sâmbătă, 10 decembrie 2011

Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (12)

01. Distingeţi regimul procedural al nulităţii sub aspectul regimului procedural aplicabil nulităţilor absolute, respectiv nulităţilor relative

Răspuns:

a) dacă nulitatea este absolută, ea poate fi invocată de oricare dintre părţi, de instanţă din oficiu şi de către reprezentantul Ministerului Public când acesta participă la judecată; dacă nulitatea este relativă, ea poate fi invocată doar de către partea interesată;
b) dacă nulitatea este absolută, ea poate fi invocată în orice stare a pricinii; dacă nulitatea este relativă, ea poate fi invocată doar până la prima zi de înfăţişare ce urmează săvârşirii neregularităţii şi înainte de a pune concluzii în fond;
c) renunţarea la dreptul de a invoca excepţia de nulitate, precum şi confirmarea actului anulabil sau acoperirea cauzei de nulitate sunt posibile doar în cazul nulităţilor relative, iar nu şi în cazul nulităţilor absolute.

02. Care sunt mijloacele de invocare a nulităţii?

Răspuns:
Nulitatea, fie ea absolută sau relativă, se invocă pe cale de excepţie, dar, în condiţiile legii, poate fi invocată şi pe calea apelului, recursului, contestaţiei în anulare, revizuirii şi, în cadrul executării, pe calea contestaţiei la executare.

03. Există în sistemul nostru juridic nulitate de drept?

Răspuns:
În sistemul nostru procesual, nulităţile sunt întotdeauna judiciare, astfel că instanţa trebuie să constate şi să pronunţe nulitatea, aceasta neoperând de drept.

04. Care sunt efectele directe ale nulităţii?

Răspuns:

a) invalidarea actului de procedură anulat, cu consecinţa lipsirii lui totale sau parţiale de efecte. Totuşi, nulitatea afectează doar funcţia procedurală a actului, el putând însă produce alte efecte (ex.: dacă cererea de chemare în judecată a fost anulată pentru un viciu de formă, mărturisirea făcută de reclamant în cadrul ei este validă);
b) invalidarea actului dă, în anumite situaţii, dreptul de a regulariza actul viciat prin refacerea lui.

05. Care sunt efectele indirecte ale nulităţii?

Răspuns:

a) uneori, nulitatea iradiază şi către alte acte procedurale, aflate într-o relaţie de dependenţă cu actul anulat (ex.: nulitatea unei încheieri premergătoare atrage şi nulitatea hotărârii finale);
b) uneori, nulitatea actului de procedură poate afecta şi dreptul subiectiv (ex. cererea de apel declarată nulă nu poate fi făcută din nou, căci s-a împlinit termenul de apel).

06. Ce este termenul procedural?

Răspuns:
Desemnează timpul stabilit pentru a se îndeplini un act de procedură sau în care, dimpotrivă, este interzisă îndeplinirea unui asemenea act.

07. În câte feluri se pot clasifica termenele procedurale?

Răspuns:

a) după sursa (izvorul) lor;
b) după caracterul (scopul) lor;
c) după efectul pe care îl produc.

08. Clasificaţi termenele procedurale după sursa lor

Răspuns:

a) termene legale (stabilite prin lege);
b) termene judecătoreşti (stabilite de instanţă sau de preşedintele ei);
c) termene convenţionale (convenite de părţi, atunci când legea le îngăduie – în materia arbitrajului, spre ex.).

09. Clasificaţi termenele procedurale după caracterul lor

Răspuns:

a) termene imperative (cele în interiorul cărora trebuie să se manifeste o anumită conduită
procesuală, fie în sensul exercitării unui drept procesual sau îndeplinirii unui act procesual (termene imperative onerative), fie în sensul abţinerii de la exercitarea dreptului sau efectuarea actului (termene imperative prohibitive);
b) termene de recomandare (cele în care este indicat să se efectueze anumite acte de procedură ori să se realizeze anumite activităţi procesuale).

10. Clasificaţi termenele procedurale după efectul pe care îl produc

Răspuns:

a) termene absolute (obligatorii pentru părţi şi instanţă, a căror nerespectare atrage lipsa de validitate a actului de procedură sau decăderea dintr-un drept procesual);
b) termene relative (care nu atrag nulitatea sau decăderea, dar care pot atrage alte sancţiuni).

11. În ce constă durata termenelor de procedură?

Răspuns:
Orice termen presupune o durată, având un punct de pornire (dies a quo) şi un punct de împlinire (dies a quem).

12. Care este în general momentul de pornire a termenului de procedură?

Răspuns:
De regulă, momentul de pornire este cel al comunicării actului de procedură (art.102 C.pr.civ.), afară de cazurile când legea ar dispune altfel.

13. Enumeraţi situaţiile de echipolenţă, în care termenul de procedură curge de la un alt moment decât cel al comunicării actului de procedură

Răspuns:

a) termenul curge, împotriva părţii care a cerut comunicarea actului de procedură cu cealaltă parte, de la data când s-a cerut comunicarea (art.102 alin.2 C.pr.civ.);
b) termenul de apel (recurs) curge, când comunicarea hotărârii a fost făcută odată cu
somaţia de executare, de la data acestei comunicări (art.284 alin.2 C.pr.civ.);
c) dacă o parte declară apel (recurs) înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se consideră
comunicată la data depunerii cererii (art.284 alin.3 C.pr.civ.).

14. Cum se calculează termenele de procedură?

Răspuns:

a) Termenele stabilite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare.
b) Termenele stabilite pe zile se calculează după sistemul exclusiv, pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua de plecare, nici ziua când termenul s-a împlinit. Ziua începe la ora 0 şi se termină la ora 24 a zilei de împlinire a termenului.
c) Termenele stabilite pe săptămâni, luni sau ani sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare. Totuşi, dacă termenele, inclusiv cele pe zile, se sfârşesc într-o zi de sărbătoare legală, sau când termenul este suspendat, ele se vor prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, sfârşeşte întro lună care nu are o asemenea zi, se va considera împlinit în cea din urmă zi a lunii.

15. Ce este decăderea?

Răspuns:
Este sancţiunea ce are ca efect pierderea de către parte a unui drept subiectiv procesual ca urmare a neexercitării lui sau a neefectuării unui anumit act de procedură în termenul prevăzut de lege.

16. Nerespectarea oricărui termen procedural atrage decăderea?

Răspuns:
Nu nerespectarea oricărui termen procedural atrage decăderea, ci doar a termenelor legale, imperative, onerative şi absolute.

17. În ce cazuri intervine decăderea?

Răspuns :

a) când legea stabileşte un termen fix (cu o durată predeterminată) pentru exercitarea dreptului sau pentru îndeplinirea actului procedural şi partea a lăsat să expire acel termen (ex.: termenul de declarare a apelului sau recursului);
b) când legea stabileşte o anumită etapă sau moment procesual pentru exercitarea dreptului sau împlinirea actului, iar partea nu şi-a exercitat dreptul sau nu a îndeplinit actul până la acea etapă sau la acel moment (ex.: în ipoteza prevăzută de art.132 alin.1 C.pr.civ.);
c) când legea stabileşte o anumită ordine în îndeplinirea actelor de procedură, iar partea nu a respectat-o (ex.: nulitatea relativă trebuie invocată la prima zi de înfăţişare ce urmează săvârşirii neregularităţii şi înainte de a pune concluzii în fond).

18. În ce ipoteze poate fi înlăturată decăderea ?

Răspuns :

a) când legea o prevede expres (ex. art. 170 alin.(4) C.pr.civ.);
b) când partea dovedeşte că a fost împiedicată să acţioneze pe întreaga durată a termenului dintr-o împrejurare mai presus de voinţa ei;
c) când partea interesată a renunţat la dreptul de a invoca decăderea (în cazul decăderii relative);
d) când decăderea priveşte pe una din părţile aflate în litisconsorţiu conform art.48 alin.2 C.pr.civ., caz în care actul de procedură al coparticipantului va profita şi părţii faţă de care decăderea s-a produs.

19. Care este regimul procedural al decăderii?

Răspuns:
Acelaşi, în principiu, cu cel al nulităţii actului de procedură.

21. Care sunt efectele decăderii?

Răspuns:

a) pierderea dreptului subiectiv procesual recunoscut de lege părţii ce trebuia să acţioneze;
b) ineficienţa actului procedural tardiv.

22. Ce este repunerea în termen?

Răspuns:
Conform art.103 alin.1 c.pr.civ. neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de
cazul când legea dispune altfel sau când partea a fost împiedicată să acţioneze dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa; în acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării, în acelaşi termen trebuind arătate şi motivele împiedicării.

23. Enumeraţi condiţiile repunerii în termen

Răspuns:

a) partea să formuleze o cerere de repunere în termen în 15 zile de la încetarea împiedicării, arătând şi motivele care au împiedicat-o să acţioneze;
b) în acelaşi termen de 15 zile partea trebuie să îndeplinească actul;
c) partea să facă dovada unei împrejurări mai presus de voinţa sa ce a împiedicat-o să acţioneze, deci care, chiar fără a valora forţă majoră, îi exclude culpa.

24. În ce fel se pronunţă instanţa asupra cererii de repunere în termen?

Răspuns:
Printr-o încheiere atacabilă o dată cu hotărârea finală.

Seja o primeiro a comentar

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO