Întrebări şi răspunsuri medicină legală (III)
01. Ce sunt modificările cadaverice tardive?
Răspuns : Sunt modificările cadaverice care apar după 24 de ore de la instalarea morţii.
02. Clasificaţi modificările cadaverice tardive
Răspuns :
a) modificările distructive ;
b) modificări conservative naturale ;
c) modificări conservative artificiale.
03. De câte feluri sunt modificările distructive ?
Răspuns :
a) putrefacţia ;
b) distrugerea cadavrului de către animale.
04. De câte feluri sunt modificările conservative naturale?
Răspuns:
a) mumificarea;
b) adipoceara;
c) lignificarea;
d) îngheţarea naturală.
05. De câte feluri sunt modificările conservative artificale?
Răspuns:
a) îmbălsămarea;
b) îngheţarea artificială.
06. Ce este putrefacţia?
Răspuns: Este o modificare cadaverică distructivă, care determină descompunerea substanţelor organice în substanţe anorganice. Acest proces continuă autoliza şi se realizează sub acţiunea florei microbiene.
07. Când apar semnele de exteriorizare a putrefacţiei?
Răspuns: La 48-72 ore post mortem.
08. Ce este pata verde de putrefacţie?
Răspuns: Putrefacţia începe la nivelul intestinului, unde se găsesc în mod obişnuit bacterii saprofite. Sub acţiunea florei microbiene de putrefacţie existente în intestinul gros şi mai ales la nivelul cecului, se degajă hidrogen sulfurat care difuzează prin peretele anterior al abdomenului, combinându-se cu hemoglobina şi rezultând sulfhemoglobina (compus de culoare verde), care determină apariţia petei verzi de putrefacţie.
09. Când apare pata verde de putrefacţie?
Răspuns: În mod obişnuit, la 48-72 ore după deces.
10. Cum se prezintă putrefacţia în cazul septicemiilor ?
Răspuns : În septicemii putrefacţia are evoluţie rapidă, determinând o coloraţie verde a pielii, muşchilor şi organelor interne (cadavre verzi).
11. În ce constă "circulaţia postumă" ?
Răspuns : Pe tegumente, în special pe nivelul membrelor, pot să apară nişte dungi cafenii-violacee, pe traiectul venelor superficiale, realizând aşa numita "circulaţie postumă". Această modificare se produce prin difuziunea sângelui hemolizat şi putrefiat prin pereţii vaselor impregnând ţesuturile adiacente reţelei venoase superficiale.
12. Cum evoluează putrefacţia ?
Răspuns : În evoluţia putrefacţiei prin degajare de gaze se produce tumefierea cadavrului, faţa devine de nerecunoscut (putând ridica probleme în stabilirea identităţii cadavrului) abdomenul se destinde; apare emfizem subcutanat şi visceral; pe tegumente apar flictene care conţin un lichid spumos, tulbure ; sângele devine spumos. Prin presiunea exercitată de gaze asupra organelor interne pot apărea expulzia de materii fecale şi urină, eliminarea conţinutului gastric prin gură şi nas, eliminarea prin căile respiratorii superioare a unei spume roşietice; la femeile decedate în stare de graviditate se poate produce expulzia fătului din uter ("naşteri în sicriu"). În cele din urmă se produce lichefierea organelor, care treptat se transformă într-o magmă negricioasă, urât mirositoare. Ulterior cartilagiile
laringiene şi traheale se separă, părţile scheletului se separă unele de altele.
13. În cât timp are loc scheletizarea cadavrului?
Răspuns: 7-10 ani.
14. Care sunt factorii care influenţează pozitiv putrefacţia?
Răspuns:
a) temperatura crescută;
b) excesul de oxigen;
c) înhumarea în solul cu granule mari, permeabil pentru apă şi aer;
d) înhumarea la adâncime mică.
15. Care sunt factorii care încetinesc evoluţia putrefacţiei?
Răspuns:
a) temperatura scăzută;
b) solul argilos şi nisipos;
c) înhumarea la adâncimi mari.
16. Enunţaţi regula Casper
Răspuns: Modificările de putrefacţie la un cadavru care stă o săptămână expus la aer sunt echivalente cu modificările din cursul a 2 săptămâni la un cadavru care stă în apă şi a celor produse în 8 săptămâni la un cadavru îngropat în sol.
17. În ce constă mumificarea naturală?
Răspuns: Se realizează în mediu cu temperatură ridicată, umiditate redusă şi ventilaţie bună (pământ uscat, nisipos, afânat, podul caselor în timpul verii). În aceste condiţii se produce o deshidratare masivă care opreşte mersul putrefacţiei. Aspectul cadavrului devine asemănător mumiilor egiptene în sensul că se usucă, pierde în volum şi greutate, iar tegumentul devine pergamentos de culoare brun închisă.
18. Ce este adipoceara?
Răspuns: Este procesul de saponificare a grăsimilor cadavrului. Apare la cadavrele care stau în ape neaerate (fântâni părăsite, lacuri, bălţi) şi la cele înhumate în terenuri umede, argiloase. În aceste condiţii grăsimile sunt descompuse în acizi graşi şi glicerină; acizii graşi reacţionează cu săruri de calciu şi magneziu rezultând săpunuri insolubile care protejează cadavrul de acţiunea distructivă a putrefacţiei. Morfologic zonele de adipoceară au o culoare albă-cenuşie sau gălbuie, consistenţa moale, miros de brânza râncedă; după uscare zonele devin sfărâmicioase cu aspect cretos.
19. În ce constă lignificarea?
Răspuns: Este rar întâlnită. Apare în medii bogate în turbă şi în mlaştini cu reacţie intens acidă care împiedică putrefacţia. Pielea cadavrului devine dură, brună, cu aspect de piele tăbăcită. Prin pierderea calciului oasele devin brune şi moi. Cadavrul scade în volum şi greutate.
20. Ce este îngheţarea naturală ?
Răspuns : Apare în zone cu temperaturi foarte scăzute (zone polare, altitudini mari). La temperaturi foarte scăzute putrefacţia este împiedicată, cadavrul păstrându-se fără a suferi modificări de volum şi structură. Dezgheţarea duce la instalarea rapidă a putrefacţiei.
Răspuns : Sunt modificările cadaverice care apar după 24 de ore de la instalarea morţii.
02. Clasificaţi modificările cadaverice tardive
Răspuns :
a) modificările distructive ;
b) modificări conservative naturale ;
c) modificări conservative artificiale.
03. De câte feluri sunt modificările distructive ?
Răspuns :
a) putrefacţia ;
b) distrugerea cadavrului de către animale.
04. De câte feluri sunt modificările conservative naturale?
Răspuns:
a) mumificarea;
b) adipoceara;
c) lignificarea;
d) îngheţarea naturală.
05. De câte feluri sunt modificările conservative artificale?
Răspuns:
a) îmbălsămarea;
b) îngheţarea artificială.
06. Ce este putrefacţia?
Răspuns: Este o modificare cadaverică distructivă, care determină descompunerea substanţelor organice în substanţe anorganice. Acest proces continuă autoliza şi se realizează sub acţiunea florei microbiene.
07. Când apar semnele de exteriorizare a putrefacţiei?
Răspuns: La 48-72 ore post mortem.
08. Ce este pata verde de putrefacţie?
Răspuns: Putrefacţia începe la nivelul intestinului, unde se găsesc în mod obişnuit bacterii saprofite. Sub acţiunea florei microbiene de putrefacţie existente în intestinul gros şi mai ales la nivelul cecului, se degajă hidrogen sulfurat care difuzează prin peretele anterior al abdomenului, combinându-se cu hemoglobina şi rezultând sulfhemoglobina (compus de culoare verde), care determină apariţia petei verzi de putrefacţie.
09. Când apare pata verde de putrefacţie?
Răspuns: În mod obişnuit, la 48-72 ore după deces.
10. Cum se prezintă putrefacţia în cazul septicemiilor ?
Răspuns : În septicemii putrefacţia are evoluţie rapidă, determinând o coloraţie verde a pielii, muşchilor şi organelor interne (cadavre verzi).
11. În ce constă "circulaţia postumă" ?
Răspuns : Pe tegumente, în special pe nivelul membrelor, pot să apară nişte dungi cafenii-violacee, pe traiectul venelor superficiale, realizând aşa numita "circulaţie postumă". Această modificare se produce prin difuziunea sângelui hemolizat şi putrefiat prin pereţii vaselor impregnând ţesuturile adiacente reţelei venoase superficiale.
12. Cum evoluează putrefacţia ?
Răspuns : În evoluţia putrefacţiei prin degajare de gaze se produce tumefierea cadavrului, faţa devine de nerecunoscut (putând ridica probleme în stabilirea identităţii cadavrului) abdomenul se destinde; apare emfizem subcutanat şi visceral; pe tegumente apar flictene care conţin un lichid spumos, tulbure ; sângele devine spumos. Prin presiunea exercitată de gaze asupra organelor interne pot apărea expulzia de materii fecale şi urină, eliminarea conţinutului gastric prin gură şi nas, eliminarea prin căile respiratorii superioare a unei spume roşietice; la femeile decedate în stare de graviditate se poate produce expulzia fătului din uter ("naşteri în sicriu"). În cele din urmă se produce lichefierea organelor, care treptat se transformă într-o magmă negricioasă, urât mirositoare. Ulterior cartilagiile
laringiene şi traheale se separă, părţile scheletului se separă unele de altele.
13. În cât timp are loc scheletizarea cadavrului?
Răspuns: 7-10 ani.
14. Care sunt factorii care influenţează pozitiv putrefacţia?
Răspuns:
a) temperatura crescută;
b) excesul de oxigen;
c) înhumarea în solul cu granule mari, permeabil pentru apă şi aer;
d) înhumarea la adâncime mică.
15. Care sunt factorii care încetinesc evoluţia putrefacţiei?
Răspuns:
a) temperatura scăzută;
b) solul argilos şi nisipos;
c) înhumarea la adâncimi mari.
16. Enunţaţi regula Casper
Răspuns: Modificările de putrefacţie la un cadavru care stă o săptămână expus la aer sunt echivalente cu modificările din cursul a 2 săptămâni la un cadavru care stă în apă şi a celor produse în 8 săptămâni la un cadavru îngropat în sol.
17. În ce constă mumificarea naturală?
Răspuns: Se realizează în mediu cu temperatură ridicată, umiditate redusă şi ventilaţie bună (pământ uscat, nisipos, afânat, podul caselor în timpul verii). În aceste condiţii se produce o deshidratare masivă care opreşte mersul putrefacţiei. Aspectul cadavrului devine asemănător mumiilor egiptene în sensul că se usucă, pierde în volum şi greutate, iar tegumentul devine pergamentos de culoare brun închisă.
18. Ce este adipoceara?
Răspuns: Este procesul de saponificare a grăsimilor cadavrului. Apare la cadavrele care stau în ape neaerate (fântâni părăsite, lacuri, bălţi) şi la cele înhumate în terenuri umede, argiloase. În aceste condiţii grăsimile sunt descompuse în acizi graşi şi glicerină; acizii graşi reacţionează cu săruri de calciu şi magneziu rezultând săpunuri insolubile care protejează cadavrul de acţiunea distructivă a putrefacţiei. Morfologic zonele de adipoceară au o culoare albă-cenuşie sau gălbuie, consistenţa moale, miros de brânza râncedă; după uscare zonele devin sfărâmicioase cu aspect cretos.
19. În ce constă lignificarea?
Răspuns: Este rar întâlnită. Apare în medii bogate în turbă şi în mlaştini cu reacţie intens acidă care împiedică putrefacţia. Pielea cadavrului devine dură, brună, cu aspect de piele tăbăcită. Prin pierderea calciului oasele devin brune şi moi. Cadavrul scade în volum şi greutate.
20. Ce este îngheţarea naturală ?
Răspuns : Apare în zone cu temperaturi foarte scăzute (zone polare, altitudini mari). La temperaturi foarte scăzute putrefacţia este împiedicată, cadavrul păstrându-se fără a suferi modificări de volum şi structură. Dezgheţarea duce la instalarea rapidă a putrefacţiei.
Trimiteți un comentariu