Întrebări şi răspunsuri procedură civilă (03)
01. Enumeraţi instanţele judecătoreşti, conform Legii nr. 304/2004 republicată
Răspuns:
a) judecătoriile;
b) tribunalele;
c) tribunalele specializate;
d) curţile de apel;
e) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
02. Ce sunt judecătoriile şi unde funcţionează acestea ?
Răspuns: De regulă, acestea asigură primul grad de jurisdicţie, fiind instanţe de drept comun pentru judecata în prima instanţă. Funcţionează în fiecare judeţ şi în mun. Bucureşti, numărul lor şi localitatea de reşedinţă în care funcţionează fiind stabilite prin lege.
03. Ce sunt tribunalele şi unde funcţionează acestea ?
Răspuns: De regulă, asigură cel de-al doilea grad de jurisdicţie, fiind instanţe de drept comun pentru judecata în apel. Funcţioneză în fiecare judeţ (câte unul) precum şi în
municipiul Bucureşti. Activitatea lor de judecată cuprinde: judecata în primă instanţă; judecata în apel; judecata în recurs.
04. Ce sunt tribunalele specializate?
Răspuns: Potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. 1 din Legea nr.304/2004, se pot înfiinţa tribunale specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi cauze în materie maritimă şi fluvială sau în alte materii. Acestea sunt instanţe fără personalitate juridică, ele preluând cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.
05. Ce sunt curţile de apel şi unde funcţionează acestea ?
Răspuns: Sunt în număr de 15, la care se adaugă Curtea Militară de Apel, în circumscripţia lor aflându-se mai multe tribunale. Activitatea lor de judecată cuprinde, în condiţiile legii: judecata în primă instanţă; judecata în apel; judecata în recurs.
06. Ce este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?
Răspuns: Are ca principală funcţie asigurarea aplicării corecte şi unitare a legii de către instanţele judecătoreşti, soluţionând recursuri şi recursuri în interesul legii.
07. Cum se prezintă compunerea completelor de judecată în primă instanţă?
Răspuns: Conform legii, cauzele date în competenţa de primă instanţă a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judecă de un singur judecător. Fac excepţie cauzele
privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă şi asigurări sociale, care se judecă în primă instanţă de un complet format dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari, dintre care unul reprezintă asociaţiile patronale, iar celălalt sindicatele.
08. Cum se prezintă compunerea completelor de judecată în apel?
Răspuns: Apelurile se judecă de tribunalele şi curţile de apel în complet format din 2 judecători.
09. Cum se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?
Răspuns: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, în regulă, în complete formate din 3 judecători din aceeaşi secţie. În anumite situaţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în complet de 9 judecători sau în secţiile unite.
10. Ce este magistratura?
Răspuns: Potrivit art.1 din Legea nr.303/2004, magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării
intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
11. În ce constă dubla garanţie a inamovibilităţii?
Răspuns: Inamovibilitatea implică o dublă garanţie: judecătorul are certitudinea, fondată pe lege, că destituirea şi suspendarea sa nu pot fi arbitrare, iar transferul său la o altă instanţă nu poate fi decis cu ocolirea voinţei sale; justiţiabilii au garanţia că nu este posibilă constituirea unor instanţe speciale, alcătuite prin deplasarea unor judecători anume aleşi în scopul soluţionării cauzei lor.
12. Sub ce formă se poate face eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transferarea într-o altă funcţie în condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) încălcarea dispoziţiilor art.7 din Legea nr. 303/2004;
h) nepromovarea examenului prevăzut de art.33 alin.14 din Legea nr. 303/2004;
i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.14 alin.2 lit.a), c) şi e) din Legea nr. 303/2004.
13. Sub ce formă se poate face suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Intervine dacă: s-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţă sau rechizitoriu; judecătorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.
14. Sub ce formă se poate face promovarea judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii la tribunale, curţi de apel şi parchete se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limitele posturilor existente, de către Consiliul Superior al Magistraturii. promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere la tribunale, curţi de apel şi parchete se face, de asemenea, numai prin concurs sau examen organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
15. Sub ce formă se poate face delegarea judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Delegarea judecătorilor şi procurorilor la judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel se poate dispune numai cu acordul scris al acestora, pe o perioadă de cel mult 90 zile într-un an şi poate fi prelungită, tot cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 zile.
16. Sub ce formă se poate face detaşarea judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Detaşarea judecătorilor şi procurorilor se dispune, de către Consiliul Superior al
Magistraturii, cu acordul scris al acestora, pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se poate prelungi o singură dată, pentru o perioadă de până la 3 ani.
17. Sub ce formă se poate face transferul judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de către Consiliul Superior al Magistraturii.
18. Ce este incompatibilitatea judecătorilor şi a procurorilor?
Răspuns: Reprezintă ansamblul măsurilor de protecţie a judecătorilor constând în imposibilitatea acestora de a mai îndeplini, concomitent, şi alte funcţii sau sarcini.
19. Cum se prezintă în mod concret incompatibilitatea?
Răspuns:
a) funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri;
b) judecătorul nu poate exercita un mandat politic, indiferent de natura acestuia şi modul
în care mandatul s-a dobândit;
c) judecătorul nu poate fi rechiziţionat pentru alte servicii publice decât cel militar.
20. Ce sunt interdicţiile şi cum se prezintă acestea ?
Răspuns : Au, de asemenea, caracterul unor măsuri de protecţie a judecătorului şi procurorului (dar indirect şi a justiţiabilului), acestora fiindu-le interzis: să desfăşoare
activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; să aibă calitate de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile,
comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome; să desfăşoare
activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Răspuns:
a) judecătoriile;
b) tribunalele;
c) tribunalele specializate;
d) curţile de apel;
e) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
02. Ce sunt judecătoriile şi unde funcţionează acestea ?
Răspuns: De regulă, acestea asigură primul grad de jurisdicţie, fiind instanţe de drept comun pentru judecata în prima instanţă. Funcţionează în fiecare judeţ şi în mun. Bucureşti, numărul lor şi localitatea de reşedinţă în care funcţionează fiind stabilite prin lege.
03. Ce sunt tribunalele şi unde funcţionează acestea ?
Răspuns: De regulă, asigură cel de-al doilea grad de jurisdicţie, fiind instanţe de drept comun pentru judecata în apel. Funcţioneză în fiecare judeţ (câte unul) precum şi în
municipiul Bucureşti. Activitatea lor de judecată cuprinde: judecata în primă instanţă; judecata în apel; judecata în recurs.
04. Ce sunt tribunalele specializate?
Răspuns: Potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. 1 din Legea nr.304/2004, se pot înfiinţa tribunale specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi cauze în materie maritimă şi fluvială sau în alte materii. Acestea sunt instanţe fără personalitate juridică, ele preluând cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.
05. Ce sunt curţile de apel şi unde funcţionează acestea ?
Răspuns: Sunt în număr de 15, la care se adaugă Curtea Militară de Apel, în circumscripţia lor aflându-se mai multe tribunale. Activitatea lor de judecată cuprinde, în condiţiile legii: judecata în primă instanţă; judecata în apel; judecata în recurs.
06. Ce este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?
Răspuns: Are ca principală funcţie asigurarea aplicării corecte şi unitare a legii de către instanţele judecătoreşti, soluţionând recursuri şi recursuri în interesul legii.
07. Cum se prezintă compunerea completelor de judecată în primă instanţă?
Răspuns: Conform legii, cauzele date în competenţa de primă instanţă a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judecă de un singur judecător. Fac excepţie cauzele
privind conflictele de muncă şi litigiile de muncă şi asigurări sociale, care se judecă în primă instanţă de un complet format dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari, dintre care unul reprezintă asociaţiile patronale, iar celălalt sindicatele.
08. Cum se prezintă compunerea completelor de judecată în apel?
Răspuns: Apelurile se judecă de tribunalele şi curţile de apel în complet format din 2 judecători.
09. Cum se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?
Răspuns: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, în regulă, în complete formate din 3 judecători din aceeaşi secţie. În anumite situaţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în complet de 9 judecători sau în secţiile unite.
10. Ce este magistratura?
Răspuns: Potrivit art.1 din Legea nr.303/2004, magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării
intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
11. În ce constă dubla garanţie a inamovibilităţii?
Răspuns: Inamovibilitatea implică o dublă garanţie: judecătorul are certitudinea, fondată pe lege, că destituirea şi suspendarea sa nu pot fi arbitrare, iar transferul său la o altă instanţă nu poate fi decis cu ocolirea voinţei sale; justiţiabilii au garanţia că nu este posibilă constituirea unor instanţe speciale, alcătuite prin deplasarea unor judecători anume aleşi în scopul soluţionării cauzei lor.
12. Sub ce formă se poate face eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transferarea într-o altă funcţie în condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) încălcarea dispoziţiilor art.7 din Legea nr. 303/2004;
h) nepromovarea examenului prevăzut de art.33 alin.14 din Legea nr. 303/2004;
i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.14 alin.2 lit.a), c) şi e) din Legea nr. 303/2004.
13. Sub ce formă se poate face suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Intervine dacă: s-a pus în mişcare acţiunea penală prin ordonanţă sau rechizitoriu; judecătorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.
14. Sub ce formă se poate face promovarea judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii la tribunale, curţi de apel şi parchete se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limitele posturilor existente, de către Consiliul Superior al Magistraturii. promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere la tribunale, curţi de apel şi parchete se face, de asemenea, numai prin concurs sau examen organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
15. Sub ce formă se poate face delegarea judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Delegarea judecătorilor şi procurorilor la judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel se poate dispune numai cu acordul scris al acestora, pe o perioadă de cel mult 90 zile într-un an şi poate fi prelungită, tot cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 zile.
16. Sub ce formă se poate face detaşarea judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Detaşarea judecătorilor şi procurorilor se dispune, de către Consiliul Superior al
Magistraturii, cu acordul scris al acestora, pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se poate prelungi o singură dată, pentru o perioadă de până la 3 ani.
17. Sub ce formă se poate face transferul judecătorilor şi procurorilor?
Răspuns: Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la alta sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de către Consiliul Superior al Magistraturii.
18. Ce este incompatibilitatea judecătorilor şi a procurorilor?
Răspuns: Reprezintă ansamblul măsurilor de protecţie a judecătorilor constând în imposibilitatea acestora de a mai îndeplini, concomitent, şi alte funcţii sau sarcini.
19. Cum se prezintă în mod concret incompatibilitatea?
Răspuns:
a) funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri;
b) judecătorul nu poate exercita un mandat politic, indiferent de natura acestuia şi modul
în care mandatul s-a dobândit;
c) judecătorul nu poate fi rechiziţionat pentru alte servicii publice decât cel militar.
20. Ce sunt interdicţiile şi cum se prezintă acestea ?
Răspuns : Au, de asemenea, caracterul unor măsuri de protecţie a judecătorului şi procurorului (dar indirect şi a justiţiabilului), acestora fiindu-le interzis: să desfăşoare
activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; să aibă calitate de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile,
comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome; să desfăşoare
activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Trimiteți un comentariu