită de puterea lucrului judecat.
13. Cum se poate ataca hotărârea ce consfinţeşte tranzacţia?
Răspuns: Poate fi atacată doar cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac a apelului fiind suprimată.
14. Împotriva tranzacţiei se poate porni o acţiune?
Răspuns: Împotriva tranzacţiei, în înţelesul ei de contract (convenţie), părţile pot porni, dacă este cazul, o acţiune distinctă în nulitate absolută sau relativă, în condiţiile dreptului comun.
15. Ce este perimarea?
Răspuns: Este o sancţiune procesuală ce are ca efect stingerea procesului ca urmare a lăsării acestuia în nelucrare, din vina părţilor, pe durata stabilită de lege.
16. Când apare perimarea?
Răspuns: Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părţii, timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială.
17. Care este natura juridică a perimării?
Răspuns: Ca natură juridică, perimarea apare ca o măsură de interes general menită să favorizeze buna administrare a justiţiei (prin ea evitându-se eternizarea proceselor pe rolul instanţelor).
18. Care este domeniul de aplicare al perimării?
Răspuns: Din dispoziţiile art. 248 C.pr.civ. se desprinde că perimarea apare ca o cauză de stingere a procesului cu aplicabilitate generală, ea operând atât asupra înaintea primei instanţe, cât şi în căile de atac, privind atât acţiunile prescriptibile, cât şi pe cele imprescriptibile. Perimarea operează atât împotriva incapabililor, cât şi a oricărei alte persoane fizice ori juridice, chiar dacă acestea din urmă ar fi de drept public.
19. Care este termenul de perimare şi din ce moment începe el să curgă?
Răspuns: Termenul de perimare are durata de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială şi se calculează după sistemul stabilit de art.101 alin.3 C.pr.civ..Deşi legea nu
stabileşte, in terminis, momentul de la care termenul de perimare începe să curgă, se poate totuşi considera că el începe a curge de la data ultimului act de procedură făcut în
cauză şi care nu a fost urmat, din vina părţilor, de alte acte care, în ordinea firească a judecăţii, trebuiau să îi succeadă.
20. În ce situaţii este susceptibil de întrerupere termenul de perimare?
Răspuns: Întreruperea este determinată de îndeplinirea, de către partea interesată, a unui act de procedură în vederea judecării pricinii (art. 249 C.pr.civ). Este de văzut aici şi că:
a) în cazul coparticipării procesuale, actul de procedură întreruptiv de perimare al dintre reclamanţi sau pârâţi le profită şi celorlalţi;
b) întreruperea curgerii termenului de perimare are ca efect că durata scursă până la intervenirea actului întreruptiv nu se ia în calculul unui nou termen de perimare ce ar începe să curgă.
21. În ce situaţie este angajată suspendarea termenului de perimare?
Răspuns:
a) cât timp se menţine suspendarea judecăţii dispusă de instanţă în cazurile prevăzute de art.244 C.pr.civ, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, însă numai dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată;
b) timp de 3 luni de la data la care s-a petrecut vreuna din faptele care,în temeiul art.243 C.pr.civ, a determinat suspendarea de drept a judecăţii, însă numai dacă o asemenea faptă s-a ivit în ultimele 6 luni ale termenului de perimare;
c) cât timp partea este împiedicată să stăruie în judecată din pricina unor împrejurări mai presus de voinţa ei.
22. Enumeraţi condiţiile perimării
Răspuns:
a) să existe o învestire a instanţei cu o cerere care implică desfăşurarea unei activităţi de judecată în primă instanţă ori în căile de atac;
b) cauza să fi rămas în nelucrare timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială;
c) rămânerea cauzei în nelucrare să se datoreze culpei părţii;
d) să nu existe o cauză de stingere a procesului prevăzută de o normă specială (ex.: conform art. 618 alin.2 C.pr.civ., acţiunea de divorţ se stinge prin împăcare, aceasta prevalând chiar dacă termenul de perimare s-ar afla împlinit).
23. În ce condiţii se reţine culpa părţii ?
Răspuns :
a) actul de procedură trebuia îndeplinit din oficiu (ex.: instanţa nu a fixat termenul de judecată, deşi avea această obligaţie) ;
b) fără vina părţii, cererea nu a ajuns la instanţa competentă (ex.: în cazul declinării
competenţei, când s-a omis trimiterea dosarului către instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa);
c) fără vina părţii nu s-a putut stabili termen de judecată.
24. Care este procedura de constatare a perimării?
Răspuns:
a) perimarea poate fi constatată din oficiu de către instanţă, sau cerută de partea interesată sau de către procuror când participă la judecată;
b) când cauza se află încă în nelucrare, dar se apreciază că termenul de perimare s-a împlinit, instanţa din oficiu ori la cererea părţii interesate sau a procurorului va fixa de urgenţă un termen, pentru care va cita părţile, totodată dispunând ca grefa să întocmească o dare de seamă asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea;
c) când după împlinirea termenului de perimare judecarea pricinii a fost reluată şi se află în desfăşurare, iar instanţa din oficiu, partea interesată sau procurorul observă că pricina
rămăsese anterior în nelucrare timp de 1 an în materie civilă şi de 6 luni în materie comercială, se va putea invoca excepţia de perimare; totuşi, perimarea cererii de chemare în judecată nu va putea fi invocată întâia oară în apel.
25. Cum se prezintă soluţionarea cererii de constatare a perimării sau a excepţiei de perimare?
Răspuns: Dacă instanţa apreciază că perimarea nu a operat, pronunţă o încheiere care poate fi atacată doar o dată cu fondul procesului; dacă se constată împlinirea termenului de perimare, instanţa va pronunţa o hotărâre ce poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
26. Care este calea extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârii ce constată perimarea?
Răspuns: Împotriva hotărârii ce constată perimarea poate fi exercitată, în limitele legii, şi calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, însă nu şi aceea a revizuirii, căci o
asemenea hotărâre nu evocă fondul cauzei.
27. Enumeraţi efectele perimării
Răspuns:
a) perimarea stinge retroactiv procesul civil, astfel că părţile sunt repuse în situaţia anterioară introducerii cererii de chemare în judecată, fiind înlăturate toate efectele generate de introducerea acesteia. Cu toate acestea, dacă se va porni un nou proces identic cu cel perimat, părţile vor putea folosi în acest al doilea proces dovezile administrate în primul, afară de cazul în care noua instanţă apreciază că se impune refacerea lor;
b) perimarea nu afectează dreptul subiectiv şi nici dreptul la acţiune, astfel că partea interesată va putea porni un nou proces sub condiţia de a se mai afla în interiorul termenului de prescripţie a dreptului la acţiune. Totuşi, când s-a perimat o cerere de apel
sau recurs, hotărârea atacată prin aceste căi de atac devine irevocabilă, intrând în puterea lucrului judecat.
Viața nu a fost ușoară cu mine după ce căsnicia mea a fost ruptă când soțul meu a plecat la divorț, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că l-a folosit pe DR GIDEON care este ca un Dumnezeu pe Pământ pentru a-mi restabili căsnicia ruptă cu vraja lui puternică. Am suferit de depresie timp de 11 luni, dar astăzi sunt atât de fericit că l-am cunoscut pe DR GIDEON pentru că vraja lui m-a făcut să cred că vrăjile de adevăr sunt reale și funcționează. Am urmat toate instrucțiunile pe care mi le-a dat DR GIDEON pentru că a promis că mă va face fericit și mândru și cu adevărat, toate acestea s-au întâmplat și soțul meu s-a întors la mine cu genunchii la pământ, cerându-mi iertare în câteva zile după ce m-am conectat cu el și acum suntem perfect legați din nou pe viață. Pot să spun cu îndrăzneală tuturor celor de acolo că vrăjile DR GIDEON sunt într-adevăr cele mai bune și mai puternice. Îi sunt pentru totdeauna recunoscător până la sfârșitul timpului. Deci îl poți conecta WhatsApp +2347042191323
E-mail: drgideon611@gmail.com
Trimiteți un comentariu