Întrebări la dreptul european al afacerilor 07
01. Daţi exemple de practici abuzive legate de poziţia dominantă a unei întreprinderi, potrivit art. 102 din TFUE
Răspuns:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, a comercializǎrii sau a dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legǎturǎ cu obiectul acestor contracte.
02. Se poate considera că însăşi deţinerea unei poziţii dominante este prohibită prin art. 102 din TFUE?
Răspuns: Nu, doar exploatarea abuzivă a acestei poziţii, de o manieră să aducă atingere concurenţei.
03. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea art. 102 din TFUE?
Răspuns?
a) deţinerea de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante, care este susceptibilă să producă efecte în cadrul Uniunii;
b) folosirea abuzivă a poziţiei dominante;
c) posibilitatea să fie afectat comerţul dintre statele membre.
04. Definiţi poziţia dominantă
Răspuns : Este o situaţie de forţă economică deţinută de o întreprindere, de natură să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă, permiţându-i să aibă un
comportament care este, într-o măsură apreciabilă, independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi, în cele din urmă, faţă de consumatori.
05. Cum se probează existenţa poziţiei dominante ?
Răspuns:
a) deţinerea unei mari părţi din piaţă;
b) raportul dintre părţile de piaţă deţinute de întreprinderea în cauză şi de concurenţi;
c) avansul tehnologic faţă de concurenţi;
d) dezvoltarea unei reţele comerciale deosebit de perfecţionate ;
e) absenţa concurenţei potenţiale.
06. În ce constă folosirea abuzivă a poziţiei dominante?
Răspuns: Este o noţiune obiectivă privitoare la comportamentele unei întreprinderi aflată
într-o poziţie dominantă, care sunt de natură să influenţeze structura pieţei unde, datorită prezenţei întreprinderii respective, nivelul de concurenţă este deja scăzut, astfel de comportamente putând să împiedice, prin mijloace diferite de cele ale unei concurenţe obişnuite, menţinerea nivelului de concurenţă care poate să fie încă evidenţiat pe piaţă sau dezvoltarea acestei concurenţe.
07. Ce trebuie să demonstreze întreprinderea dominantă pentru a înlătura acuzaţiile de abuz de poziţie dominantă?
Răspuns:
a) că s-a realizat creşterea eficienţei sau este probabil sǎ fie realizatǎ ca urmare a practicilor analizate (creşterea eficienţei poate sǎ constea, de exemplu, în îmbunǎtǎţiri tehnice ale calitǎţii bunurilor sau într-o reducere a costului de producţie ori distribuţie);
b) că practicile respective sunt indispensabile pentru acea creştere a eficienţei;
c) că creşterea probabilǎ a eficienţei determinatǎ de practicile respective compenseazǎ orice efecte negative probabile asupra concurenţei şi bunǎstǎrii consumatorilor pe pieţele afectate;
d) că practicile respective nu eliminǎ concurenţa efectivǎ prin suprimarea majoritǎţii sau a tuturor surselor de concurenţǎ efectivǎ sau potenţialǎ.
08. Este nevoie ca exploatarea abuzivă a poziţiei dominante de către o întreprindere să fi avut consecinţe negative efective asupra comerţului european, pentru a pune în practică reglementările de la art. 102 din TFUE?
Răspuns: Nu, posibilitatea este suficientă.
09. Enumeraţi practicile abuzive, în temeiul art. 102 din TFUE
Răspuns:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, a comercializǎrii produselor sau a dezvoltării tehnice, în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legǎturǎ cu obiectul acestor contracte.
10. Enumeraţi regulile care se iau în considerare în domeniul concurenţei privitor la statele membre
Răspuns :
a) cele consacrate întreprinderilor publice ;
b) ajutoarele acordate de ţările din UE ;
c) monopolurile naţionale cu caracter comercial.
11. Ce sunt întreprinderile publice, conform art. 2 al Directivei nr. 80/773?
Răspuns: Întreprinderile publice sunt orice întreprinderi asupra cărora autorităţile publice
pot să exercite, în mod direct sau indirect, în virtutea dreptului de proprietate, a participării lor financiare ori a regulilor care le cârmuiesc, o influenţă dominantă.
12. În ce ipoteze se prezumă influenţa dominantă a autorităţilor publice ?
Răspuns :
a) deţin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;
b) dispun de majoritatea voturilor care se atribuie părţilor sociale emise de întreprindere;
c) pot să desemneze mai mult de jumătate din membrii organului administrativ de conducere sau de supraveghere al întreprinderii.
13. Pot fi justificate drepturile speciale sau exclusive, acordate de autorităţile publice în favoarea întreprinderilor publice, prin motive de natură economică ?
Răspuns : Nu.
14. În ce condiţii întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal nu sunt supuse regulilor de concurenţă ?
Răspuns : Dacă restricţionarea sau înlăturarea concurenţei altor întreprinderi este necesară în scopul îndeplinirii sarcinilor speciale care le revin.
15. Daţi exemple de domenii ale căror întreprinderi nu sunt supuse regulilor de concurenţă, conform hotărârilor Curţii de Justiţie
Răspuns :
a) telecomunicaţii ;
b) furnizarea energiei electrice ;
c) transport aerian ;
d) servicii poştale ;
e) activităţi portuare.
16. Care este sediul materiei pentru principiul incompatibilităţii ajutoarelor de stat cu piaţa internă ?
Răspuns : Art. 107-109 din TFUE.
17. În ce condiţii ajutoarele acordate de stat denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, afectând schimburile comerciale dintre statele membre ?
Răspuns :
a) ajutorul este acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat;
b) măsura luată favorizează anumite întreprinderi ori producerea anumitor bunuri;
c) ajutorul consimţit denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa;
d) ajutorul acordat de un stat membru este susceptibil să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.
18. Cum a definit jurisprudenţa Curţii de Justiţie sintagma "ajutorul acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat"?
Răspuns : Ca fiind orice ajutor finanţat prin resurse publice.
19. În ce moduri se concretizează sprijinul acordat de către statele membre?
Răspuns :
a) prestaţii în bani;
b) prestaţii în natură ;
c) atenuarea sarcinilor care grevează bugetul întreprinderii.
20. În ce condiţii măsura luată favorizează anumite întreprinderi sau producerea unor bunuri ?
Răspuns : În cazul în care ajutorul este acordat unor întreprinderi private ori publice, fără să profite ansamblului economiei ţării respective.
21. În ce conjunctură ajutorul consimţit denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa?
Răspuns : Dacă acesta are ca obiect ori ca efect consolidarea situaţiei unei întreprinderi in raport cu cea a concurenţilor ei.
22. Care sunt excepţiile de la principiul interzicerii ajutoarelor de stat, potrivit art. 107 alin. 2 din TFUE?
Răspuns :
a) Ajutoarele cu caracter social, acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea sǎ fie acordate fǎrǎ discriminare în funcţie de originea produselor. Aceste ajutoare nu favorizează întreprinderile. Ele pot să constea, de exemplu, în alocaţii consimţite şomerilor de lungă durată;
b) Ajutoarele destinate reparǎrii pagubelor provocate de calamităţi naturale sau de alte evenimente extraordinare. Astfel de ajutoare se pot acorda, de pildă, în scopul remedierii daunelor cauzate de cutremure, secetă, furtuni, inundaţii;
c) Ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania, în mǎsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceastǎ divizare. În termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul, hotǎrând la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie de abrogare a acestui text.
23. Care sunt excepţiile de la principiul interzicerii ajutoarelor de stat, potrivit art. 107 alin. 3 din TFUE?
Răspuns :
a) Ajutoarele destinate sǎ favorizeze dezvoltarea economicǎ a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care existǎ un grad de ocupare a forţei de muncǎ
extrem de scǎzut, precum şi a regiunilor prevǎzute la art. 349, avându-se în vedere situaţia lor structuralǎ, economicǎ şi socialǎ. Asemenea ajutoare pot să fie acordate, de exemplu, în ipoteza în care situaţia economică dintr-o regiune este, în raport cu cea a
Uniunii, extrem de defavorabilă, iar avantajele consimţite reprezintă o soluţie durabilă şi eficientă pentru problemele legate de dezvoltarea economică;
b) Ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze o perturbǎri grave ale economiei unui stat membru. Un proiect european este de interes comun în cazul în care priveşte economia a cel puţin două ţări din Uniune. În această categorie sunt incluse ajutoarele acordate pentru construirea unor autostrăzi sau tuneluri, pentru ameliorarea sistemelor de telecomunicaţii, pentru combaterea poluării etc.
c) Ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.
d) Ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţǎ în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun. Aceste ajutoare au fost incluse în tratat luându-se în considerare lărgirea competenţelor Uniunii în domeniul cultural;
e) Alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotǎrǎşte la propunerea Comisiei. De pildă, astfel de ajutoare au fost stabilite prin mai multe decizii ale Consiliului în domeniul construcţiilor navale.
24. Care sunt înţelesurile noţiunii de monopol de stat ?
Răspuns :
a) dreptul exclusiv de a desfăşura o anumită activitate economică (producţie, prestări de servicii, import, export sau comercializare a mărfurilor);
b) organismul care beneficiază de un asemenea drept.
25. Ce presupune obligaţia de adaptare a monopolurilor naţionale cu caracter comercial?
Răspuns:
a) Înlăturarea drepturilor exclusive de import şi de export a mărfurilor.
b) Înlăturarea dreptului exclusiv de comercializare a mărfurilor importate din alte statele membre de către angrosişti. Această interdicţie decurge din înlăturarea drepturilor exclusive de import. În cazul mărfurilor vândute cu amănuntul, hotărârile Curţii de Justiţie sunt nuanţate, în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze;
c) Interzicerea discriminărilor în domeniul fiscal între mărfurile importate şi produsele naţionale supuse monopolului.
Răspuns:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, a comercializǎrii sau a dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legǎturǎ cu obiectul acestor contracte.
02. Se poate considera că însăşi deţinerea unei poziţii dominante este prohibită prin art. 102 din TFUE?
Răspuns: Nu, doar exploatarea abuzivă a acestei poziţii, de o manieră să aducă atingere concurenţei.
03. Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea art. 102 din TFUE?
Răspuns?
a) deţinerea de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante, care este susceptibilă să producă efecte în cadrul Uniunii;
b) folosirea abuzivă a poziţiei dominante;
c) posibilitatea să fie afectat comerţul dintre statele membre.
04. Definiţi poziţia dominantă
Răspuns : Este o situaţie de forţă economică deţinută de o întreprindere, de natură să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă, permiţându-i să aibă un
comportament care este, într-o măsură apreciabilă, independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi, în cele din urmă, faţă de consumatori.
05. Cum se probează existenţa poziţiei dominante ?
Răspuns:
a) deţinerea unei mari părţi din piaţă;
b) raportul dintre părţile de piaţă deţinute de întreprinderea în cauză şi de concurenţi;
c) avansul tehnologic faţă de concurenţi;
d) dezvoltarea unei reţele comerciale deosebit de perfecţionate ;
e) absenţa concurenţei potenţiale.
06. În ce constă folosirea abuzivă a poziţiei dominante?
Răspuns: Este o noţiune obiectivă privitoare la comportamentele unei întreprinderi aflată
într-o poziţie dominantă, care sunt de natură să influenţeze structura pieţei unde, datorită prezenţei întreprinderii respective, nivelul de concurenţă este deja scăzut, astfel de comportamente putând să împiedice, prin mijloace diferite de cele ale unei concurenţe obişnuite, menţinerea nivelului de concurenţă care poate să fie încă evidenţiat pe piaţă sau dezvoltarea acestei concurenţe.
07. Ce trebuie să demonstreze întreprinderea dominantă pentru a înlătura acuzaţiile de abuz de poziţie dominantă?
Răspuns:
a) că s-a realizat creşterea eficienţei sau este probabil sǎ fie realizatǎ ca urmare a practicilor analizate (creşterea eficienţei poate sǎ constea, de exemplu, în îmbunǎtǎţiri tehnice ale calitǎţii bunurilor sau într-o reducere a costului de producţie ori distribuţie);
b) că practicile respective sunt indispensabile pentru acea creştere a eficienţei;
c) că creşterea probabilǎ a eficienţei determinatǎ de practicile respective compenseazǎ orice efecte negative probabile asupra concurenţei şi bunǎstǎrii consumatorilor pe pieţele afectate;
d) că practicile respective nu eliminǎ concurenţa efectivǎ prin suprimarea majoritǎţii sau a tuturor surselor de concurenţǎ efectivǎ sau potenţialǎ.
08. Este nevoie ca exploatarea abuzivă a poziţiei dominante de către o întreprindere să fi avut consecinţe negative efective asupra comerţului european, pentru a pune în practică reglementările de la art. 102 din TFUE?
Răspuns: Nu, posibilitatea este suficientă.
09. Enumeraţi practicile abuzive, în temeiul art. 102 din TFUE
Răspuns:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, a comercializǎrii produselor sau a dezvoltării tehnice, în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legǎturǎ cu obiectul acestor contracte.
10. Enumeraţi regulile care se iau în considerare în domeniul concurenţei privitor la statele membre
Răspuns :
a) cele consacrate întreprinderilor publice ;
b) ajutoarele acordate de ţările din UE ;
c) monopolurile naţionale cu caracter comercial.
11. Ce sunt întreprinderile publice, conform art. 2 al Directivei nr. 80/773?
Răspuns: Întreprinderile publice sunt orice întreprinderi asupra cărora autorităţile publice
pot să exercite, în mod direct sau indirect, în virtutea dreptului de proprietate, a participării lor financiare ori a regulilor care le cârmuiesc, o influenţă dominantă.
12. În ce ipoteze se prezumă influenţa dominantă a autorităţilor publice ?
Răspuns :
a) deţin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii;
b) dispun de majoritatea voturilor care se atribuie părţilor sociale emise de întreprindere;
c) pot să desemneze mai mult de jumătate din membrii organului administrativ de conducere sau de supraveghere al întreprinderii.
13. Pot fi justificate drepturile speciale sau exclusive, acordate de autorităţile publice în favoarea întreprinderilor publice, prin motive de natură economică ?
Răspuns : Nu.
14. În ce condiţii întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal nu sunt supuse regulilor de concurenţă ?
Răspuns : Dacă restricţionarea sau înlăturarea concurenţei altor întreprinderi este necesară în scopul îndeplinirii sarcinilor speciale care le revin.
15. Daţi exemple de domenii ale căror întreprinderi nu sunt supuse regulilor de concurenţă, conform hotărârilor Curţii de Justiţie
Răspuns :
a) telecomunicaţii ;
b) furnizarea energiei electrice ;
c) transport aerian ;
d) servicii poştale ;
e) activităţi portuare.
16. Care este sediul materiei pentru principiul incompatibilităţii ajutoarelor de stat cu piaţa internă ?
Răspuns : Art. 107-109 din TFUE.
17. În ce condiţii ajutoarele acordate de stat denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, afectând schimburile comerciale dintre statele membre ?
Răspuns :
a) ajutorul este acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat;
b) măsura luată favorizează anumite întreprinderi ori producerea anumitor bunuri;
c) ajutorul consimţit denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa;
d) ajutorul acordat de un stat membru este susceptibil să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.
18. Cum a definit jurisprudenţa Curţii de Justiţie sintagma "ajutorul acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat"?
Răspuns : Ca fiind orice ajutor finanţat prin resurse publice.
19. În ce moduri se concretizează sprijinul acordat de către statele membre?
Răspuns :
a) prestaţii în bani;
b) prestaţii în natură ;
c) atenuarea sarcinilor care grevează bugetul întreprinderii.
20. În ce condiţii măsura luată favorizează anumite întreprinderi sau producerea unor bunuri ?
Răspuns : În cazul în care ajutorul este acordat unor întreprinderi private ori publice, fără să profite ansamblului economiei ţării respective.
21. În ce conjunctură ajutorul consimţit denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa?
Răspuns : Dacă acesta are ca obiect ori ca efect consolidarea situaţiei unei întreprinderi in raport cu cea a concurenţilor ei.
22. Care sunt excepţiile de la principiul interzicerii ajutoarelor de stat, potrivit art. 107 alin. 2 din TFUE?
Răspuns :
a) Ajutoarele cu caracter social, acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea sǎ fie acordate fǎrǎ discriminare în funcţie de originea produselor. Aceste ajutoare nu favorizează întreprinderile. Ele pot să constea, de exemplu, în alocaţii consimţite şomerilor de lungă durată;
b) Ajutoarele destinate reparǎrii pagubelor provocate de calamităţi naturale sau de alte evenimente extraordinare. Astfel de ajutoare se pot acorda, de pildă, în scopul remedierii daunelor cauzate de cutremure, secetă, furtuni, inundaţii;
c) Ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania, în mǎsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceastǎ divizare. În termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul, hotǎrând la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie de abrogare a acestui text.
23. Care sunt excepţiile de la principiul interzicerii ajutoarelor de stat, potrivit art. 107 alin. 3 din TFUE?
Răspuns :
a) Ajutoarele destinate sǎ favorizeze dezvoltarea economicǎ a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care existǎ un grad de ocupare a forţei de muncǎ
extrem de scǎzut, precum şi a regiunilor prevǎzute la art. 349, avându-se în vedere situaţia lor structuralǎ, economicǎ şi socialǎ. Asemenea ajutoare pot să fie acordate, de exemplu, în ipoteza în care situaţia economică dintr-o regiune este, în raport cu cea a
Uniunii, extrem de defavorabilă, iar avantajele consimţite reprezintă o soluţie durabilă şi eficientă pentru problemele legate de dezvoltarea economică;
b) Ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze o perturbǎri grave ale economiei unui stat membru. Un proiect european este de interes comun în cazul în care priveşte economia a cel puţin două ţări din Uniune. În această categorie sunt incluse ajutoarele acordate pentru construirea unor autostrăzi sau tuneluri, pentru ameliorarea sistemelor de telecomunicaţii, pentru combaterea poluării etc.
c) Ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.
d) Ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţǎ în Uniune într-o măsură care contravine interesului comun. Aceste ajutoare au fost incluse în tratat luându-se în considerare lărgirea competenţelor Uniunii în domeniul cultural;
e) Alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotǎrǎşte la propunerea Comisiei. De pildă, astfel de ajutoare au fost stabilite prin mai multe decizii ale Consiliului în domeniul construcţiilor navale.
24. Care sunt înţelesurile noţiunii de monopol de stat ?
Răspuns :
a) dreptul exclusiv de a desfăşura o anumită activitate economică (producţie, prestări de servicii, import, export sau comercializare a mărfurilor);
b) organismul care beneficiază de un asemenea drept.
25. Ce presupune obligaţia de adaptare a monopolurilor naţionale cu caracter comercial?
Răspuns:
a) Înlăturarea drepturilor exclusive de import şi de export a mărfurilor.
b) Înlăturarea dreptului exclusiv de comercializare a mărfurilor importate din alte statele membre de către angrosişti. Această interdicţie decurge din înlăturarea drepturilor exclusive de import. În cazul mărfurilor vândute cu amănuntul, hotărârile Curţii de Justiţie sunt nuanţate, în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze;
c) Interzicerea discriminărilor în domeniul fiscal între mărfurile importate şi produsele naţionale supuse monopolului.
Trimiteți un comentariu