Întrebări drept internaţional public (XI)
01. Definiţi actul unilateral în dreptul internaţional
Răspuns: Actul imputabil unui singur subiect de drept internaţional.
02. Distingeţi actul unilateral de faptele internaţionale.
Răspuns: Trăsătura care distinge actele unilaterale de alte fapte internaţionale este intenţia de a produce efecte juridice.
03. Enumeraţi actele unilaterale ale subiectelor primare de drept internaţional.
Răspuns:
a) promisiunea;
b) renunţarea;
c) recunoaşterea;
d) protestul.
04. Care sunt condiţiile de validitate ale promisiunii, în opinia CIJ?
Răspuns:
a) nu este necesar un act “în contrapartidă” al altor state;
b) nu orice declaraţie unilaterală creează drepturi sau obligaţii noi, ci doar cele făcute cu această intenţie;
c) actul prin care statul promite nu trebuie să aibă un destinatar determinat.
La acestea trebuie adăugată condiţia publicităţii.
05. Ce este estoppel?
Răspuns: Excepţie de fond preluată din dreptul anglo-saxon, prin care o parte anihilează orice susţinere a părţii adverse atunci când se poate proba că vine în contradicţie cu o poziţie publică exprimată anterior.
06. Definiţi renunţarea
Răspuns: Act unilateral care implică posibilitatea subiectelor de drept de a dispune drepturile lor subiective, fiind unul din modurile de extincţie a drepturilor lor subiective.
07. Definiţi recunoaşterea.
Răspuns: Are elemente care o apropie de achiesare, distincţia nefiind întotdeauna facilă.
08. Definiţi protestul
Răspuns: Actul care produce efecte simetric opuse achiesării sau recunoaşterii. Are ca efect:
a) fie inopozabilitatea situaţiei;
b) fie inopozabilitatea normei cutumiare în formare;
c) fie inopozabilitatea actului juridic.
09. Definiţi şi exemplificaţi actele autonormative.
Răspuns: Actul autonormativ este actul prin care subiectul de drept se auto-limitează, cu alte cuvinte îşi impune anumite obligaţii determinate. Exemple:
a) promisiunea;
b) recunoaşterea;
c) renunţarea.
10. Definiţi actele heteronormative.
Răspuns: Actele din această categorie creează drepturi şi obligaţii pentru alte subiecte de drept decât subiectele de la care emană.
11. Exemplificaţi actele obligatorii.
Răspuns:
a) regulamente;
b) statute ale personalului;
c) acte privind securitatea internă;
d) acte bugetare;
e) decizii prin care se creează organe subsidiare;
ş.a.m.d.
12. Ce sunt actele fără valoare obligatorie?
Răspuns: Acte de recomandare.
13. Definiţi Soft Law
Răspuns: Termenul indică fie norme internaţionale cu valoare juridică incertă, în măsura în care sunt inserate în acte internaţionale fără valoare juridică obligatorie, fie norme care, deşi figurează într-un act juridic normativ, nu creează obligaţii în dreptul pozitiv.
14. Ce este pragul juridic?
Răspuns: Prin prag juridic se înţelege limita dincolo de care o normă devine justiţiabilă, adică poate constitui baza juridică autonomă sau temeiul juridic autonom al unei sentinţe internaţionale.
Răspuns: Actul imputabil unui singur subiect de drept internaţional.
02. Distingeţi actul unilateral de faptele internaţionale.
Răspuns: Trăsătura care distinge actele unilaterale de alte fapte internaţionale este intenţia de a produce efecte juridice.
03. Enumeraţi actele unilaterale ale subiectelor primare de drept internaţional.
Răspuns:
a) promisiunea;
b) renunţarea;
c) recunoaşterea;
d) protestul.
04. Care sunt condiţiile de validitate ale promisiunii, în opinia CIJ?
Răspuns:
a) nu este necesar un act “în contrapartidă” al altor state;
b) nu orice declaraţie unilaterală creează drepturi sau obligaţii noi, ci doar cele făcute cu această intenţie;
c) actul prin care statul promite nu trebuie să aibă un destinatar determinat.
La acestea trebuie adăugată condiţia publicităţii.
05. Ce este estoppel?
Răspuns: Excepţie de fond preluată din dreptul anglo-saxon, prin care o parte anihilează orice susţinere a părţii adverse atunci când se poate proba că vine în contradicţie cu o poziţie publică exprimată anterior.
06. Definiţi renunţarea
Răspuns: Act unilateral care implică posibilitatea subiectelor de drept de a dispune drepturile lor subiective, fiind unul din modurile de extincţie a drepturilor lor subiective.
07. Definiţi recunoaşterea.
Răspuns: Are elemente care o apropie de achiesare, distincţia nefiind întotdeauna facilă.
08. Definiţi protestul
Răspuns: Actul care produce efecte simetric opuse achiesării sau recunoaşterii. Are ca efect:
a) fie inopozabilitatea situaţiei;
b) fie inopozabilitatea normei cutumiare în formare;
c) fie inopozabilitatea actului juridic.
09. Definiţi şi exemplificaţi actele autonormative.
Răspuns: Actul autonormativ este actul prin care subiectul de drept se auto-limitează, cu alte cuvinte îşi impune anumite obligaţii determinate. Exemple:
a) promisiunea;
b) recunoaşterea;
c) renunţarea.
10. Definiţi actele heteronormative.
Răspuns: Actele din această categorie creează drepturi şi obligaţii pentru alte subiecte de drept decât subiectele de la care emană.
11. Exemplificaţi actele obligatorii.
Răspuns:
a) regulamente;
b) statute ale personalului;
c) acte privind securitatea internă;
d) acte bugetare;
e) decizii prin care se creează organe subsidiare;
ş.a.m.d.
12. Ce sunt actele fără valoare obligatorie?
Răspuns: Acte de recomandare.
13. Definiţi Soft Law
Răspuns: Termenul indică fie norme internaţionale cu valoare juridică incertă, în măsura în care sunt inserate în acte internaţionale fără valoare juridică obligatorie, fie norme care, deşi figurează într-un act juridic normativ, nu creează obligaţii în dreptul pozitiv.
14. Ce este pragul juridic?
Răspuns: Prin prag juridic se înţelege limita dincolo de care o normă devine justiţiabilă, adică poate constitui baza juridică autonomă sau temeiul juridic autonom al unei sentinţe internaţionale.
Trimiteți un comentariu