Întrebări şi răspunsuri medicină legală (IV)

01. Ce este tanatocronologia?

Răspuns: Estimarea momentului instalării decesului.

02. Enumeraţi principalele criterii de apreciere a datei morţii:

Răspuns:
a) modificările cadaverice;
b) modificările oculare;
c) studiul unor procese fiziologice;
d) metode de tanatochimie.

03. De câte feluri sunt modificările cadaverice?

Răspuns:
a) modificări oculare;
b) studiul unor procese fiziologice (conţinutul gastric, gradul de plenitudine a vezicii urinare);
c) metode de tanatochimie;
d) alte criterii.

04. Clasificaţi d.p.d.v. medico-legal moartea

Răspuns:
a) moarte violentă;
b) moarte neviolentă;

05. Definiţi moartea violentă

Răspuns: Este moartea care se datorează acţiunii brutale şi bruşte a unor factori traumatici externi asupra organismului (mecanici, chimici, fizici, biologici, psihici).

06. De câte feluri este moartea violentă sub aspect judiciar?

Răspuns:
a) omucidere;
b) sinucidere;
c) accident;
d) eutanasie;
e) execuţie.

07. Ce este moartea prin inhibiţie? Daţi exemple

Răspuns : O formă particulară şi rară de moarte violentă este moartea prin inhibiţie. Este moartea care se produce prin acţiunea unui factor traumatic extern de mică intensitate asupra unei zone reflexogene, prin declanşarea unui reflex inhibitor (ex: traumatizarea minimă a regiunii cervicale, corespunzător sinusului carotidian, traumatizarea minimă a plexului solar prin lovire de intensitate redusă în regiunea epigastrică).

08. De câte feluri este moartea neviolentă ?

Răspuns :
a) moartea patologică ;
b) moartea naturală.

09. Ce este moartea patologică ?

Răspuns : Consecinţa diferitelor boli acute sau cronice ale individului.

10. Ce este moartea naturală?

Răspuns: Este foarte rară şi poate fi întâlnită la vârste înaintate prin uzura organismului. În aceste cazuri autopsia nu evidenţiază nici o modificare tanatogeneratoare.

11. În ce situaţii prevede legea penală din ţara noastră obligativitatea expertizei medico-legale pe cadavru?

Răspuns:
a) în toate cazurile de moarte violentă;
b) când moartea este etichetată ca fiind suspectă;
c) când nu se cunoaşte cauza morţii (art. 114 C.proc.pen).

12. Ce este moartea suspectă?

Răspuns: Noţiunea de moarte suspectă include decesele inexplicabile, decesele produse în împrejurări necunoscute şi în locuri neobişnuite şi decesele survenite cu totul neaşteptat la persoane în plină stare de sănătate aparentă. Deci, prin condiţiile şi circumstanţele de producere este o moarte care ridică suspiciuni pentru înlăturarea cărora se impune efectuarea unei expertize medico-legale pe cadavru şi a unei anchete judiciare.

13. În ce situaţii un deces este considerat moarte suspectă?

Răspuns:
a) moarte subită;
b) decesul unei persoane a cărei sănătate, prin natura serviciului este verificată periodic din punct de vedere medical;
c) deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei intreprinderi sau instituţii;
d) deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detenţie sau private de libertate, decesele în spitalele psihiatrice, decesele în spitalele penitenciare, în închisoare sau în arestul poliţiei, moartea asociată cu activităţile poliţiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul manifestaţiilor publice sau orice deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortură sau oricare altă formă de tratament violent sau inuman;
e) multiple decese repetate în serie sau concomitent;
f) cadavre neidentificate sau scheletizate;
g) decese survenite în locuri publice sau izolate;
h) moartea este pusă în legătură cu o deficienţă în acordarea asistenţei medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie ori de protecţia muncii;
i) decesul pacientului survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenţie diagnostică sau terapeutică medico-chirurgicală.

14. Definiţi moartea subită

Răspuns: Spre deosebire de moartea suspectă care este un termen juridic, moartea subită este o noţiune medicală şi se poate defini ca o moarte neviolentă, de cauză patologică, instalată cel mai adesea brusc, survenită pe neaşteptate, la persoane în stare de sănătate
aparentă sau la bolnavi care în perioada premergătoare decesului nu au prezentat o simptomatologie care să denote o agravare a bolii de bază sau evoluţia spre o complicaţie letală.