Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (05)
01. Cum începe exercitarea acţiunii civile ?
Răspuns: Exercitarea acţiunii civile debutează cu adresarea unei cereri organului de jurisdicţie, aceasta reprezentând actul de procedură prin care persoana îndreptăţită sau care se pretinde îndreptăţită solicită restabilirea ordinii de drept încălcate.
02. Clasificaţi cererile
Răspuns:
a) cerere introductivă;
b) cerere incidentă;
c) cereer principală;
d) cerere accesorie.
03. Ce este cererea introductivă?
Răspuns: Este cea care sesizează organul de jurisdicţie şi îl obligă la soluţionarea
litigiului dintre părţi, sub sancţiunea denegării de dreptate.
04. Ce este cererea incidentă?
Răspuns: Desemnează orice altă cerere care intervine ulterior cererii introductive, deci după declanşarea procesului civil şi în cursul acestuia.
05. De câte feluri poate fi cererea incidentă?
Răspuns:
a) cerere adiţională;
b) cerere reconvenţională;
c) cerere de intervenţie voluntară;
d) cerere de intervenţie forţată.
06. Ce este cererea adiţională?
Răspuns: Este cererea prin care reclamantul schimbă unele din elementele cererii iniţiale sau propune noi dovezi (art.132 alin.1 C.pr.civ.). Se mai numeşte cerere întregitoare, sau modificatoare.
07. Ce este cererea reconvenţională?
Răspuns: Este cererea prin care pârâtul formulează pretenţii proprii împotriva reclamantului.
08. Care sunt formele cererii de intervenţie voluntară?
Răspuns: Are două forme:
a) intervenţia voluntară principală, prin care intervenientul formulează o pretenţie proprie;
b) intervenţia voluntară accesorie, prin care este sprijinită apărarea uneia din părţile iniţiale ale procesului (reclamant sau pârât), fără ca intervenientul să invoce un drept propriu.
09. Ce este şi de câte feluri este cererea de intervenţie forţată?
Răspuns: Este cererea care poate fi formulată de reclamant sau pârât în scopul atragerii unui terţ în proces. Are trei forme:
a) chemarea în judecată a altor persoane;
b) chemarea în garanţie;
c) arătarea titularului dreptului.
10. Ce este cererea principală?
Răspuns: Este cererea care, pentru prima oară, stabileşte o legătură procesuală între părţi şi instanţă (ex.: cererea de chemare în judecată, cererile de intervenţie). Într-o altă accepţiune, fondată pe tipologia ce rezultă din dispoziţiile art.17 C.pr. civ., cererea
principală este aceea a cărei soluţionare nu depinde de soluţia dată altei cereri.
11. Ce este cererea accesorie?
Răspuns: Este cea a cărei rezolvare este influenţată de soluţia dată în cererea principală.
12. De câte feluri este cererea accesorie?
Răspuns:
a) cereri accesorii obiective (obligatorii);
b) cereri accesorii subiective (facultative).
13. Ce sunt cererile accesorii obiective? Exemple.
Răspuns : Sunt cele cu privire la care instanţa trebuie să se pronunţe, chiar dacă părţile nu le-au formulat (ex.: obligaţia instanţei de a hotărâ cu privire la încredinţarea copiilor minori în caz de divorţ, chiar dacă părţile nu au cerut).
14. Ce sunt cererile accesorii subiective ? Exemple.
Răspuns : Sunt cele a căror deducere spre judecată depinde exclusiv de voinţa părţilor.
15. Ce trebuie să conţină cererea, conform art. 82 alin. 1 C.pr.civ.?
Răspuns: Orice cerere trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor şi ale reprezentantului, obiectul cererii şi semnătura.
16. Ce se întâmplă când cererea este făcută de reprezentantul titularului dreptului ori al interesului legitim?
Răspuns: Cererii trebuie să i se alăture actul doveditor al calităţii de reprezentant.
17. Care este valabilitatea cererii dacă poartă o denumire greşită?
Răspuns: Se consideră valabil făcută (art. 84), instanţa fiind datoare să o interpreteze potrivit scopului urmărit de parte.
18. Enumeraţi efectele generale ale cererilor în justiţie
Răspuns:
a) dreptul subiectiv devine un drept litigios, astfel că, în condiţiile legii, devine posibil retractul litigios;
b) întreruperea prescripţiei extinctive; totuşi, dacă cererea (acţiunea) este respinsă, anulată, perimată sau s-a renunţat la ea, efectul întreruptiv de prescripţie este înlăturat;
c) operează punerea în întârziere a debitorului, cu următoarele consecinţe: creditorul este îndreptăţit să pretindă daune compensatorii ori, după caz, moratorii; când obligaţia debitorului constă în a da un bun individual determinat, riscul pieirii bunului se strămută asupra debitorului;
d) în condiţiile legii sau în baza unei convenţii a părţilor poate opera transmiterea cererii şi, implicit, a calităţii procesuale.
19. Enumeraţi efectele specifice ale cererilor în justiţie
Răspuns:
a) naşterea de raporturi procesuale între părţi, presupunând drepturi şi obligaţii de natură procedurală;
b) naşterea de raporturi juridice procesuale între părţi şi instanţă;
c) sesizarea instanţei şi obligarea ei la a soluţiona cererea în limitele competenţei sale legale.
Răspuns: Exercitarea acţiunii civile debutează cu adresarea unei cereri organului de jurisdicţie, aceasta reprezentând actul de procedură prin care persoana îndreptăţită sau care se pretinde îndreptăţită solicită restabilirea ordinii de drept încălcate.
02. Clasificaţi cererile
Răspuns:
a) cerere introductivă;
b) cerere incidentă;
c) cereer principală;
d) cerere accesorie.
03. Ce este cererea introductivă?
Răspuns: Este cea care sesizează organul de jurisdicţie şi îl obligă la soluţionarea
litigiului dintre părţi, sub sancţiunea denegării de dreptate.
04. Ce este cererea incidentă?
Răspuns: Desemnează orice altă cerere care intervine ulterior cererii introductive, deci după declanşarea procesului civil şi în cursul acestuia.
05. De câte feluri poate fi cererea incidentă?
Răspuns:
a) cerere adiţională;
b) cerere reconvenţională;
c) cerere de intervenţie voluntară;
d) cerere de intervenţie forţată.
06. Ce este cererea adiţională?
Răspuns: Este cererea prin care reclamantul schimbă unele din elementele cererii iniţiale sau propune noi dovezi (art.132 alin.1 C.pr.civ.). Se mai numeşte cerere întregitoare, sau modificatoare.
07. Ce este cererea reconvenţională?
Răspuns: Este cererea prin care pârâtul formulează pretenţii proprii împotriva reclamantului.
08. Care sunt formele cererii de intervenţie voluntară?
Răspuns: Are două forme:
a) intervenţia voluntară principală, prin care intervenientul formulează o pretenţie proprie;
b) intervenţia voluntară accesorie, prin care este sprijinită apărarea uneia din părţile iniţiale ale procesului (reclamant sau pârât), fără ca intervenientul să invoce un drept propriu.
09. Ce este şi de câte feluri este cererea de intervenţie forţată?
Răspuns: Este cererea care poate fi formulată de reclamant sau pârât în scopul atragerii unui terţ în proces. Are trei forme:
a) chemarea în judecată a altor persoane;
b) chemarea în garanţie;
c) arătarea titularului dreptului.
10. Ce este cererea principală?
Răspuns: Este cererea care, pentru prima oară, stabileşte o legătură procesuală între părţi şi instanţă (ex.: cererea de chemare în judecată, cererile de intervenţie). Într-o altă accepţiune, fondată pe tipologia ce rezultă din dispoziţiile art.17 C.pr. civ., cererea
principală este aceea a cărei soluţionare nu depinde de soluţia dată altei cereri.
11. Ce este cererea accesorie?
Răspuns: Este cea a cărei rezolvare este influenţată de soluţia dată în cererea principală.
12. De câte feluri este cererea accesorie?
Răspuns:
a) cereri accesorii obiective (obligatorii);
b) cereri accesorii subiective (facultative).
13. Ce sunt cererile accesorii obiective? Exemple.
Răspuns : Sunt cele cu privire la care instanţa trebuie să se pronunţe, chiar dacă părţile nu le-au formulat (ex.: obligaţia instanţei de a hotărâ cu privire la încredinţarea copiilor minori în caz de divorţ, chiar dacă părţile nu au cerut).
14. Ce sunt cererile accesorii subiective ? Exemple.
Răspuns : Sunt cele a căror deducere spre judecată depinde exclusiv de voinţa părţilor.
15. Ce trebuie să conţină cererea, conform art. 82 alin. 1 C.pr.civ.?
Răspuns: Orice cerere trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor şi ale reprezentantului, obiectul cererii şi semnătura.
16. Ce se întâmplă când cererea este făcută de reprezentantul titularului dreptului ori al interesului legitim?
Răspuns: Cererii trebuie să i se alăture actul doveditor al calităţii de reprezentant.
17. Care este valabilitatea cererii dacă poartă o denumire greşită?
Răspuns: Se consideră valabil făcută (art. 84), instanţa fiind datoare să o interpreteze potrivit scopului urmărit de parte.
18. Enumeraţi efectele generale ale cererilor în justiţie
Răspuns:
a) dreptul subiectiv devine un drept litigios, astfel că, în condiţiile legii, devine posibil retractul litigios;
b) întreruperea prescripţiei extinctive; totuşi, dacă cererea (acţiunea) este respinsă, anulată, perimată sau s-a renunţat la ea, efectul întreruptiv de prescripţie este înlăturat;
c) operează punerea în întârziere a debitorului, cu următoarele consecinţe: creditorul este îndreptăţit să pretindă daune compensatorii ori, după caz, moratorii; când obligaţia debitorului constă în a da un bun individual determinat, riscul pieirii bunului se strămută asupra debitorului;
d) în condiţiile legii sau în baza unei convenţii a părţilor poate opera transmiterea cererii şi, implicit, a calităţii procesuale.
19. Enumeraţi efectele specifice ale cererilor în justiţie
Răspuns:
a) naşterea de raporturi procesuale între părţi, presupunând drepturi şi obligaţii de natură procedurală;
b) naşterea de raporturi juridice procesuale între părţi şi instanţă;
c) sesizarea instanţei şi obligarea ei la a soluţiona cererea în limitele competenţei sale legale.
Trimiteți un comentariu