Alte întrebări la dreptul muncii (VII)
01. Definiţi timpul de muncă
Răspuns: Durata pe care un salariat o are la îndemână în vederea îndeplinirii sarcinilor de muncă.
02. Care este limita duratei legale a timpului de muncă, incluzându-se orele suplimentare?
Răspuns: 48 de ore pe săptămână.
03. Care este consecinţa unei durate zilnice a timpului de muncă de 12 ore?
Răspuns: O perioadă de repaus de minim 24 de ore.
04. Enumeraţi situaţiile în care legea permite reducerea timpului de lucru
Răspuns:
a) durata timpul de muncă în cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani;
b) salariata gravidă sau care alăptează;
c) durata timpului de lucru pentru cei care lucrează în condiţii deosebite – vătămătoare, grele sau periculoase;
d) durata timpului de lucru pe timpul nopţii;
e) durata redusă a timpului muncă în perioadele cu temperaturi extreme.
05. Enumeraţi repausurile periodice
Răspuns:
a) pauza de masă şi repausul zilnic;
b) repausul săptămânal;
c) sărbătorile legale.
06. Ce este repausul zilnic?
Răspuns: Este intervalul de timp cuprins între finele programului de lucru dintr-o zi şi începutul programului de lucru din ziua următoare. Acest repaus nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, cu excepţia muncii în schimburi unde repausul nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
07. Ce este repausul săptămânal?
Răspuns: Intervalul de timp constând în două zile consecutive ce desparte două săptămâni de lucru şi care se stabileşte, de regulă, sâmbătă şi duminică.
08. De câte feluri sunt concediile?
Răspuns:
a) de odihnă (comun sau suplimentar);
b) medicale;
c) alte concedii (cu plată sau fără plată);
d) pentru formarea profesională.
09. Care sunt principiile fundamentale privind concediul de odihnă?
Răspuns:
a) garantarea dreptului anual de odihnă plătit pentru toţi angajatorii;
b) dreptul la odihnă nu poate forma obiectul unei cesiuni, renunţări sau limitări;
c) durata efectivă a concediului de odihnă se stabileşte prin negociere.
10. Ce este jurisdicţia muncii?
Răspuns: Activitatea de soluţionare, de către organele specializate, a litigiilor ce se ivesc între participanţii la raporturile juridice de muncă.
11. Ce anume nu intră sub incidenţa jurisdicţiei muncii?
Răspuns:
a) conflictele de interese, acestea nefiind rezolvabile de către judecători;
b) conflictele născute în legătură cu prestarea muncii într-un alt temei decât contractul individual de muncă;
c) conflictele dintre sindicat şi membrii săi;
d) contestaţiile funcţionarilor publici privind sancţiunile disciplinare, eliberarea sau destituirea din funcţie, ordinul de imputare (acestea revenind instanţelor de contencios administrativ).
12. Care este prima instanţa competentă să judece conflictele muncă?
Răspuns: Tribunalul.
13. Care este competenţa excepţională a judecătoriilor în dreptul muncii?
Răspuns:
a) în litigiile privind carnetul de muncă;
b) în cazul cererilor pentru constatarea reprezentativităţii organizaţiilor sindicale la nivel unitate.
14. Care este competenţa excepţională a curţii de apel în dreptul muncii?
Răspuns:
a) în cazul cererilor de suspendare a grevei;
b) ca instanţă de recurs faţă de hotărârile pronunţate de tribunale.
15. Care sunt termenele în care pot fi formulate cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă?
Răspuns:
a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicată decizia angajatorului privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care s-a comunicat decizia de
sancţionare disciplinară;
c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă;
e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
În toate celelalte situaţii termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.
16. Câte grade de jurisdicţie există în litigiile de muncă?
Răspuns: Două grade:
a) tribunalul;
b) curtea de apel.
Răspuns: Durata pe care un salariat o are la îndemână în vederea îndeplinirii sarcinilor de muncă.
02. Care este limita duratei legale a timpului de muncă, incluzându-se orele suplimentare?
Răspuns: 48 de ore pe săptămână.
03. Care este consecinţa unei durate zilnice a timpului de muncă de 12 ore?
Răspuns: O perioadă de repaus de minim 24 de ore.
04. Enumeraţi situaţiile în care legea permite reducerea timpului de lucru
Răspuns:
a) durata timpul de muncă în cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani;
b) salariata gravidă sau care alăptează;
c) durata timpului de lucru pentru cei care lucrează în condiţii deosebite – vătămătoare, grele sau periculoase;
d) durata timpului de lucru pe timpul nopţii;
e) durata redusă a timpului muncă în perioadele cu temperaturi extreme.
05. Enumeraţi repausurile periodice
Răspuns:
a) pauza de masă şi repausul zilnic;
b) repausul săptămânal;
c) sărbătorile legale.
06. Ce este repausul zilnic?
Răspuns: Este intervalul de timp cuprins între finele programului de lucru dintr-o zi şi începutul programului de lucru din ziua următoare. Acest repaus nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, cu excepţia muncii în schimburi unde repausul nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
07. Ce este repausul săptămânal?
Răspuns: Intervalul de timp constând în două zile consecutive ce desparte două săptămâni de lucru şi care se stabileşte, de regulă, sâmbătă şi duminică.
08. De câte feluri sunt concediile?
Răspuns:
a) de odihnă (comun sau suplimentar);
b) medicale;
c) alte concedii (cu plată sau fără plată);
d) pentru formarea profesională.
09. Care sunt principiile fundamentale privind concediul de odihnă?
Răspuns:
a) garantarea dreptului anual de odihnă plătit pentru toţi angajatorii;
b) dreptul la odihnă nu poate forma obiectul unei cesiuni, renunţări sau limitări;
c) durata efectivă a concediului de odihnă se stabileşte prin negociere.
10. Ce este jurisdicţia muncii?
Răspuns: Activitatea de soluţionare, de către organele specializate, a litigiilor ce se ivesc între participanţii la raporturile juridice de muncă.
11. Ce anume nu intră sub incidenţa jurisdicţiei muncii?
Răspuns:
a) conflictele de interese, acestea nefiind rezolvabile de către judecători;
b) conflictele născute în legătură cu prestarea muncii într-un alt temei decât contractul individual de muncă;
c) conflictele dintre sindicat şi membrii săi;
d) contestaţiile funcţionarilor publici privind sancţiunile disciplinare, eliberarea sau destituirea din funcţie, ordinul de imputare (acestea revenind instanţelor de contencios administrativ).
12. Care este prima instanţa competentă să judece conflictele muncă?
Răspuns: Tribunalul.
13. Care este competenţa excepţională a judecătoriilor în dreptul muncii?
Răspuns:
a) în litigiile privind carnetul de muncă;
b) în cazul cererilor pentru constatarea reprezentativităţii organizaţiilor sindicale la nivel unitate.
14. Care este competenţa excepţională a curţii de apel în dreptul muncii?
Răspuns:
a) în cazul cererilor de suspendare a grevei;
b) ca instanţă de recurs faţă de hotărârile pronunţate de tribunale.
15. Care sunt termenele în care pot fi formulate cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă?
Răspuns:
a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicată decizia angajatorului privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care s-a comunicat decizia de
sancţionare disciplinară;
c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă;
e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
În toate celelalte situaţii termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.
16. Câte grade de jurisdicţie există în litigiile de muncă?
Răspuns: Două grade:
a) tribunalul;
b) curtea de apel.
Trimiteți un comentariu