Întrebări de autoverificare la drept comunitar (VIII)
1. Care este statutul Consiliului European în cadrul construcţiei europene ?
Consiliul European nu este organ al Uniunii Europene, în pofida faptului că art. 4 alin. 1 al Tratatului UE spune: “Consiliul European impulsionează dezvoltarea Uniunii şi stabileşte orientările politice generale necesare acestei dezvoltări.”
Consiliul Europea nu poate fi considerat organ al entităţii denumită UE, deoarece aceasta din urmă este doar “o construcţie cadru clădită pe 3 piloni, fără personalitate juridică”. Tratatul de înfiinţare al UE nu prevede o personalitate juridică pentru aceasta, şi nici în mod implicit nu dobândeşte o astfel de calitate UE.
Consiliul European poate fi calificat drept o conferinţă interguvernamentală de drept internaţional public. Înfiinţarea Consiliului European se datorează în primul rând faptului că adâncirea din ce în ce mai intensivă a integrării a necesitat indicaţii şi legitimarea proceselor în mod direct de un for compus din cei mai înalţi reprezentanţi ai statelor membre.
Fără să aibă calitatea de organ comunitar, Consiliul European acţionează ca un for suprem de guvernare extracomunitară pentru UE. Acesta îşi desfăşoară activităţile specifice în numele şi folosul statelor membre şi nu în folosul şi pe seama UE.
2. Cine intră în componenţa Consiliului European ?
În componenţa Consiliului European instră:
a) şefii de stat sau de guvern ai statelor membre
b) preşedintele Comisiei
asistaţi de:
c) miniştrii afacerilor externe ai statelor membre
d) un membru al Comisiei.
3. Cum se derulează întrunirile Consiliului European ?
Consiliul European se reuneşte de cel puţin două ori pe an, sub preşedinţia şefului de stat sau de guvern al statului membru care deţine în momentul respectiv preşedinţia Consiliului UE.
Derularea întrunirilor are loc astfel: Consiliul European, înainte de a începe lucrările, ascultă un discurs ţinut de preşedintele Parlamentului European. După şedinţa plenară, şefii de stat şi de guvern, împreună cu preşedintele Comisiei, poartă discuţii separate de miniştrii de externe, care negociază cu membrul Comisiei care participă la lucrări. După aceste discuţii urmează din nou o şedinţă plenară, unde vor fi dezbătute problemele ridicate, respectiv propunerile de soluţii adoptate de miniştrii de externe împreună cu membrul din Comisie. Întrunirea de regulă se încheie cu alocuţiunea Preşedintelui Consiliului European. Concluziile vor fi completate de diferite anexe care grupează declaraţii şi documente.
4. Care sunt actele adoptate de Consiliul European şi ce forţă au acestea ?
Consiliul European emite recomandări către organele comunitare, exercitându-şi o funcţie de conducere şi de iniţiativă. Legal, aceste recomandări nu sunt obligatorii, neavând forţă juridică.
Actele adoptate de Consiliul European, potrivit art. 46 din Tratatul Uniunii Europene, nu pot fi supuse controlului judiciar.
Consiliul European nu este organ al Uniunii Europene, în pofida faptului că art. 4 alin. 1 al Tratatului UE spune: “Consiliul European impulsionează dezvoltarea Uniunii şi stabileşte orientările politice generale necesare acestei dezvoltări.”
Consiliul Europea nu poate fi considerat organ al entităţii denumită UE, deoarece aceasta din urmă este doar “o construcţie cadru clădită pe 3 piloni, fără personalitate juridică”. Tratatul de înfiinţare al UE nu prevede o personalitate juridică pentru aceasta, şi nici în mod implicit nu dobândeşte o astfel de calitate UE.
Consiliul European poate fi calificat drept o conferinţă interguvernamentală de drept internaţional public. Înfiinţarea Consiliului European se datorează în primul rând faptului că adâncirea din ce în ce mai intensivă a integrării a necesitat indicaţii şi legitimarea proceselor în mod direct de un for compus din cei mai înalţi reprezentanţi ai statelor membre.
Fără să aibă calitatea de organ comunitar, Consiliul European acţionează ca un for suprem de guvernare extracomunitară pentru UE. Acesta îşi desfăşoară activităţile specifice în numele şi folosul statelor membre şi nu în folosul şi pe seama UE.
2. Cine intră în componenţa Consiliului European ?
În componenţa Consiliului European instră:
a) şefii de stat sau de guvern ai statelor membre
b) preşedintele Comisiei
asistaţi de:
c) miniştrii afacerilor externe ai statelor membre
d) un membru al Comisiei.
3. Cum se derulează întrunirile Consiliului European ?
Consiliul European se reuneşte de cel puţin două ori pe an, sub preşedinţia şefului de stat sau de guvern al statului membru care deţine în momentul respectiv preşedinţia Consiliului UE.
Derularea întrunirilor are loc astfel: Consiliul European, înainte de a începe lucrările, ascultă un discurs ţinut de preşedintele Parlamentului European. După şedinţa plenară, şefii de stat şi de guvern, împreună cu preşedintele Comisiei, poartă discuţii separate de miniştrii de externe, care negociază cu membrul Comisiei care participă la lucrări. După aceste discuţii urmează din nou o şedinţă plenară, unde vor fi dezbătute problemele ridicate, respectiv propunerile de soluţii adoptate de miniştrii de externe împreună cu membrul din Comisie. Întrunirea de regulă se încheie cu alocuţiunea Preşedintelui Consiliului European. Concluziile vor fi completate de diferite anexe care grupează declaraţii şi documente.
4. Care sunt actele adoptate de Consiliul European şi ce forţă au acestea ?
Consiliul European emite recomandări către organele comunitare, exercitându-şi o funcţie de conducere şi de iniţiativă. Legal, aceste recomandări nu sunt obligatorii, neavând forţă juridică.
Actele adoptate de Consiliul European, potrivit art. 46 din Tratatul Uniunii Europene, nu pot fi supuse controlului judiciar.
Trimiteți un comentariu