duminică, 30 august 2009

Întrebări de autoverificare la drept comunitar (IX)

1. Care este diferenţa între Consiliul European, Consiliul Europei, Consiliul Uniunii
Europene şi reprezentanţii statelor membre reuniţi în Consiliu ?


Consiliul European este o conferinţă interguvernamentală de drept internaţional public, la care participă:
a) şefii de stat sau de guvern ai statelor membre
b) preşedintele Comisiei
c) miniştrii afacerilor externe ai statelor membre
d) un membru al Comisiei.

Consiliul Europei este o organizaţie internaţională interguvernamentală, regională, care grupează statele democratice ale Europei. Organele sale sunt:
a) Comitetul Miniştrilor (organul competent să acţioneze în numele organizaţiei, format din miniştrii de externe din fiecare stat membru);
b) Adunarea Parlamentară (organul deliberativ, format din reprezentaţii parlamentelor naţionale ale statelor membre);
c) Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa
d) Secretariatul.

Consiliul UE acţionează ca o conferinţă ministerială şi încheie convenţii internaţionale cerute de tratatele de înfiinţare ale celor trei comunităţi.

Principala diferenţă este aceea că Consiliul UE este instituţie a Comunităţii Europene, în vreme ce Consiliul European şi Consiliul Europei nu.

2. Care este componenţa Consiliului Uniunii Europene ?

Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, abilitat să angajeze guvernul acelui stat. Preşedinţia este exercitată pe rând de fiecare stat membru, pe o durată de 6 luni, în ordinea fixată de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.

3. Ce este COREPER I şi COREPER II ?

În cadrul Consiliului, funcţionează un Comitet compus din reprezentanţii permanenţi ai statelor membre care poartă denumirea prescurtată de COREPER.

Funcţionarii cu rang de Ambasador se reunesc în COREPER II şi se ocupă de problemele politice importante, în timp ce adjuncţii lor se întrunesc în COREPER I şi dezbat problemele tehnice.

4. Ce este votul ponderat ?

În cazul votului majoritar calificat, nu se mai aplică regula clasică “un om un vot”, ci aceea a votului ponderat, potrivit căreia fiecare stat membru deţine un anumit număr de voturi în funcţie de importanţa politică, economică, teritorială şi demografică.

5. Care sunt atribuţiile Consiliului UE ?

Atribuţiile sau competenţele Consiliului sunt:
a) principalul organ legislativ al CE, adoptând acte normative de drept comunitar secundar şi conferă Comisiei atribuţiile de executare a normelor stabilite de Consiliu
b) asigură coordonarea politicilor economice gtenerale ale statelor membre
c) are posibilitatea de a solicita Comisie să iniţieze anumite acte normative
d) are atribuţii de control, putând exercita acţiuni în anulare şi în constatarea abţinerii nejustificate
e) în domeniul relaţiilor externe, încheie în numele CE convenţii, tratate internaţionale cu state terţe sau organizaţii internaţionale
f) numeşte membrii Comisiei, Comitetului Economic şi Social, Curţii de Conturi, Comitetul Regiunilor şi responsabilul pentru protecţia datelor personale
g) are atribuţii în domeniul personalului, în sensul că adoptă Statutul Funcţionarilor Comunitari şi stabileşte remuneraţiile membrilor Comisiei şi CJE
h) elaborează proiectul de buget şi adoptă bugetul împreună cu Parlamentul European
i) are, potrivit principiului puterilor implicite, competenţa de a completa prevederile tratatelor de înfiinţare, cu respectarea strictă a limitelor prevăzute de tratate
j) funcţii de execuţie
k) alte atribuţii (stabilirea cadrului legal pentru liberul acces la informaţii, elaborarea statisticilor comunitare, protecţia datelor personale).

6. Cum se iau deciziile în Consiliul UE ?

Regula generală de luare a deciziilor în Consiliul UE este decizia cu majoritate simplă (50% + 1), adică cu majoritatea statelor membre, fiecare stat având un singur vot. Această regulă se aplică la luarea deciziilor de procedură sau la adoptarea regulamentului de ordine interioară.

Am mai rămas încă multe domenii unde se cere unanimitatea (70 de domenii după modificările aduse de Tratatul de la Amsterdam).

Pe lângă aceste două posibilităţi, Consiliul mai votează şi prin vot majoritar calificat, adică potrivit votului ponderat.

Prin Tratatul de la Nisa a fost introdusă majoritatea triplu calificată, sau “demografică”, deoarece pe lângă cele două condiţii de la majoritatea dublu calificată (voturile trebuie să provină de la cel puţin două treimi din statele membre), se cere ca statele care au votat pentru să reprezinte cel puţin 62% din populaţia UE.

1 Comentário:

Horia Ciurtin spunea...

Romania are demnitari cu importante functii in birocratia UE care nu au fost capabili sa raspunda la intrebarea asta :))

Dacă eşti student la drept, ai găsit ceea ce căutai!

Am început să lucrez la acest blog în toamna anului 2008, atunci când m-am înscris la această facultate. Intenţionez să fac publice astfel toate notele de lectură, notele de curs, testele şi lucrările pe care le voi parcurge în aceşti ani. Sper să-ţi fie şi ţie de folos!

Eşti student la drept?

Atunci poţi fi co-publisher la acest blog. Înscrie-te şi fă-ţi cunoscută experienţa: note de lectură, bârfe despre profesori, planuri de viitor, speţe comentate – sunt tot atâtea metode ca să te exprimi! Contactează-mă la riliescu2000 at yahoo dot com!

Totalul afișărilor de pagină

Watch favourite links
eLearning & Online Learning Blogs - BlogCatalog Blog Directory

Student la Drept © Layout By Hugo Meira.

TOPO