Întrebări la dreptul european al afacerilor 04
01. Cum este tratată persoana care are cetăţenie U.E. şi are reşedinţa pe teritoriul altei ţări, în temeiul art. 24 din Directiva nr. 2004/38?
Răspuns: La modul general, în cuprinsul art. 24 din Directiva nr. 2004/38 se precizează că sub rezerva dispoziţiilor specifice prevăzute în cuprinsul tratatului şi în cadrul legislaţiei secundare, orice persoană care are cetăţenia U.E. şi are reşedinţa pe teritoriul ţării gazdǎ, în temeiul directivei arătate, beneficiază de tratament egal cu cel al resortisanţilor statului membru respectiv, în domeniul de aplicare al tratatului. Avantajele acestui drept se extind asupra membrilor familiei care nu au cetăţenia unui stat membru şi care au drept de şedere sau drept de şedere permanentă.
02. În ce constă derogarea de la tratamentul egal al rezidentului în raport cu resortisanţii statului membru?
Răspuns: Prin derogare de la cele arătate mai sus, ţara de primire nu este obligată să acorde dreptul la asistenţă socială în timpul primelor trei luni de şedere sau, după cum este cazul, în timpul perioadei mai lungi prevăzută în cadrul art. 14 par. 4 lit. b din
Directiva nr. 2004/38, şi nici nu este obligată ca, înainte de dobândirea dreptului de şedere permanentă, să acorde ajutoare pentru studii, inclusiv pentru formare profesională, constând în burse sau împrumuturi, unor persoane altele decât lucrătorii salariaţi, persoanele care exercită o activitate independentă, persoanele care îşi menţin acest statut şi membrii familiilor acestora.
03. Enumeraţi drepturile implicate de libera circulaţie a lucrătorilor
Răspuns:
a) dreptul de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;
b) dreptul de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de şedere într-un stat membru, în scopul desfăşurării unei activităţi salarizate, în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului respectiv;
d) dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat membru, după ce a fost încadrat în muncă, în condiţiile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie.
04. Enumeraţi semnificaţiile şi implicaţiile principiului liberei circulaţii a lucrătorilor salariaţi?
Răspuns:
a) Lucrătorii salariaţi au dreptul să ocupe un loc de muncă în condiţiile prevăzute pentru naţionalii ţării de primire. Statele membre nu sunt abilitate să stabilească, referitor la persoanele de cetăţenie străină, reguli aparte în ceea ce priveşte remuneraţiile, concedierea, reintegrarea profesională, durata contractului de muncă, criteriile de avansare, formalităţile necesare în scopul obţinerii unei locuinţe etc.
b) Lucrătorii salariaţi care au cetăţenia unui stat membru beneficiază în ţara gazdă de avantajele sociale şi fiscale de care se bucură naţionalii acesteia.
c) Lucrătorii salariaţi aparţinând statelor membre sunt admişi în şcolile profesionale şi în centrele de recalificare din ţara de primire, în condiţiile prevăzute pentru cetăţenii acesteia.
d) Lucrătorii salariaţi care au cetăţenia unui stat membru se pot înscrie în organizaţii sindicale, au drept de vot, pot să fie aleşi în organele de conducere potrivit criteriilor aplicate naţionalilor ţării de primire (art. 8 din Regulamentul nr. 1612/68).
e) Lucrătorii salariaţi beneficiază, în principiu, de securitatea socială acordată potrivit normelor sistemului de drept al ţării din Uniune unde lucrează (lex loci laboris), chiar dacă au reşedinţa în alt stat membru.
05. Ce sunt discriminările disimulate ?
Răspuns : Discriminările disimulate sau indirecte apar în cazul unor măsuri care se aplică, fără distincţie, cetăţenilor străini şi naţionalilor ţării de primire, dar care tind să-i afecteze mai ales pe cetăţenii străini.
06. Enumeraţi obstacolele la libera circulaţie a lucrătorilor independenţi
Răspuns :
a) interdicţiile, pentru cetăţenii altor state membre, de a desfăşura anumite activităţi în ţara gazdă;
b) necesitatea obţinerii de către aceştia a unei autorizaţii specifice;
c) stabilirea unor condiţii mai dificile, în scopul eliberării unei autorizaţii, pentru resortisanţii străini decât cele aplicate propriilor naţionali;
d) exigenţa unei rezidenţe sau a unui stagiu prealabil;
e) sarcini fiscale specifice;
f) dispoziţiile sau practicile care limitează, stânjenesc ori fac mai oneroasă aprovizionarea sau desfacerea bunurilor ;
g) dispoziţiile sau practicile care prohibă sau stânjenesc accesul la o formaţie profesională ori la mijloacele securităţii sociale ;
h) dispoziţiile sau practicile care exclud, limitează sau subordonează unor cerinţe particulare posibilitatea cetăţenilor altor state din Uniune de a încheia contracte, de a
prezenta oferte pentru achiziţiile de bunuri de către stat şi de alte persoane juridice de drept public, de a dobândi, folosi şi înstrăina bunuri mobile şi imobile, de a deveni titulari ai unor drepturi de proprietate intelectuală, de a obţine împrumuturi, de a beneficia de
ajutoarele de stat, de a se înscrie în organizaţiile profesionale, de a sta în justiţie.
07. Care sunt semnificaţiile şi implicaţiile principiului liberei circulaţii a lucrătorilor independenţi?
Răspuns:
a) interzicerea discriminărilor directe şi disimulate în ceea ce priveşte accesul la o profesie şi exercitarea acesteia;
b) luarea în considerare a aceloraşi avantaje sociale şi fiscale, indiferent dacă este vorba de un cetăţean străin sau de un naţional al ţării de primire;
c) egalitatea de tratament în domeniul formării profesionale;
d) prohibirea discriminărilor în cazul înscrierii într-o organizaţie profesională;
e) accesul egal la mijloacele securităţii sociale.
08. Enumeraţi hotărârile Curţii de Justiţie legate de drepturile cetăţenilor aparţinând altor state membre în ţara gazdă
Răspuns: Cetăţenii aparţinând altor state membre pot:
a) să organizeze în ţara gazdă şcoli profesionale şi să desfăşoare, la domiciliul persoanelor interesate, activităţi care sunt în legătură cu procesul de învăţământ;
b) să deschidă mai multe cabinete profesionale în cadrul Uniunii;
c) să închirieze imobile sau să le cumpere;
d) să beneficieze de avantajele fiscale acordate naţionalilor;
e) să se înscrie în organizaţiile profesionale;
f) să presteze servicii în ţara gazdă în condiţiile prevăzute pentru naţionalii acesteia, nefiind supuşi sarcinilor fiscale pe care le suportă deja în propriul stat, căci un asemenea regim juridic ar reduce avantajele pe care prestatorul le obţine pentru că este stabilit într-o ţară diferită de cea unde furnizează serviciile sale.
09. De câte feluri sunt excepţiile de la principiul liberei circulaţii a persoanelor şi de la principiul liberei circulaţii a serviciilor?
Răspuns:
a) excepţiile prevăzute în TFUE şi în cadrul legislaţiei secundare;
b) motive imperative de interes general care pot să fie invocate cu privire la libera circulaţie a persoanelor şi cu privire la libera circulaţie a serviciilor (excepţii jurisprudenţiale).
10. Clasificaţi limitele aduse principiului liberei circulaţii a persoanelor şi principiului liberei circulaţii a serviciilor
Răspuns:
a) măsuri care au fost stabilite în funcţie de natura sau caracteristicile unor activităţi profesionale;
b) măsuri care au fost instituite luându-se în considerare conduita resortisanţilor statelor membre.
11. Pentru ce motive poate fi expulzată persoana care are cetăţenia UE şi membrii familiei acesteia care au dobândit un drept de şedere permanentă?
Răspuns : Motive imperative de ordine publică sau de securitate naţională.
11. Pentru ce motive poate fi expulzată persoana care are cetăţenia UE şi membrii familiei acesteia care au dobândit un drept de şedere permanentă?
Răspuns : Motive imperative de ordine publică sau de securitate naţională.
12. Care este sediul materiei liberei circulaţii a capitalurilor?
Răspuns: Principalele dispoziţii în materie sunt cuprinse în titlul IV a celei de a treia părţi din TFUE, în cadrul unui capitol aparte, intitulat „Capitalurile şi plăţile” (art. 63-66).
13. Ce este circulaţia capitalurilor?
Răspuns: Circulaţia capitalurilor este constituită din operaţiuni financiare care vizează, în mod esenţial, investirea fondurilor, iar nu remunerarea unui serviciu. Prin aceasta, circulaţia capitalurilor se distinge de categoria plăţilor, care reprezintă contraprestaţii în
cadrul unor tranzacţii principale.
Circulaţia capitalurilor include investiţiile realizate în scopul constituirii sau dezvoltării unei societăţi comerciale ori a unei sucursale, investiţiile imobiliare, operaţiunile cu privire la titlurile cotate şi necotate la bursă, împrumuturi pe termen mediu şi lung, emisiunea de acţiuni şi de obligaţiuni pe piaţa altor state membre, mişcările de capitaluri în interes personal (împrumuturi, donaţii, succesiuni, transferul economiilor dintr-un stat în altul), vărsăminte în conturi curente şi încheierea contractelor de depozit în străinătate, investiţii în bonurile de tezaur, importul sau exportul mijloacelor de plată, daune-interese, drepturi de autor etc.
14. Care dintre tratate a recunoscut liberei circulaţii a capitalurilor o importanţă egală cu cea atribuită celorlalte libertăţi fundamentale?
Răspuns: Tratatul de la Maastricht.
15. Distingeţi între capitaluri şi plăţi
Răspuns: În esenţă, circulaţia capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat membru în altul sau, în interiorul aceleiaşi ţări, către un nerezident, operaţiunea respectivă având caracter autonom.
În categoria „plăţilor” au fost incluse transferurile care reprezintă contraprestaţii în cadrul unor tranzacţii principale.
Răspuns: La modul general, în cuprinsul art. 24 din Directiva nr. 2004/38 se precizează că sub rezerva dispoziţiilor specifice prevăzute în cuprinsul tratatului şi în cadrul legislaţiei secundare, orice persoană care are cetăţenia U.E. şi are reşedinţa pe teritoriul ţării gazdǎ, în temeiul directivei arătate, beneficiază de tratament egal cu cel al resortisanţilor statului membru respectiv, în domeniul de aplicare al tratatului. Avantajele acestui drept se extind asupra membrilor familiei care nu au cetăţenia unui stat membru şi care au drept de şedere sau drept de şedere permanentă.
02. În ce constă derogarea de la tratamentul egal al rezidentului în raport cu resortisanţii statului membru?
Răspuns: Prin derogare de la cele arătate mai sus, ţara de primire nu este obligată să acorde dreptul la asistenţă socială în timpul primelor trei luni de şedere sau, după cum este cazul, în timpul perioadei mai lungi prevăzută în cadrul art. 14 par. 4 lit. b din
Directiva nr. 2004/38, şi nici nu este obligată ca, înainte de dobândirea dreptului de şedere permanentă, să acorde ajutoare pentru studii, inclusiv pentru formare profesională, constând în burse sau împrumuturi, unor persoane altele decât lucrătorii salariaţi, persoanele care exercită o activitate independentă, persoanele care îşi menţin acest statut şi membrii familiilor acestora.
03. Enumeraţi drepturile implicate de libera circulaţie a lucrătorilor
Răspuns:
a) dreptul de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;
b) dreptul de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) dreptul de şedere într-un stat membru, în scopul desfăşurării unei activităţi salarizate, în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului respectiv;
d) dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat membru, după ce a fost încadrat în muncă, în condiţiile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie.
04. Enumeraţi semnificaţiile şi implicaţiile principiului liberei circulaţii a lucrătorilor salariaţi?
Răspuns:
a) Lucrătorii salariaţi au dreptul să ocupe un loc de muncă în condiţiile prevăzute pentru naţionalii ţării de primire. Statele membre nu sunt abilitate să stabilească, referitor la persoanele de cetăţenie străină, reguli aparte în ceea ce priveşte remuneraţiile, concedierea, reintegrarea profesională, durata contractului de muncă, criteriile de avansare, formalităţile necesare în scopul obţinerii unei locuinţe etc.
b) Lucrătorii salariaţi care au cetăţenia unui stat membru beneficiază în ţara gazdă de avantajele sociale şi fiscale de care se bucură naţionalii acesteia.
c) Lucrătorii salariaţi aparţinând statelor membre sunt admişi în şcolile profesionale şi în centrele de recalificare din ţara de primire, în condiţiile prevăzute pentru cetăţenii acesteia.
d) Lucrătorii salariaţi care au cetăţenia unui stat membru se pot înscrie în organizaţii sindicale, au drept de vot, pot să fie aleşi în organele de conducere potrivit criteriilor aplicate naţionalilor ţării de primire (art. 8 din Regulamentul nr. 1612/68).
e) Lucrătorii salariaţi beneficiază, în principiu, de securitatea socială acordată potrivit normelor sistemului de drept al ţării din Uniune unde lucrează (lex loci laboris), chiar dacă au reşedinţa în alt stat membru.
05. Ce sunt discriminările disimulate ?
Răspuns : Discriminările disimulate sau indirecte apar în cazul unor măsuri care se aplică, fără distincţie, cetăţenilor străini şi naţionalilor ţării de primire, dar care tind să-i afecteze mai ales pe cetăţenii străini.
06. Enumeraţi obstacolele la libera circulaţie a lucrătorilor independenţi
Răspuns :
a) interdicţiile, pentru cetăţenii altor state membre, de a desfăşura anumite activităţi în ţara gazdă;
b) necesitatea obţinerii de către aceştia a unei autorizaţii specifice;
c) stabilirea unor condiţii mai dificile, în scopul eliberării unei autorizaţii, pentru resortisanţii străini decât cele aplicate propriilor naţionali;
d) exigenţa unei rezidenţe sau a unui stagiu prealabil;
e) sarcini fiscale specifice;
f) dispoziţiile sau practicile care limitează, stânjenesc ori fac mai oneroasă aprovizionarea sau desfacerea bunurilor ;
g) dispoziţiile sau practicile care prohibă sau stânjenesc accesul la o formaţie profesională ori la mijloacele securităţii sociale ;
h) dispoziţiile sau practicile care exclud, limitează sau subordonează unor cerinţe particulare posibilitatea cetăţenilor altor state din Uniune de a încheia contracte, de a
prezenta oferte pentru achiziţiile de bunuri de către stat şi de alte persoane juridice de drept public, de a dobândi, folosi şi înstrăina bunuri mobile şi imobile, de a deveni titulari ai unor drepturi de proprietate intelectuală, de a obţine împrumuturi, de a beneficia de
ajutoarele de stat, de a se înscrie în organizaţiile profesionale, de a sta în justiţie.
07. Care sunt semnificaţiile şi implicaţiile principiului liberei circulaţii a lucrătorilor independenţi?
Răspuns:
a) interzicerea discriminărilor directe şi disimulate în ceea ce priveşte accesul la o profesie şi exercitarea acesteia;
b) luarea în considerare a aceloraşi avantaje sociale şi fiscale, indiferent dacă este vorba de un cetăţean străin sau de un naţional al ţării de primire;
c) egalitatea de tratament în domeniul formării profesionale;
d) prohibirea discriminărilor în cazul înscrierii într-o organizaţie profesională;
e) accesul egal la mijloacele securităţii sociale.
08. Enumeraţi hotărârile Curţii de Justiţie legate de drepturile cetăţenilor aparţinând altor state membre în ţara gazdă
Răspuns: Cetăţenii aparţinând altor state membre pot:
a) să organizeze în ţara gazdă şcoli profesionale şi să desfăşoare, la domiciliul persoanelor interesate, activităţi care sunt în legătură cu procesul de învăţământ;
b) să deschidă mai multe cabinete profesionale în cadrul Uniunii;
c) să închirieze imobile sau să le cumpere;
d) să beneficieze de avantajele fiscale acordate naţionalilor;
e) să se înscrie în organizaţiile profesionale;
f) să presteze servicii în ţara gazdă în condiţiile prevăzute pentru naţionalii acesteia, nefiind supuşi sarcinilor fiscale pe care le suportă deja în propriul stat, căci un asemenea regim juridic ar reduce avantajele pe care prestatorul le obţine pentru că este stabilit într-o ţară diferită de cea unde furnizează serviciile sale.
09. De câte feluri sunt excepţiile de la principiul liberei circulaţii a persoanelor şi de la principiul liberei circulaţii a serviciilor?
Răspuns:
a) excepţiile prevăzute în TFUE şi în cadrul legislaţiei secundare;
b) motive imperative de interes general care pot să fie invocate cu privire la libera circulaţie a persoanelor şi cu privire la libera circulaţie a serviciilor (excepţii jurisprudenţiale).
10. Clasificaţi limitele aduse principiului liberei circulaţii a persoanelor şi principiului liberei circulaţii a serviciilor
Răspuns:
a) măsuri care au fost stabilite în funcţie de natura sau caracteristicile unor activităţi profesionale;
b) măsuri care au fost instituite luându-se în considerare conduita resortisanţilor statelor membre.
11. Pentru ce motive poate fi expulzată persoana care are cetăţenia UE şi membrii familiei acesteia care au dobândit un drept de şedere permanentă?
Răspuns : Motive imperative de ordine publică sau de securitate naţională.
11. Pentru ce motive poate fi expulzată persoana care are cetăţenia UE şi membrii familiei acesteia care au dobândit un drept de şedere permanentă?
Răspuns : Motive imperative de ordine publică sau de securitate naţională.
12. Care este sediul materiei liberei circulaţii a capitalurilor?
Răspuns: Principalele dispoziţii în materie sunt cuprinse în titlul IV a celei de a treia părţi din TFUE, în cadrul unui capitol aparte, intitulat „Capitalurile şi plăţile” (art. 63-66).
13. Ce este circulaţia capitalurilor?
Răspuns: Circulaţia capitalurilor este constituită din operaţiuni financiare care vizează, în mod esenţial, investirea fondurilor, iar nu remunerarea unui serviciu. Prin aceasta, circulaţia capitalurilor se distinge de categoria plăţilor, care reprezintă contraprestaţii în
cadrul unor tranzacţii principale.
Circulaţia capitalurilor include investiţiile realizate în scopul constituirii sau dezvoltării unei societăţi comerciale ori a unei sucursale, investiţiile imobiliare, operaţiunile cu privire la titlurile cotate şi necotate la bursă, împrumuturi pe termen mediu şi lung, emisiunea de acţiuni şi de obligaţiuni pe piaţa altor state membre, mişcările de capitaluri în interes personal (împrumuturi, donaţii, succesiuni, transferul economiilor dintr-un stat în altul), vărsăminte în conturi curente şi încheierea contractelor de depozit în străinătate, investiţii în bonurile de tezaur, importul sau exportul mijloacelor de plată, daune-interese, drepturi de autor etc.
14. Care dintre tratate a recunoscut liberei circulaţii a capitalurilor o importanţă egală cu cea atribuită celorlalte libertăţi fundamentale?
Răspuns: Tratatul de la Maastricht.
15. Distingeţi între capitaluri şi plăţi
Răspuns: În esenţă, circulaţia capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat membru în altul sau, în interiorul aceleiaşi ţări, către un nerezident, operaţiunea respectivă având caracter autonom.
În categoria „plăţilor” au fost incluse transferurile care reprezintă contraprestaţii în cadrul unor tranzacţii principale.
Trimiteți un comentariu