Întrebări de autoverificare la drept comunitar (V)
1. Care sunt criteriile de aderare ?
La întâlnirea de la vârf de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993, s-a arătat că statele Europei Centrale şi de Est pot deveni state membre dacă îndeplinesc următoarele criterii:
a) criteriul geografic (candidatul trebuie să fie pe continentul european)
b) criteriul politic (să fie stat de drept, să aibă ordine democratică, să fie respectate drepturile omului, să fie respectate drepturile minorităţilor)
c) criteriul economic (să aibă o economie de piaţă funcţională, să aibă capacitatea de a face forţele de piaţă şi presiunea concurenţei din Comuniune).
La Consiliul European de la Madrid (1995) s-a introdus ca ultim criteriu, cerinţa ca administraţia şi justiţia să aibă capacitatea de a aplica creaţia comunitară.
2. Ce etape trebuie parcurse în cursul procesului de aderare ?
Procedura de aderare presupune concret parcurgerea următoarelor etape:
a) Decizia internă de aderare.
b) Formularea cererii de aderare.
c) Comunicarea cererii de aderare Consiliului UE.
d) Trimiterea cererii de la Consiliul UE la Comisie pentru “luările de poziţie”.
e) Elaborarea “luărilor de poziţii” de către Comisie după analizarea situaţiei politice, economice, juridice a statului candidat.
f) Adoptarea hotărârii de acceptare a “luărilor de poziţii” în cadrul Comisiei.
g) Hotărârea Consiliului UE privind luarea de poziţie a Comisiei şi privind începerea negocierilor de aderare.
h) Deschiderea conferinţei de aderare cu ţara candidată.
i) Negocierile de aderare.
j) Semnarea protocolului de închidere a negocierilor.
k) Trimiterea rezultatelor negocierilor la Parlamentul European.
l) Aprobarea Parlamentului European.
m) Ratificarea tratatului de aderare de către statul candidat.
n) Ratificarea tratatului de aderare de către statele membre.
o) Intrarea în vigoare a tratatului de aderare.
3. Când a fost semnat şi când a intrat în vigoare „Acordul European“ încheiat între
România şi Comunitatea Europeană ?
În 1993 Parlamentul a adoptat Legea nr. 20/06.04.1993 pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere între România şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acestora, semnat la Bruxelles. Acordul european a intrat în vigoare la data de 01 februarie 1995.
4. Când a depus România cererea de aderare şi când a început negocierile de aderare ?
România a depus cererea de aderare la data de 22 iunie 1995. Consiliul UE a decis ca startul negocierilor cu România să fie la data de 15 februarie 2000.
5. Care sunt organele comune România-CE pe baza Acordului de asociere ?
Pe baza Acordului de asociere România şi CE au colaborat în cadrul a trei organe comune:
a) Consiliul de asociere, format din membri desemnaţi de Guvernul României, pe de o parte, şi membri ai Consiliului UE şi membri ai Comisiei Europene, pe de altă parte.
b) Comitetul de asociere, format din funcţionari superiori desemnaţi de Guvernul României, pe de o parte, şi membri ai Consiliului UE şi membri ai Comisiei Europene, pe de altă parte, înfiinţat cu scopul de a asista activitatea Consiliului de asociere.
c) Comitetul Parlamentar de asociere, format din membri ai Parlamentului României şi ai Parlamentului European.
6. Care sunt posibilităţile de ieşire din CE ?
Tratatele nu prevăd clauze de dezicere, de ieşire din Comunităţile Europene, unii autori (Guy Isaac şi Marc Blanquet) vorbind chiar despre “principiul apartenenţei definitive”.
Alţi autori au susţinut că neacceptarea Tratatului privind Constituţia UE de către un stat membru trebuie să fie echivalentă cu ieşirea din Uniunea Europeană.
Tratatul de la Lisabona a introdus un nou articol în TUE (art. 49 A): “Orice stat membru poate hotărâ, în conformitate cu normele sale constituţionale, să se retragă din Uniune.”
La întâlnirea de la vârf de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993, s-a arătat că statele Europei Centrale şi de Est pot deveni state membre dacă îndeplinesc următoarele criterii:
a) criteriul geografic (candidatul trebuie să fie pe continentul european)
b) criteriul politic (să fie stat de drept, să aibă ordine democratică, să fie respectate drepturile omului, să fie respectate drepturile minorităţilor)
c) criteriul economic (să aibă o economie de piaţă funcţională, să aibă capacitatea de a face forţele de piaţă şi presiunea concurenţei din Comuniune).
La Consiliul European de la Madrid (1995) s-a introdus ca ultim criteriu, cerinţa ca administraţia şi justiţia să aibă capacitatea de a aplica creaţia comunitară.
2. Ce etape trebuie parcurse în cursul procesului de aderare ?
Procedura de aderare presupune concret parcurgerea următoarelor etape:
a) Decizia internă de aderare.
b) Formularea cererii de aderare.
c) Comunicarea cererii de aderare Consiliului UE.
d) Trimiterea cererii de la Consiliul UE la Comisie pentru “luările de poziţie”.
e) Elaborarea “luărilor de poziţii” de către Comisie după analizarea situaţiei politice, economice, juridice a statului candidat.
f) Adoptarea hotărârii de acceptare a “luărilor de poziţii” în cadrul Comisiei.
g) Hotărârea Consiliului UE privind luarea de poziţie a Comisiei şi privind începerea negocierilor de aderare.
h) Deschiderea conferinţei de aderare cu ţara candidată.
i) Negocierile de aderare.
j) Semnarea protocolului de închidere a negocierilor.
k) Trimiterea rezultatelor negocierilor la Parlamentul European.
l) Aprobarea Parlamentului European.
m) Ratificarea tratatului de aderare de către statul candidat.
n) Ratificarea tratatului de aderare de către statele membre.
o) Intrarea în vigoare a tratatului de aderare.
3. Când a fost semnat şi când a intrat în vigoare „Acordul European“ încheiat între
România şi Comunitatea Europeană ?
În 1993 Parlamentul a adoptat Legea nr. 20/06.04.1993 pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere între România şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acestora, semnat la Bruxelles. Acordul european a intrat în vigoare la data de 01 februarie 1995.
4. Când a depus România cererea de aderare şi când a început negocierile de aderare ?
România a depus cererea de aderare la data de 22 iunie 1995. Consiliul UE a decis ca startul negocierilor cu România să fie la data de 15 februarie 2000.
5. Care sunt organele comune România-CE pe baza Acordului de asociere ?
Pe baza Acordului de asociere România şi CE au colaborat în cadrul a trei organe comune:
a) Consiliul de asociere, format din membri desemnaţi de Guvernul României, pe de o parte, şi membri ai Consiliului UE şi membri ai Comisiei Europene, pe de altă parte.
b) Comitetul de asociere, format din funcţionari superiori desemnaţi de Guvernul României, pe de o parte, şi membri ai Consiliului UE şi membri ai Comisiei Europene, pe de altă parte, înfiinţat cu scopul de a asista activitatea Consiliului de asociere.
c) Comitetul Parlamentar de asociere, format din membri ai Parlamentului României şi ai Parlamentului European.
6. Care sunt posibilităţile de ieşire din CE ?
Tratatele nu prevăd clauze de dezicere, de ieşire din Comunităţile Europene, unii autori (Guy Isaac şi Marc Blanquet) vorbind chiar despre “principiul apartenenţei definitive”.
Alţi autori au susţinut că neacceptarea Tratatului privind Constituţia UE de către un stat membru trebuie să fie echivalentă cu ieşirea din Uniunea Europeană.
Tratatul de la Lisabona a introdus un nou articol în TUE (art. 49 A): “Orice stat membru poate hotărâ, în conformitate cu normele sale constituţionale, să se retragă din Uniune.”
Trimiteți un comentariu