Întrebări la dreptul european al afacerilor 06
01. În ce mod poate fi denaturată concurenţa ?
Răspuns : Concurenţa poate fi împiedicată, restrânsă sau denaturată prin acte sau fapte săvârşite de întreprinderi sau ca urmare a intervenţiei statelor membre.
02. Clasificaţi regulile care se aplică în domeniul concurenţei întreprinderilor
Răspuns :
a) reguli privitoare la înţelegerile monopoliste ;
b) reguli consacrate abuzului de poziţie dominantă ;
c) reguli referitoare la operaţiunile de concentrare.
03. Enumeraţi tipuri de înţelegeri monopoliste între întreprinderi
Răspuns :
a) acelea care stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare ;
b) cele care limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică ori investiţiile;
c) cele care împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) cele care aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e) cele care condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
04. Ce tipuri de înţelegeri între întreprinderi sunt permise?
Răspuns : Sunt permise :
a) orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi
b) orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi
c) orice practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, totodată, consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut şi care:
a) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
b) nu oferă posibilitatea întreprinderilor de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
05. Ce se înţelege prin întreprindere, în conformitate cu hotărârile Curţii de Justiţie?
Răspuns : Orice entitate care desfăşoară o activitate economică, fără să prezinte însemnătate statutul ei juridic şi modul în care este finanţată.
06. Există diferenţe între tratamentul de care beneficiază în domeniul concurenţei întreprinderile publice faţă de tratamentul întreprinderilor private ?
Răspuns : Nu.
07. Enumeraţi tipurile de înţelegeri monopoliste de la art. 101 alin. 1 din TFUE
Răspuns :
a) acorduri între întreprinderi ;
b) deciziile asocierilor de întreprinderi ;
c) practicile concertate.
08. Ce sunt acordurile între întreprinderi ?
Răspuns : Se realizează în situaţia în care întreprinderile şi-au exprimat voinţa de a se comporta într-un mod determinat pe piaţă. Pot lua forma :
a) contractelor de concesiune ;
b) actelor constitutive ale unor societăţi comerciale ;
c) tranzacţiilor ;
d) înţelegerilor cu semnificaţie morală.
09. Ce sunt deciziile asocierilor de întreprinderi ?
Răspuns: Sunt acte de voinţă colectivă care emană de la organul competent al unui grup profesional. Nu se solicită ca gruparea (asocierea) de întreprinderi să aibă calitatea de subiect de drept de-sine-stătător. De asemenea, împrejurarea că este vorba de o asociere de drept public nu influenţează calificarea acesteia ca fiind o asociere de întreprinderi.
10. Ce sunt practicile concertate?
Răspuns: Exprimă o formă de coordonare între întreprinderi, care înlocuiesc cu bună ştiinţă riscurile concurenţei cu o cooperare între ele, ce conduce la condiţii de concurenţă care nu corespund condiţiilor normale de viaţă, ţinând seama de natura produselor, importanţa şi numărul întreprinderilor în cauză, dimensiunile şi caracterul pieţei.
11. În ce condiţii este aplicabil art. 101 alin. 1 din TFUE?
Răspuns: După cum a hotărât Curtea de Justiţie, fiecare întreprindere este datoare să şi determine, în mod autonom, politica pe care înţelege să o pună în practică pe piaţa internă, inclusiv alegerea destinatarilor ofertelor şi vânzărilor sale. Exigenţa aceasta se opune oricărei luări de contact, direct sau indirect, între întreprinderi, având ca obiect sau ca efect, fie să influenţeze comportamentul pe piaţa al unui concurent actual sau potenţial, fie să dezvăluie concurentului conduita proprie pe piaţă, care a fost stabilită ori se află doar în stadiu de proiect.
Aşadar, art. 101 alin. 1 se aplică doar atunci când acţiunea întreprinderilor este fie rezultatul cooperării dintre ele, fie al urmăririi unui ţel comun. Simplul element obiectiv, considerat în mod izolat, nu constituie în sine o practică concertată, orice întreprindere având dreptul să ţină seama de politica economică a concurenţilor săi şi să îşi alinieze, în mod corespunzător, propria conduită.
12. Care pot fi efectele acordurilor între întreprinderi, deciziilor asocierilor de întreprinderi şi practicilor concertate?
Răspuns:
a) pot afecta comerţul dintre statele membre;
b) au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei în cadrul pieţei interne;
c) au efecte negative sensibile sau potenţial sensibile asupra concurenţei.
13. Care sunt cele cinci categorii de înţelegeri între întreprinderi care pot afecta concurenţa, enumerate în art. 101 alin. 1 din TFUE?
Răspuns :
a) stabilirea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de cumpărare ori de vânzare sau a altor condiţii de tranzacţionare ;
b) limitarea sau controlul producţiei, a comercializării produselor, a dezvoltării tehnice ori a investiţiilor;
c) împărţirea pieţelor sau a surselor de aprovizionare;
d) aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul respectivelor contracte.
14. Cum se prezintă în mod concret fixarea preţurilor prin înţelegerile între întreprinderi?
Răspuns:
a) fixarea preţurilor la export;
b) fixarea preţurilor la import;
c) fixarea preţurilor din cadrul pieţei interne a unui stat membru;
d) clauzele de rabat comercial în cazul în care acesta este calculat în funcţie de volumul total al vânzărilor realizate de către participanţii la înţelegere, nu după cifra de afaceri înregistrată în relaţiile dintre producător şi clientul său;
e) clauzele de rabat comercial în cazul în care fiecare participant la înţelegere acordă acelaşi rabat, indiferent care este cantitatea de marfă cumpărată de către clienţi sau în ipoteza în care rabatul ce poate să fie încuviinţat clienţilor este plafonat pentru participanţi;
f) clauzele de rabat comercial în situaţia înc are rabatul nu este consimţit decât unei categorii specifice de clienţi;
g) modalităţi şi termene identice de livrare;
h) niveluri de credite şi de garanţii de acelaşi tip;
i) clauze similare de agravare sau de limitare a răspunderi etc.
15. Care sunt consecinţele împărţirii pieţelor sau a surselor de aprovizionare prin acordurile între întreprinderi?
Răspuns: Prin aceste metode se aduce atingere, în mod deosebit de nociv, funcţiilor concurenţei, întrucât asemenea înţelegeri sunt susceptibile să contribuie la delimitarea, împărţirea şi izolarea pieţelor, adică la restabilirea obstacolelor pe care prevederile TFUE referitoare la libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor caută să le înlăture.
16. Sunt acceptabile acordurile verticale care conţin clauze de exclusivitate de vânzare sau de exclusivitate de cumpărare, din punct de vedere a dispoziţiilor art. 101 din TFUE?
Răspuns: Nu.
17. Cum se prezintă discriminarea între partenerii comerciali?
Răspuns:
a) impunerea unor preţuri superioare celor practicate în mod obişnuit;
b) înlesniri de plată prin eşalonări;
c) garanţiile oferite clientelei, etc.
18. Daţi exemple de contracte cuplate (condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul respectivelor contracte)
Răspuns :
a) cumpărătorul a trebuit să achiziţioneze, pe lângă produsul care îl interesa, un altul, nevandabil sau învechit, care nu-i era util;
b) utilizatorul a fost obligat să accepte accesorii sau piese de schimb necesare pentru funcţionare ori întreţinerea utilajului cumpărat, cu toate că acesta nu prezenta o specificitate tehnică aparte;
c) cumpărătorul a trebuit să accepte o cantitate excesivă de piese de schimb, care depăşeau, în mod vădit, nevoile sale normale;
d) vânzarea cantităţii de marfă necesară cumpărătorului a fost condiţioantă de achiziţionarea unor cantităţi suplimentare, peste cerinţele beneficiarului.
19. Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească înţelegerile monopoliste nesancţionabile
Răspuns:
a) înţelegerea trebuie să contribuie la îmbunăţăţirea producţiei ori a distribuţiei de produse sau la promovarea progresului tehnic ori economic;
b) înţelegerea între întreprinderi să asigure consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut;
c) înţelegerea survenită să nu impună întreprinderilor din cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru ameliorarea producţiei sau a distribuirii produselor ori pentru promovarea progresului tehnic sau economic;
d) înţelegerea monopolistă să nu ofere întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
Răspuns : Concurenţa poate fi împiedicată, restrânsă sau denaturată prin acte sau fapte săvârşite de întreprinderi sau ca urmare a intervenţiei statelor membre.
02. Clasificaţi regulile care se aplică în domeniul concurenţei întreprinderilor
Răspuns :
a) reguli privitoare la înţelegerile monopoliste ;
b) reguli consacrate abuzului de poziţie dominantă ;
c) reguli referitoare la operaţiunile de concentrare.
03. Enumeraţi tipuri de înţelegeri monopoliste între întreprinderi
Răspuns :
a) acelea care stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare ;
b) cele care limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică ori investiţiile;
c) cele care împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) cele care aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e) cele care condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
04. Ce tipuri de înţelegeri între întreprinderi sunt permise?
Răspuns : Sunt permise :
a) orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi
b) orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi
c) orice practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, totodată, consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut şi care:
a) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
b) nu oferă posibilitatea întreprinderilor de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
05. Ce se înţelege prin întreprindere, în conformitate cu hotărârile Curţii de Justiţie?
Răspuns : Orice entitate care desfăşoară o activitate economică, fără să prezinte însemnătate statutul ei juridic şi modul în care este finanţată.
06. Există diferenţe între tratamentul de care beneficiază în domeniul concurenţei întreprinderile publice faţă de tratamentul întreprinderilor private ?
Răspuns : Nu.
07. Enumeraţi tipurile de înţelegeri monopoliste de la art. 101 alin. 1 din TFUE
Răspuns :
a) acorduri între întreprinderi ;
b) deciziile asocierilor de întreprinderi ;
c) practicile concertate.
08. Ce sunt acordurile între întreprinderi ?
Răspuns : Se realizează în situaţia în care întreprinderile şi-au exprimat voinţa de a se comporta într-un mod determinat pe piaţă. Pot lua forma :
a) contractelor de concesiune ;
b) actelor constitutive ale unor societăţi comerciale ;
c) tranzacţiilor ;
d) înţelegerilor cu semnificaţie morală.
09. Ce sunt deciziile asocierilor de întreprinderi ?
Răspuns: Sunt acte de voinţă colectivă care emană de la organul competent al unui grup profesional. Nu se solicită ca gruparea (asocierea) de întreprinderi să aibă calitatea de subiect de drept de-sine-stătător. De asemenea, împrejurarea că este vorba de o asociere de drept public nu influenţează calificarea acesteia ca fiind o asociere de întreprinderi.
10. Ce sunt practicile concertate?
Răspuns: Exprimă o formă de coordonare între întreprinderi, care înlocuiesc cu bună ştiinţă riscurile concurenţei cu o cooperare între ele, ce conduce la condiţii de concurenţă care nu corespund condiţiilor normale de viaţă, ţinând seama de natura produselor, importanţa şi numărul întreprinderilor în cauză, dimensiunile şi caracterul pieţei.
11. În ce condiţii este aplicabil art. 101 alin. 1 din TFUE?
Răspuns: După cum a hotărât Curtea de Justiţie, fiecare întreprindere este datoare să şi determine, în mod autonom, politica pe care înţelege să o pună în practică pe piaţa internă, inclusiv alegerea destinatarilor ofertelor şi vânzărilor sale. Exigenţa aceasta se opune oricărei luări de contact, direct sau indirect, între întreprinderi, având ca obiect sau ca efect, fie să influenţeze comportamentul pe piaţa al unui concurent actual sau potenţial, fie să dezvăluie concurentului conduita proprie pe piaţă, care a fost stabilită ori se află doar în stadiu de proiect.
Aşadar, art. 101 alin. 1 se aplică doar atunci când acţiunea întreprinderilor este fie rezultatul cooperării dintre ele, fie al urmăririi unui ţel comun. Simplul element obiectiv, considerat în mod izolat, nu constituie în sine o practică concertată, orice întreprindere având dreptul să ţină seama de politica economică a concurenţilor săi şi să îşi alinieze, în mod corespunzător, propria conduită.
12. Care pot fi efectele acordurilor între întreprinderi, deciziilor asocierilor de întreprinderi şi practicilor concertate?
Răspuns:
a) pot afecta comerţul dintre statele membre;
b) au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei în cadrul pieţei interne;
c) au efecte negative sensibile sau potenţial sensibile asupra concurenţei.
13. Care sunt cele cinci categorii de înţelegeri între întreprinderi care pot afecta concurenţa, enumerate în art. 101 alin. 1 din TFUE?
Răspuns :
a) stabilirea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de cumpărare ori de vânzare sau a altor condiţii de tranzacţionare ;
b) limitarea sau controlul producţiei, a comercializării produselor, a dezvoltării tehnice ori a investiţiilor;
c) împărţirea pieţelor sau a surselor de aprovizionare;
d) aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul respectivelor contracte.
14. Cum se prezintă în mod concret fixarea preţurilor prin înţelegerile între întreprinderi?
Răspuns:
a) fixarea preţurilor la export;
b) fixarea preţurilor la import;
c) fixarea preţurilor din cadrul pieţei interne a unui stat membru;
d) clauzele de rabat comercial în cazul în care acesta este calculat în funcţie de volumul total al vânzărilor realizate de către participanţii la înţelegere, nu după cifra de afaceri înregistrată în relaţiile dintre producător şi clientul său;
e) clauzele de rabat comercial în cazul în care fiecare participant la înţelegere acordă acelaşi rabat, indiferent care este cantitatea de marfă cumpărată de către clienţi sau în ipoteza în care rabatul ce poate să fie încuviinţat clienţilor este plafonat pentru participanţi;
f) clauzele de rabat comercial în situaţia înc are rabatul nu este consimţit decât unei categorii specifice de clienţi;
g) modalităţi şi termene identice de livrare;
h) niveluri de credite şi de garanţii de acelaşi tip;
i) clauze similare de agravare sau de limitare a răspunderi etc.
15. Care sunt consecinţele împărţirii pieţelor sau a surselor de aprovizionare prin acordurile între întreprinderi?
Răspuns: Prin aceste metode se aduce atingere, în mod deosebit de nociv, funcţiilor concurenţei, întrucât asemenea înţelegeri sunt susceptibile să contribuie la delimitarea, împărţirea şi izolarea pieţelor, adică la restabilirea obstacolelor pe care prevederile TFUE referitoare la libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor caută să le înlăture.
16. Sunt acceptabile acordurile verticale care conţin clauze de exclusivitate de vânzare sau de exclusivitate de cumpărare, din punct de vedere a dispoziţiilor art. 101 din TFUE?
Răspuns: Nu.
17. Cum se prezintă discriminarea între partenerii comerciali?
Răspuns:
a) impunerea unor preţuri superioare celor practicate în mod obişnuit;
b) înlesniri de plată prin eşalonări;
c) garanţiile oferite clientelei, etc.
18. Daţi exemple de contracte cuplate (condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul respectivelor contracte)
Răspuns :
a) cumpărătorul a trebuit să achiziţioneze, pe lângă produsul care îl interesa, un altul, nevandabil sau învechit, care nu-i era util;
b) utilizatorul a fost obligat să accepte accesorii sau piese de schimb necesare pentru funcţionare ori întreţinerea utilajului cumpărat, cu toate că acesta nu prezenta o specificitate tehnică aparte;
c) cumpărătorul a trebuit să accepte o cantitate excesivă de piese de schimb, care depăşeau, în mod vădit, nevoile sale normale;
d) vânzarea cantităţii de marfă necesară cumpărătorului a fost condiţioantă de achiziţionarea unor cantităţi suplimentare, peste cerinţele beneficiarului.
19. Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească înţelegerile monopoliste nesancţionabile
Răspuns:
a) înţelegerea trebuie să contribuie la îmbunăţăţirea producţiei ori a distribuţiei de produse sau la promovarea progresului tehnic ori economic;
b) înţelegerea între întreprinderi să asigure consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut;
c) înţelegerea survenită să nu impună întreprinderilor din cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru ameliorarea producţiei sau a distribuirii produselor ori pentru promovarea progresului tehnic sau economic;
d) înţelegerea monopolistă să nu ofere întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
Trimiteți un comentariu