Întrebări la dreptul european al afacerilor 01
01. Definiţi dreptul european al afacerilor
Răspuns: Dreptul european al afacerilor este o materie juridică pluridisciplinară, care reuneşte norme juridice aparţinând unor ramuri de drept diferite (drept comercial, drept vamal, drept financiar), ce au în comun faptul că guvernează nemijlocit domeniul afacerilor.
02. Cine sunt subiecţii DEA?
Răspuns: Normele dreptului european al afacerilor se aplică, în principal, lucrătorilor independenţi, indiferent dacă aceştia exercită activităţi cu caracter industrial, comercial, activităţi artizanale sau care sunt în legătură cu profesiunile liberale, întreprinderilor, în
sensul în care sunt înţelese aceste entităţi pe temeiul jurisprudenţei Curţii de Justiţie, precum şi statelor membre. Anumite reglementări legale europene pot să intereseze însă şi persoanele care nu participă, în mod specific, la activităţile subsumate domeniului afacerilor.
03. Enumeraţi caracteristicile DEA
Răspuns:
a) este un drept suprapus sistemelor juridice naţionale, întrucât transferul anumitor competenţe ale statelor membre către U.E. se realizează în mod parţial şi progresiv;
b) este un drept “descentralizat”, deoarece particularii pot să invoce în faţa organelor de jurisdicţie ale statelor membre regulile dreptului european al afacerilor, dacă acestea au efect direct;
c) este un drept integrator, pentru că Tratatul privind funcţionarea U.E. este un tratat-cadru, care necesită existenţa unei legislaţii secundare.
04. Care sunt reglementările adoptate prin Actul unic european, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) afirmarea obiectivului realizării pieţei interne;
b) restabilirea încrederii reciproce între statele membre, revenindu-se la votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului;
c) s-au introdus două noi texte în Tratatul C.E., art. 100 A şi 100 B care stabileau, primul, instaurarea unei proceduri de armonizare a legislaţiilor, pe temeiul deciziei Consiliului, adoptată cu majoritate calificată, iar, cel de-al doilea, posibilitatea de a hotărî, tot prin decizie cu majoritate calificată, că dispoziţii în vigoare într-un stat membru trebuie recunoscute ca fiind echivalente cu cele aplicate de un alt stat membru;
d) a fost instituţionalizat Consiliul european.
05. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Maastricht, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) a fost prevăzut obiectivul înfăptuirii Uniunii economice şi monetare;
b) s-a reglementat noţiunea de cetăţenie a Uniunii europene, care implică dreptul
cetăţenilor Uniunii de a circula şi de a se stabili în mod liber pe teritoriul statelor membre;
c) au fost incluse dispoziţii referitoare la cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne;
d) a fost confirmată liberalizarea completă a circulaţiei capitalurilor între statele membre,
precum şi între statele membre şi ţările din afara Comunităţii;
e) instituirea procedurii de codecizie.
06. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Amsterdam, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) au fost clarificate prevederile art. 95 din Tratatul C.E., distingându-se între criteriile
menţinerii şi cele ale introducerii unor dispoziţii naţionale care derogă de la măsurile de armonizare hotărâte de către Consiliu cu majoritate calificată;
b) vizele, azilul, imigrarea şi alte politici referitoare la libera circulaţie a persoanelor au fost incluse într-un titlu nou din Tratatul C.E.;
c) a fost simplificată şi extinsă la o serie de aspecte care ţineau deja de competenţa Comunităţii, dar şi în cazul unor noi domenii de acţiune, procedura de codecizie.
07. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Nisa, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) au fost create premisele lărgirii Uniunii europene spre Europa centrală şi de est;
b) a fost schimbat modul de formare a majorităţii calificate în Consiliu;
c) au fost îmbunătăţite metodele de activitate ale Curţii de Justiţie, menţinându-se posibilitatea informării corespunzătoare a acesteia cu privire la sistemele de drept ale statelor membre, întrucât fiecare ţară din Uniunea europeană va propune un judecător pentru Curtea de Justiţie şi pentru Tribunalul de primă instanţă;
d) a fost extinsă, în continuare, folosirea procedurii de codecizie.
08. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Lisabona, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) Uniunea a dobândit personalitate juridicǎ şi a succedat Comunitǎţii Europene;
b) Carta privind drepturile fundamentale ale Uniunii a primit valoare juridicǎ egalǎ cu cea a tratatelor;
c) au intervenit modificǎri privind modul de formare a majoritǎţii calificate în Consiliu;
d) s-a reglementat procedura legislativǎ ordinarǎ şi cea specialǎ;
e) s-a deschis posibilitatea adoptǎrii unor regulamente şi directive în cadrul materiei „Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie”;
f) s-a renunţat la sintagma „piaţǎ comunǎ”, acesta fiind înlocuitǎ de cea de „piaţǎ internǎ”.
09. Enumeraţi contribuţiile Curţii de Justiţie la formarea şi dezvoltarea dreptului european al afacerilor
Răspuns : Curtea de Justiţie a afirmat efectul direct al unor dispoziţii esenţiale din Tratatul privind funcţionarea U.E. care prezintă relevanţă în contextul acestui demers, precum:
a) cele privitoare la interzicerea, între statele membre, a taxelor vamale la import şi la export şi a taxelor cu efect echivalent (art. 28 şi 30 din TFUE);
b) interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative la import şi a măsurilor cu efect echivalent (art. 34 din TFUE);
c) interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative la export şi a măsurilor cu efect echivalent art. 35 din TFUE) ;
d) obligaţia de adaptare a monopolurilor de stat cu caracter comercial (art. 37 din TFUE) ;
e) libera circulaţie a lucrătorilor salariaţi (art. 45 din TFUE) ;
f) dreptul de stabilire (art. 49 din TFUE) ;
g) libera prestare a serviciilor (art. 56 şi 57 din TFUE) ;
h) libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor între statele membre (art. 63 din TFUE) ;
i) înţelegerile monopoliste între întreprinderi (art. 101 din TFUE) ;
j) abuzul de poziţie dominantă (art. 102 din TFUE) ;
k) taxele interne (art. 110 din TFUE).
Răspuns: Dreptul european al afacerilor este o materie juridică pluridisciplinară, care reuneşte norme juridice aparţinând unor ramuri de drept diferite (drept comercial, drept vamal, drept financiar), ce au în comun faptul că guvernează nemijlocit domeniul afacerilor.
02. Cine sunt subiecţii DEA?
Răspuns: Normele dreptului european al afacerilor se aplică, în principal, lucrătorilor independenţi, indiferent dacă aceştia exercită activităţi cu caracter industrial, comercial, activităţi artizanale sau care sunt în legătură cu profesiunile liberale, întreprinderilor, în
sensul în care sunt înţelese aceste entităţi pe temeiul jurisprudenţei Curţii de Justiţie, precum şi statelor membre. Anumite reglementări legale europene pot să intereseze însă şi persoanele care nu participă, în mod specific, la activităţile subsumate domeniului afacerilor.
03. Enumeraţi caracteristicile DEA
Răspuns:
a) este un drept suprapus sistemelor juridice naţionale, întrucât transferul anumitor competenţe ale statelor membre către U.E. se realizează în mod parţial şi progresiv;
b) este un drept “descentralizat”, deoarece particularii pot să invoce în faţa organelor de jurisdicţie ale statelor membre regulile dreptului european al afacerilor, dacă acestea au efect direct;
c) este un drept integrator, pentru că Tratatul privind funcţionarea U.E. este un tratat-cadru, care necesită existenţa unei legislaţii secundare.
04. Care sunt reglementările adoptate prin Actul unic european, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) afirmarea obiectivului realizării pieţei interne;
b) restabilirea încrederii reciproce între statele membre, revenindu-se la votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului;
c) s-au introdus două noi texte în Tratatul C.E., art. 100 A şi 100 B care stabileau, primul, instaurarea unei proceduri de armonizare a legislaţiilor, pe temeiul deciziei Consiliului, adoptată cu majoritate calificată, iar, cel de-al doilea, posibilitatea de a hotărî, tot prin decizie cu majoritate calificată, că dispoziţii în vigoare într-un stat membru trebuie recunoscute ca fiind echivalente cu cele aplicate de un alt stat membru;
d) a fost instituţionalizat Consiliul european.
05. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Maastricht, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) a fost prevăzut obiectivul înfăptuirii Uniunii economice şi monetare;
b) s-a reglementat noţiunea de cetăţenie a Uniunii europene, care implică dreptul
cetăţenilor Uniunii de a circula şi de a se stabili în mod liber pe teritoriul statelor membre;
c) au fost incluse dispoziţii referitoare la cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne;
d) a fost confirmată liberalizarea completă a circulaţiei capitalurilor între statele membre,
precum şi între statele membre şi ţările din afara Comunităţii;
e) instituirea procedurii de codecizie.
06. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Amsterdam, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) au fost clarificate prevederile art. 95 din Tratatul C.E., distingându-se între criteriile
menţinerii şi cele ale introducerii unor dispoziţii naţionale care derogă de la măsurile de armonizare hotărâte de către Consiliu cu majoritate calificată;
b) vizele, azilul, imigrarea şi alte politici referitoare la libera circulaţie a persoanelor au fost incluse într-un titlu nou din Tratatul C.E.;
c) a fost simplificată şi extinsă la o serie de aspecte care ţineau deja de competenţa Comunităţii, dar şi în cazul unor noi domenii de acţiune, procedura de codecizie.
07. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Nisa, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) au fost create premisele lărgirii Uniunii europene spre Europa centrală şi de est;
b) a fost schimbat modul de formare a majorităţii calificate în Consiliu;
c) au fost îmbunătăţite metodele de activitate ale Curţii de Justiţie, menţinându-se posibilitatea informării corespunzătoare a acesteia cu privire la sistemele de drept ale statelor membre, întrucât fiecare ţară din Uniunea europeană va propune un judecător pentru Curtea de Justiţie şi pentru Tribunalul de primă instanţă;
d) a fost extinsă, în continuare, folosirea procedurii de codecizie.
08. Care sunt reglementările adoptate prin Tratatul de la Lisabona, din perspectiva DEA?
Răspuns:
a) Uniunea a dobândit personalitate juridicǎ şi a succedat Comunitǎţii Europene;
b) Carta privind drepturile fundamentale ale Uniunii a primit valoare juridicǎ egalǎ cu cea a tratatelor;
c) au intervenit modificǎri privind modul de formare a majoritǎţii calificate în Consiliu;
d) s-a reglementat procedura legislativǎ ordinarǎ şi cea specialǎ;
e) s-a deschis posibilitatea adoptǎrii unor regulamente şi directive în cadrul materiei „Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie”;
f) s-a renunţat la sintagma „piaţǎ comunǎ”, acesta fiind înlocuitǎ de cea de „piaţǎ internǎ”.
09. Enumeraţi contribuţiile Curţii de Justiţie la formarea şi dezvoltarea dreptului european al afacerilor
Răspuns : Curtea de Justiţie a afirmat efectul direct al unor dispoziţii esenţiale din Tratatul privind funcţionarea U.E. care prezintă relevanţă în contextul acestui demers, precum:
a) cele privitoare la interzicerea, între statele membre, a taxelor vamale la import şi la export şi a taxelor cu efect echivalent (art. 28 şi 30 din TFUE);
b) interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative la import şi a măsurilor cu efect echivalent (art. 34 din TFUE);
c) interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative la export şi a măsurilor cu efect echivalent art. 35 din TFUE) ;
d) obligaţia de adaptare a monopolurilor de stat cu caracter comercial (art. 37 din TFUE) ;
e) libera circulaţie a lucrătorilor salariaţi (art. 45 din TFUE) ;
f) dreptul de stabilire (art. 49 din TFUE) ;
g) libera prestare a serviciilor (art. 56 şi 57 din TFUE) ;
h) libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor între statele membre (art. 63 din TFUE) ;
i) înţelegerile monopoliste între întreprinderi (art. 101 din TFUE) ;
j) abuzul de poziţie dominantă (art. 102 din TFUE) ;
k) taxele interne (art. 110 din TFUE).
Trimiteți un comentariu