sâmbătă, 10 decembrie 2011

Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (13)

01. Ce este competenţa instanţelor judecătoreşti?

Răspuns:
Semnifică ansamblul prerogativelor jurisdicţionale recunoscute de lege instanţelor judecătoreşti.

02. Clasificaţi normele de competenţă

Răspuns:

a) generală (norme care stabilesc competenţa instanţelor judecătoreşti în raport cu a altor
organe cu activitate jurisdicţională);
b) jurisdicţională (norme ce determină competenţa instanţelor judecătoreşti, unele faţă de altele).

03. De câte feluri sunt normele de competenţă jurisdicţională?

Răspuns:

a) de atribuţiune (vizează repartizarea pe verticală (ierarhică) a atribuţiilor jurisdicţionale ale instanţelor, deci între instanţe de grade diferite);
b) teritorială (vizează repartizarea puterii de jurisdicţie între instanţe de acelaşi grad).

04. De câte feluri este competenţa de atribuţiune?

Răspuns:

a) funcţională (după felul atribuţiilor jurisdicţionale);
b) procesuală (după natura, obiectul sau valoarea litigiului dedus judecăţii).

05. Care este natura normelor cu privire la competenţă?

Răspuns:

a) norme imperative (cele de competenţă generală, materială şi teritorială exclusivă);
b) norme dispozitive (normele de competenţă teritorială, altele decât cele de competenţă teritorială exclusivă).

06. Enumeraţi principiile reglementării competenţei

Răspuns:

a) competenţa instanţelor este aceeaşi pentru toţi (principiul exprimă egalitatea între cetăţeni).
b) competenţa instanţelor este legală (adică stabilită prin lege).
c) instanţa nu poate delega justiţia (în sensul că instanţele nu îşi pot transfera atribuţiile jurisdicţionale către alte organe, afară de cazul în care, în mod excepţional, legea ar permite aceasta).
d) instanţa îşi exercită atribuţiile de judecată numai în circumscripţia sa teritorială.
e) competenţa instanţei este subiectivată prin acţiunea civilă.
f) instanţele judecătoreşti sunt înzestrate cu plenitudine de competenţă (însemnând că justiţia se înfăptuieşte în regulă de către instanţele judecătoreşti).
g) judecătorul acţiunii este şi judecătorul excepţiei (însemnând că instanţa sesizată prin cererea de chemare în judecată este competentă să statueze şi asupra mijloacelor de apărare ale pârâtului).
h) accesoriul urmează soarta principalului (în sensul că cererile accesorii şi incidentale intră în competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cererii principale).
i) competenţa teritorială revine, în regulă, instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul pârâtului.
j) conflictele de competenţă se rezolvă în interiorul sistemului instanţelor judecătoreşti.

07. Care este competenţa judecătoriilor, conform art. 1 C.pr.civ.?

Răspuns:

a) în primă instanţă, toate procesele şi cererile în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;
b) plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în condiţiile legii;
3) în orice alte materii date prin lege în competenţa lor.

08. Care este competenţa tribunalelor, conform art. 2 C.pr.civ.?

Răspuns:

1) În primă instanţă:
a) procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum şi procesele şi cererile în această materie ale căror obiect este neevaluabil în bani;
b) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei, cu excepţia cererilor de impărţeală judiciară, a cererilor în materie succesorală, a cererilor neevaluabile în bani şi a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar;
c) conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe;
d) procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competenţa curţilor de apel;
e) procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială;
f) cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei;
g) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale;
h) cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor date în ţări străine.
2) ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă;
3) ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii care nu sunt supuse apelului;
4) În orice alte materii date prin lege în competenţa lor.

09. Care este competenţa curţilor de apel, conform art. 3 C.pr.civ.?

Răspuns:

a) în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale;
b) ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă;
c) ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale care, potrivit legii nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
d) în orice alte materii date prin lege în competenţa lor (ex. contestaţia în anulare împotriva propriilor hotărâri; revizuirea propriilor hotărâri în anumite cazuri; unele cereri de strămutare; conflicte de competenţă etc.).

10. Care este competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 3 C.pr.civ.?

Răspuns:

a) recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
b) recursurile în interesul legii;
c) în orice alte materii date prin lege în competenţa sa.

11. De câte feluri este competenţa teritorială?

Răspuns:

a) competenţa teritorială de drept comun;
b) competenţa teritorială alternativă;
c) competenţa teritorială exclusivă (excepţională).

12. În ce constă competenţa teritorială de drept comun?

Răspuns:
Conform art.5 C.pr.civ., cererea de chemare în judecată se întroduce la instanţa domiciliului pârâtului (criteriul domiciliului fiind cel principal pentru determinarea instanţei competente teritorial).

13. Ce se înţelege prin “domiciliu”?

Răspuns :
Locuinţa statornică sau principală, folosită efectiv de către pârât (domiciliul trebuie înţeles ca situaţie de fapt).

14. Care este competenţa teritorială de drept comun atunci când domiciliul pârâtului persoană fizică nu este cunoscut ori pârâtul îl are în străinătate ?

Răspuns :
Cererea se face la instanţa reşedinţei sale din ţară, iar dacă nu are nici reşedinţă
cunoscută, la instanţa domiciliului sau reşedinţa reclamantului.

15. Unde se depune cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat?

Răspuns:
La instanţa sediului ei principal.

16. Cum se procedează în situaţia în care calitatea de pârât aparţine unei asociaţii sau societăţi fără personalitate juridică?

Răspuns:
Este competentă teritorial instanţa domiciliului persoanei căreia, potrivit înţelegerii asociaţilor, i s-a încredinţat preşedinţia sau direcţia asociaţiei ori societăţii; în lipsa unei asemenea persoane, este competentă instanţa domiciliului oricăruia dintre asociaţi, reclamantul putând cere însă instanţei, într-un atare caz, să numească un curator care să reprezinte interesele asociaţilor.

17. Ce este competenţa teritorială alternativă?

Răspuns:
Desemnează situaţia în care reclamantul are dreptul de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente.

18. Unde se poate face cererea dacă pârâtul, în afară de domiciliul său, are în chip statornicit o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole, comerciale sau industriale?

Răspuns:
Conform art.6 C.pr.civ., dacă pârâtul, în afară de domiciliul său, are în chip statornicit o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face şi la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţiile patrimoniale şi care sunt născute sau care urmează să se execute în acel loc.

19. Unde se poate face cererea dacă pârâtul persoană juridică de drept privat are reprezentanţă?

Răspuns:
Conform art.7 alin.2 C.pr.civ., atunci când pârâtul persoană juridică de drept privat are reprezentanţă, cererea împotriva acestuia se poate introduce şi la instanţa locului unde se găseşte reprezentanţa, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârşite de acesta.

20. Unde se poate face cererea dacă este îndreptată împotriva statului, direcţiilor generale, regiilor publice, caselor autonome şi administraţiilor comerciale?

Răspuns:
Conform art.8 C.pr.civ., cererile îndreptate împotriva statului, direcţiilor generale, regiilor publice, caselor autonome şi administraţiilor comerciale, se pot face la
instanţele din capitala ţării sau la cele din reşedinţa judeţului unde îşi are domiciliul reclamantul; când mai multe judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal sunt
deopotrivă competente, cererile se introduc la judecătoria din localitatea de reşedinţă a judeţului, iar în capitală, la Judecătoria sectorului 4.

21. Unde se face cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi?

Răspuns:
Conform art.9 C.pr.civ., cererea îndreptată împotriva mai multor pârâţi poate fi făcută la instanţa competentă pentru oricare dintre ei; dacă printre pârâţi sunt şi obligaţi
accesoriu (ex.: fidejusorii), cererea se face la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

22. Enumeraţi instanţele care pot fi competente în afară de instanţa domiciliului pârâtului, în temeiul art. 10 C.pr.civ.

Răspuns:

a) în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiunii;
b) în cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune a unui imobil, în acţiunile în justificare sau în prestaţie tabulară, instanţa locului unde se află imobilul;
c) în cererile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanţa locului de plată;
d) în cererile privitoare la obligaţii comerciale, instanţa locului unde obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii;
e) în cererile izvorite dintr-un contract de transport, instanţa locului de plecare sau de sosire;
f) în cererile făcute de ascendenţi sau descendenţi pentru pensie alimentară, instanţa domiciliului reclamantului;
g) în cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit, instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit acel fapt.

23. Unde se poate face cererea privitoare la despăgubiri în materie de asigurare?

Răspuns:
Conform art.11 C.pr.civ. în materie de asigurare cererea privitoare la despăgubiri se poate face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: domiciliul asiguratului: bunurile asigurate; locul unde s-a produs accidentul. Alegerea competenţei prin convenţie este nulă dacă a fost făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubire, fiind exceptate de la aceste prevederi despăgubirile rezultate din asigurări maritime şi fluviale.

24. Pot conveni părţile asupra unui domiciliu în favoarea reclamantului, înainte de sesizarea instanţei?

Răspuns:
Da.

25. Care este sediul materiei pentru competenţa teritorială exclusivă (excepţională)?

Răspuns:
Prin observarea prevederilor art.19 şi 159 pct. 3 C.pr.civ., au putut fi identificate cazurile de competenţă teritorială exclusivă.

26. Unde se fac cererile privitoare la bunurile imobile?

Răspuns :
Conform art.13 C.pr.civ., cererile privitoare la bunurile imobile se pot face numai la instanţa în circumscripţia căreia se află nemişcătorul (este vorba de acţiuni reale
imobiliare, precum acţiunea în reve ndicare, confesorie, negatorie, posesorie etc.), cele personale imobiliare urmând competenţa stabilită de art. 10 pct.1 şi 2 C.pr.civ.).

27. Unde se fac cererile în materie de moştenire ?

Răspuns :
Conform art.14 C.pr.civ., în materie de moştenire sunt de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului:
a) cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare (ex.: cererea în anularea unui testament, cererea pentru constatarea validităţii unui testament);
b) cererile privitoare la moştenire, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-are avea unul împotriva altuia (ex.: cererea pentru anularea certificatului de moştenitor, petiţia de ereditate, raportul donaţiilor, partajul succesoral);
c) cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia din moştenitori sau împotriva executorului testamentar (ex. acţiunea legatarului pentru predarea legatului).

28. Unde se fac cererile în materie de societate ?

Răspuns :
Conform art.15 C.pr.civ., cererile în materie de societate, până la sfârşitul lichidării în fapt, sunt de competenţa instanţei locului unde societatea îşi are sediul principal (este vorba de cereri între asociaţi ori ale asociaţilor în contra societăţii).

29. Unde se fac cererile în materia reorganizării judiciare şi falimentului?

Răspuns:
Conform art.16 C.pr.civ., cererile în materia reorganizării judiciare şi falimentului sunt de competenţa tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul principal al debitorului.

30. În care situaţii competenţa teritorială este exclusivă?

Răspuns:
În cauzele cu privire la starea şi capacitatea persoanelor (precum cererile privind divorţul, încuviinţarea adopţiei, declararea dispariţiei unei persoane ori a morţii, cererea în anularea hotărârii care declară moartea unei persoane, nulitatea căsătoriei, stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei, tăgada paternităţii, stabilirea filiaţiei faţă de mamă etc.).

31. Care norme de competenţă sunt imperative şi care sunt dispozitive?

Răspuns:

a) sunt imperative normele de competenţă generală, materială şi teritorială exclusivă.
b) sunt dispozitive normele de competenţă teritorială privitoare la bunuri, afară de ipotezele prevăzute de art.13-16 C.pr.civ.

32. Care reguli mai sunt legate de competenţa instanţei?

Răspuns:

a) judecătorul acţiunii este şi judecătorul excepţiei;
b) judecătorul acţiunii este, în regulă, şi judecătorul cererilor incidentale.

Seja o primeiro a comentar

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO