Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (07)
01. Enumeraţi mijloacele de acţiune ale pârâtului
Răspuns:
a) mărturisirea;
b) achiesarea;
c) excepţiile procesuale;
d) renunţarea – ca modalitate de înlăturare a sancţiunii decăderii;
e) renunţarea la dreptul de a invoca excepţia de nulitate relativă, confirmarea sau acoperirea nulităţii relative a actului de procedură;
f) apărările în fond;
g) cererea reconvenţională.
02. Ce este mărturisirea?
Răspuns: Desemnează recunoaşterea de către una dintre părţi a unui fapt, ori chiar a exactitudinii lui, pe care cealaltă îşi întemeiază pretenţiile sau apărările.
03. Enumeraţi trăsăturile mărturisirii
Răspuns:
a) este un act unilateral de voinţă, în principiu irevocabil (excepţie: mărturisirea judiciară poate fi revocată pentru eroare de fapt - art.1206 alin.2 C.civ.);
b) este un act procesual de dispoziţie, deci care poate fi făcut doar de către parte, mandatarul ei neputând mărturisi decât în baza unei procuri speciale care îi recunoaşte, în
mod expres, acest drept;
c) trebuie să provină de la o persoană capabilă şi conştientă, cel care mărturiseşte trebuind să ştie că, făcând mărturisirea, aceasta va putea fi întrebuinţată împotriva sa. Prin urmare, minorii şi cei puşi sub interdicţie nu pot face mărturisire, cu excepţia recunoaşterii de paternitate sau maternitate;
d) voinţa de a recunoaşte trebuie să fie neechivocă, sinceră, şi neviciată;
e) în principiu, mărturisirea trebuie să fie expresă, tăcerea nevalorând mărturisire (excepţie: art.225 C.pr.civ prevede că dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează la interogatoriul ce s-a propus, instanţa poate socoti aceste împrejurări fie ca o mărturisire deplină, fie doar ca pe un început de dovadă în folosul părţii potrivnice).
04. Clasificaţi mărturisirea conform dispoziţiilor art. 1204 C.civ.
Răspuns:
a) mărturisire judiciară;
b) mărturisire extrajudiciară.
05. Ce este mărturisirea judiciară?
Răspuns: Este judiciară mărturisirea făcută în cursul judecăţii şi privitor la însuşi procesul în curs; la rândul ei, mărturisirea judiciară poate fi: spontană (voluntară) sau provocată (obţinută la interogatoriu); scrisă ori verbală.
06. Ce este mărturisirea extrajudiciară?
Răspuns: Este extrajudiciară mărturisirea făcută în afara procesului în curs; la rândul ei, poate fi scrisă ori verbală.
07. Clasificaţi mărturisirile după conţinutul lor
Răspuns:
a) mărturisirea simplă;
b) mărturisirea calificată;
c) mărturisirea complexă.
08. Ce este mărturisirea simplă?
Răspuns: Este simplă mărturisirea unui fapt făcută pur şi simplu, deci fără rezerve sau adăugarea altor elemente.
09. Ce este mărturisirea calificată?
Răspuns: Este calificată mărturisirea ce conţine o recunoaştere a faptului, însă acestui fapt autorul mărturisirii îi atribuie o altă semnificaţie sau îi asociază anumite circumstanţe sau elemente concomitente faptului care îi schimbă efectele juridice, astfel că, în realitate, nu se mărturiseşte (ex. Am primit o sumă de bani, dar nu ca împrumut, ci ca preţ al unui
bun).
10. Ce este mărturisirea complexă?
Răspuns: Mărturisirea este complexă în situaţia în care faptul este recunoscut, însă lui i se asociază un altul, ulterior şi distinct de cel recunoscut, care tinde să diminueze ori să
înlăture în totul efectele mărturisirii primului fapt (ex.: am primit un împrumut, dar am restituit suma).
11. Care este forţa probantă a mărturisirii?
Răspuns: Egală cu a celorlalte mijloace de probă.
12. Ce este achiesarea?
Răspuns: Este o manifestare de voinţă unilaterală şi voluntară prin care pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului ori prin care, după caz, partea care a pierdut procesul se conformează hotărârii judecătoreşti.
13. Care sunt cele două forme ale achiesării?
Răspuns:
a) achiesarea pârâtului la pretenţii;
b) achiesarea părţii care a pierdut procesul la hotărâre.
14. Cum se prezintă achiesarea pârâtului la pretenţii?
Răspuns: Achiesarea la pretenţii poate fi spontană sau provocată prin interogatoriu, semnificând recunoaşterea caracterului fondat al cererii reclamantului şi, în consecinţă, renunţarea pârâtului la apărare. Achiesarea la pretenţii poate fi parţială (se recunosc doar
unele dintre pretenţii) sau totală (se recunosc în totalitatea lor pretenţiile reclamantului); când achiesarea este parţială, instanţa poate pronunţa, în baza art.270 C.pr.civ, o hotărâre parţială ce are avantajul că este executorie de drept.
15. Ce este achiesarea la hotărâre?
Răspuns: Semnifică renunţarea părţii la calea de atac acordată de lege, astfel că hotărârea devine irevocabilă şi dobândeşte putere de lucru judecat.
16. De câte feluri este achiesarea la hotărâre?
Răspuns:
a) achiesarea implicită;
b) achiesarea expresă.
17. Ce este achiesarea implicită?
Răspuns: Constă în executarea voluntaă a obligaţiei stabilite prin hotărâre.
18. Ce este achiesarea expresă?
Răspuns: Constă într-o declaraţie explicită în sensul achiesării (precum: declaraţia de renunţare la calea de atac făcută imediat după pronunţarea hotărârii, consemnată într-un proces verbal întocmit şi semnat de preşedinte şi grefier; declaraţia de renunţare la calea de atac făcută ulterior pronunţării, fie înaintea preşedintelui, fie prin act autentic; declaraţia de retragere a căii de atac).
19. Enumeraţi condiţiile achiesării
Răspuns:
a) voinţa de a achiesa, în sensul că achiesarea este un act voluntar, unilateral, independent de orice acceptare din partea adversarului şi neviciat;
b) cel care achiesează trebuie să aibă deplină capacitate de exerciţiu; în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau al celui cu capacitate de exerciţiu restrânsă, este necesar şi acordul autorităţii tutelare, căci achiesarea este un act de dispoziţie;
c) achiesarea să privească un drept de care autorul ei să poată dispune.
20. Ce sunt excepţiile procesuale?
Răspuns: Mijlocul procedural prin care, în condiţiile legii, pârâtul, dar uneori şi
reclamantul, instanţa din oficiu sau procurorul când participă la judecată, invocă, fără a aborda fondul dreptului, neregularităţi privitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la acţiune sau în legătură cu condiţiile formale ale judecăţii.
21. Clasificaţi excepţiile procesuale după obiectul lor
Răspuns:
a) excepţii de procedură;
b) excepţii de fond.
22. Ce sunt excepţiile de procedură?
Răspuns: Prin acestea se invocă încălcarea condiţiilor formale ale judecăţii (ex.:
necompetenţa, greşita compunere a completului, netimbrarea, nulitatea actului de procedură, decăderea dintr-un drept subiectiv procesual).
23. Ce sunt excepţiile de fond?
Răspuns : Prin care se invocă nereguli privitoare la exercitarea acţiunii (ex.: prescripţia,
autoritatea lucrului judecat, lipsa interesului, a capacităţii sau calităţii procesuale).
24. Clasificaţi excepţiile de procedură în funcţie de natura normei încălcate
Răspuns :
a) excepţii absolute ;
b) excepţii relative.
25. Ce sunt excepţiile absolute ?
Răspuns : Cele care privesc încălcarea unor norme de procedură imperative.
26. Ce sunt excepţiile relative ?
Răspuns : Cele privitoare la încălcarea unor norme de procedură dispozitive.
27. Care este interesul clasificării excepţiilor în absolute şi relative ?
Răspuns : Excepţiile absolute pot fi invocate de oricare dintre părţile cauzei, de instanţă din oficiu sau de procuror când participă la judecată; excepţiile relative pot fi invocate doar de partea ocrotită prin norma încălcată.
Excepţiile absolute pot fi invocate în orice stare a pricinii, deci chiar pentru întâia oară în recurs; excepţiile relative pot fi invocate cel mai târziu la prima zi de înfăţişare ca a urmat încălcării legii şi înainte de a se pune concluzii în fond.
Excepţiile absolute nu pot fi acoperite; cele relative pot fi acoperite expres sau implicit.
28. Care este ordinea de invocare şi de soluţionare a excepţiilor procesuale?
Răspuns: Ordinea de invocare, totodată de soluţionare a excepţiilor procesuale (art. 137 C.pr.civ.), este guvernată de următoarele două reguli:
1) vor fi invocate şi soluţionate acele excepţii care fac de prisos cercetarea fondului (ex.: mai întâi excepţia de necompetenţă, apoi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune);
2) va fi invocată şi soluţionată cu întâietate acea excepţie care face de prisos cercetarea celei următoare (ex.: excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată se invocă şi se soluţionează înaintea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune).
29. Cu ce condiţie pot fi unite excepţiile cu fondul ?
Răspuns : Doar dacă pentru dezlegarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu cercetarea în fond a pricinii.
30. Care este sancţiunea neinvocării excepţiilor procesuale în termenul prevăzut de lege?
Răspuns : În cazul excepţiilor relative, sancţiunea este decăderea părţii din dreptul de a invoca excepţia.
31. Cum se face propunerea excepţiilor?
Răspuns: Poate fi făcută prin întâmpinare, la prima zi de înfăţişare (art.118 alin.3), precum şi, în condiţiile legii, cu ocazia dezbaterilor judiciare sau, după caz, în căile de atac.
32. Cum se soluţionează excepţiile?
Răspuns:
a) dacă excepţia este respinsă, această soluţie se va pronunţa printr-o încheiere interlocutorie care, în regulă, se poate ataca odată cu fondul;
b) dacă excepţia este admisă, instanţa va pronunţa, după caz, o încheiere (ex.: excepţia decăderii unei părţi din dreptul de a propune o dovadă), o sentinţă (ex.: prima instanţă respinge acţiunea ca prescrisă) sau o decizie (în căile de atac).
Răspuns:
a) mărturisirea;
b) achiesarea;
c) excepţiile procesuale;
d) renunţarea – ca modalitate de înlăturare a sancţiunii decăderii;
e) renunţarea la dreptul de a invoca excepţia de nulitate relativă, confirmarea sau acoperirea nulităţii relative a actului de procedură;
f) apărările în fond;
g) cererea reconvenţională.
02. Ce este mărturisirea?
Răspuns: Desemnează recunoaşterea de către una dintre părţi a unui fapt, ori chiar a exactitudinii lui, pe care cealaltă îşi întemeiază pretenţiile sau apărările.
03. Enumeraţi trăsăturile mărturisirii
Răspuns:
a) este un act unilateral de voinţă, în principiu irevocabil (excepţie: mărturisirea judiciară poate fi revocată pentru eroare de fapt - art.1206 alin.2 C.civ.);
b) este un act procesual de dispoziţie, deci care poate fi făcut doar de către parte, mandatarul ei neputând mărturisi decât în baza unei procuri speciale care îi recunoaşte, în
mod expres, acest drept;
c) trebuie să provină de la o persoană capabilă şi conştientă, cel care mărturiseşte trebuind să ştie că, făcând mărturisirea, aceasta va putea fi întrebuinţată împotriva sa. Prin urmare, minorii şi cei puşi sub interdicţie nu pot face mărturisire, cu excepţia recunoaşterii de paternitate sau maternitate;
d) voinţa de a recunoaşte trebuie să fie neechivocă, sinceră, şi neviciată;
e) în principiu, mărturisirea trebuie să fie expresă, tăcerea nevalorând mărturisire (excepţie: art.225 C.pr.civ prevede că dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează la interogatoriul ce s-a propus, instanţa poate socoti aceste împrejurări fie ca o mărturisire deplină, fie doar ca pe un început de dovadă în folosul părţii potrivnice).
04. Clasificaţi mărturisirea conform dispoziţiilor art. 1204 C.civ.
Răspuns:
a) mărturisire judiciară;
b) mărturisire extrajudiciară.
05. Ce este mărturisirea judiciară?
Răspuns: Este judiciară mărturisirea făcută în cursul judecăţii şi privitor la însuşi procesul în curs; la rândul ei, mărturisirea judiciară poate fi: spontană (voluntară) sau provocată (obţinută la interogatoriu); scrisă ori verbală.
06. Ce este mărturisirea extrajudiciară?
Răspuns: Este extrajudiciară mărturisirea făcută în afara procesului în curs; la rândul ei, poate fi scrisă ori verbală.
07. Clasificaţi mărturisirile după conţinutul lor
Răspuns:
a) mărturisirea simplă;
b) mărturisirea calificată;
c) mărturisirea complexă.
08. Ce este mărturisirea simplă?
Răspuns: Este simplă mărturisirea unui fapt făcută pur şi simplu, deci fără rezerve sau adăugarea altor elemente.
09. Ce este mărturisirea calificată?
Răspuns: Este calificată mărturisirea ce conţine o recunoaştere a faptului, însă acestui fapt autorul mărturisirii îi atribuie o altă semnificaţie sau îi asociază anumite circumstanţe sau elemente concomitente faptului care îi schimbă efectele juridice, astfel că, în realitate, nu se mărturiseşte (ex. Am primit o sumă de bani, dar nu ca împrumut, ci ca preţ al unui
bun).
10. Ce este mărturisirea complexă?
Răspuns: Mărturisirea este complexă în situaţia în care faptul este recunoscut, însă lui i se asociază un altul, ulterior şi distinct de cel recunoscut, care tinde să diminueze ori să
înlăture în totul efectele mărturisirii primului fapt (ex.: am primit un împrumut, dar am restituit suma).
11. Care este forţa probantă a mărturisirii?
Răspuns: Egală cu a celorlalte mijloace de probă.
12. Ce este achiesarea?
Răspuns: Este o manifestare de voinţă unilaterală şi voluntară prin care pârâtul recunoaşte pretenţiile reclamantului ori prin care, după caz, partea care a pierdut procesul se conformează hotărârii judecătoreşti.
13. Care sunt cele două forme ale achiesării?
Răspuns:
a) achiesarea pârâtului la pretenţii;
b) achiesarea părţii care a pierdut procesul la hotărâre.
14. Cum se prezintă achiesarea pârâtului la pretenţii?
Răspuns: Achiesarea la pretenţii poate fi spontană sau provocată prin interogatoriu, semnificând recunoaşterea caracterului fondat al cererii reclamantului şi, în consecinţă, renunţarea pârâtului la apărare. Achiesarea la pretenţii poate fi parţială (se recunosc doar
unele dintre pretenţii) sau totală (se recunosc în totalitatea lor pretenţiile reclamantului); când achiesarea este parţială, instanţa poate pronunţa, în baza art.270 C.pr.civ, o hotărâre parţială ce are avantajul că este executorie de drept.
15. Ce este achiesarea la hotărâre?
Răspuns: Semnifică renunţarea părţii la calea de atac acordată de lege, astfel că hotărârea devine irevocabilă şi dobândeşte putere de lucru judecat.
16. De câte feluri este achiesarea la hotărâre?
Răspuns:
a) achiesarea implicită;
b) achiesarea expresă.
17. Ce este achiesarea implicită?
Răspuns: Constă în executarea voluntaă a obligaţiei stabilite prin hotărâre.
18. Ce este achiesarea expresă?
Răspuns: Constă într-o declaraţie explicită în sensul achiesării (precum: declaraţia de renunţare la calea de atac făcută imediat după pronunţarea hotărârii, consemnată într-un proces verbal întocmit şi semnat de preşedinte şi grefier; declaraţia de renunţare la calea de atac făcută ulterior pronunţării, fie înaintea preşedintelui, fie prin act autentic; declaraţia de retragere a căii de atac).
19. Enumeraţi condiţiile achiesării
Răspuns:
a) voinţa de a achiesa, în sensul că achiesarea este un act voluntar, unilateral, independent de orice acceptare din partea adversarului şi neviciat;
b) cel care achiesează trebuie să aibă deplină capacitate de exerciţiu; în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau al celui cu capacitate de exerciţiu restrânsă, este necesar şi acordul autorităţii tutelare, căci achiesarea este un act de dispoziţie;
c) achiesarea să privească un drept de care autorul ei să poată dispune.
20. Ce sunt excepţiile procesuale?
Răspuns: Mijlocul procedural prin care, în condiţiile legii, pârâtul, dar uneori şi
reclamantul, instanţa din oficiu sau procurorul când participă la judecată, invocă, fără a aborda fondul dreptului, neregularităţi privitoare la condiţiile de exercitare a dreptului la acţiune sau în legătură cu condiţiile formale ale judecăţii.
21. Clasificaţi excepţiile procesuale după obiectul lor
Răspuns:
a) excepţii de procedură;
b) excepţii de fond.
22. Ce sunt excepţiile de procedură?
Răspuns: Prin acestea se invocă încălcarea condiţiilor formale ale judecăţii (ex.:
necompetenţa, greşita compunere a completului, netimbrarea, nulitatea actului de procedură, decăderea dintr-un drept subiectiv procesual).
23. Ce sunt excepţiile de fond?
Răspuns : Prin care se invocă nereguli privitoare la exercitarea acţiunii (ex.: prescripţia,
autoritatea lucrului judecat, lipsa interesului, a capacităţii sau calităţii procesuale).
24. Clasificaţi excepţiile de procedură în funcţie de natura normei încălcate
Răspuns :
a) excepţii absolute ;
b) excepţii relative.
25. Ce sunt excepţiile absolute ?
Răspuns : Cele care privesc încălcarea unor norme de procedură imperative.
26. Ce sunt excepţiile relative ?
Răspuns : Cele privitoare la încălcarea unor norme de procedură dispozitive.
27. Care este interesul clasificării excepţiilor în absolute şi relative ?
Răspuns : Excepţiile absolute pot fi invocate de oricare dintre părţile cauzei, de instanţă din oficiu sau de procuror când participă la judecată; excepţiile relative pot fi invocate doar de partea ocrotită prin norma încălcată.
Excepţiile absolute pot fi invocate în orice stare a pricinii, deci chiar pentru întâia oară în recurs; excepţiile relative pot fi invocate cel mai târziu la prima zi de înfăţişare ca a urmat încălcării legii şi înainte de a se pune concluzii în fond.
Excepţiile absolute nu pot fi acoperite; cele relative pot fi acoperite expres sau implicit.
28. Care este ordinea de invocare şi de soluţionare a excepţiilor procesuale?
Răspuns: Ordinea de invocare, totodată de soluţionare a excepţiilor procesuale (art. 137 C.pr.civ.), este guvernată de următoarele două reguli:
1) vor fi invocate şi soluţionate acele excepţii care fac de prisos cercetarea fondului (ex.: mai întâi excepţia de necompetenţă, apoi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune);
2) va fi invocată şi soluţionată cu întâietate acea excepţie care face de prisos cercetarea celei următoare (ex.: excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată se invocă şi se soluţionează înaintea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune).
29. Cu ce condiţie pot fi unite excepţiile cu fondul ?
Răspuns : Doar dacă pentru dezlegarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu cercetarea în fond a pricinii.
30. Care este sancţiunea neinvocării excepţiilor procesuale în termenul prevăzut de lege?
Răspuns : În cazul excepţiilor relative, sancţiunea este decăderea părţii din dreptul de a invoca excepţia.
31. Cum se face propunerea excepţiilor?
Răspuns: Poate fi făcută prin întâmpinare, la prima zi de înfăţişare (art.118 alin.3), precum şi, în condiţiile legii, cu ocazia dezbaterilor judiciare sau, după caz, în căile de atac.
32. Cum se soluţionează excepţiile?
Răspuns:
a) dacă excepţia este respinsă, această soluţie se va pronunţa printr-o încheiere interlocutorie care, în regulă, se poate ataca odată cu fondul;
b) dacă excepţia este admisă, instanţa va pronunţa, după caz, o încheiere (ex.: excepţia decăderii unei părţi din dreptul de a propune o dovadă), o sentinţă (ex.: prima instanţă respinge acţiunea ca prescrisă) sau o decizie (în căile de atac).
Viața nu a fost ușoară cu mine după ce căsnicia mea a fost ruptă când soțul meu a plecat la divorț, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că l-a folosit pe DR GIDEON care este ca un Dumnezeu pe Pământ pentru a-mi restabili căsnicia ruptă cu vraja lui puternică. Am suferit de depresie timp de 11 luni, dar astăzi sunt atât de fericit că l-am cunoscut pe DR GIDEON pentru că vraja lui m-a făcut să cred că vrăjile de adevăr sunt reale și funcționează. Am urmat toate instrucțiunile pe care mi le-a dat DR GIDEON pentru că a promis că mă va face fericit și mândru și cu adevărat, toate acestea s-au întâmplat și soțul meu s-a întors la mine cu genunchii la pământ, cerându-mi iertare în câteva zile după ce m-am conectat cu el și acum suntem perfect legați din nou pe viață. Pot să spun cu îndrăzneală tuturor celor de acolo că vrăjile DR GIDEON sunt într-adevăr cele mai bune și mai puternice. Îi sunt pentru totdeauna recunoscător până la sfârșitul timpului. Deci îl poți conecta WhatsApp +2347042191323
E-mail: drgideon611@gmail.com
Trimiteți un comentariu