Întrebări şi răspunsuri medicină legală (II)
01. Care sunt categoriile de semne utilizate în diagnosticul morţii?
Răspuns:
a) semnele clinice (cu valoare relativă);
b) modificările cadaverice (cu valoare de certitudine).
02. Ce sunt semnele clinice?
Răspuns: Semne imediate de moarte, majoritatea având valoare relativă în diagnosticul morţii. Se mai numesc şi semne negative de viaţă.
03. Enumeraţi semnele clinice ale morţii
Răspuns:
a) oprirea respiraţiei;
b) oprirea activităţii cardio-circulatorii;
c) dispariţia reflexelor;
d) dispariţia funcţiei cerebrale.
04. Clasificaţi modificările cadaverice
Răspuns:
a) modificări precoce (apar în primele 24 de ore de la deces);
b) modificările tardive (apar după 24 de ore de la instalarea morţii).
05. Enumeraţi modificările cadaverice precoce
Răspuns:
a) răcirea cadavrului;
b) deshidratarea cadavrului;
c) lividităţile cadaverice;
d) ridigitatea cadaverică;
e) autoliza.
06. În ce mod are loc răcirea cadavrului?
Răspuns: La o temperatură a mediului ambiant între 15-20 grade Celsius, răcirea se face cu aproximativ 2 grade Celsius pe oră, în primele 4 ore de la instalarea decesului şi ulterior cu un grad pe oră. Când temperatura centrală atinge valoarea de 20 grade Celsius, aceasta este considerată ca semn sigur de moarte.
07. În ce constă deshidratarea cadavrului?
Răspuns: Deshidratarea cadavrului este consecinţa încetării circulaţiei şi evaporării apei în mediul ambiant. Acest proces începe în zonele cu epiderm subţire (buze, scrot la bărbat, regiune vulvară la femei). În aceste zone prin deshidratare, pielea se usucă, se întăreşte, devine galbuie şi ulterior cu o tentă brună, luând aspect asemănător pergamentului, motiv pentru care în practica medico-legală se utilizează termenul de "pergamentări" sau "zone de pergamentare". Pergamentările se pot produce şi consecutiv unor leziuni traumatice cu soluţie de continuitate superficiale ale epidermului (placarde
excoriate, plăgi superficiale), precum şi după denudări post mortem ale epidermului apărute în cursul transportului cadavrului. Pentru diagnosticul diferenţial se practică o incizie a pielii. Dacă pergamentarea este post mortem, în zona respectivă nu apare infiltrat sanguin.
08. Care sunt modificările care apar la nivelul globilor oculari în cadrul deshidratării?
Răspuns:
- globii oculari se înmoaie, pierzându-şi starea de tensiune;
- corneea devine opalescentă şi în dreptul pupilelor apare o pată albicioasă denumită pata lui Liarché (la 6-8 ore de la deces).
09. Ce sunt lividităţile cadaverice?
Răspuns: Lividităţile cadaverice, denumite şi pete cadaverice, sunt consecinţa încetării circulaţiei sanguine şi migrării sângelui prin vase, în zonele declive, sub acţiunea gravitaţiei.
10. Distingeţi fazele evolutive ale lividităţilor
Răspuns:
a) hipostaza;
b) faza de difuziune;
c) faza de imbibiţie.
11. În ce constă hipostaza?
Răspuns: În această fază apar pete la început mici, care se extind treptat, cu tendinţă la
confluare. Se localizează pe părţile declive şi necomprimate ale cadavrului (faţa dorsală la cadavrul aflat în decubit dorsal). În faza de hipostază lividităţile dispar la digitopresiune dar se reformează rapid după încetarea acesteia. Dacă modificăm poziţia cadavrului, dispar din zonele iniţiale şi reapar în noile zone declive.
12. În ce constă difuziunea?
Răspuns: În această fază lividităţile sunt extinse, confluente şi apar şi pe părţile laterale ale cadavrului. La digitopresiune pălesc dar nu dispar în totalitate. Dacă modificăm poziţia cadavrului, nu dispar din zonele iniţiale dar se formează şi în noile zone declive. Aceste caracteristici sunt consecinţa extravazării parţiale a plasmei încărcată cu pigment hemoglobinic.
13. În ce constă imbibiţia?
Răspuns: În această fază hemoliza este completă şi se produce difuziunea hemoglobinei în ţesuturi. Lividităţile sunt intense şi extinse pe suprafeţe mari. Nu se modifică la digito-presiune. Dacă modificăm poziţia cadavrului rămân în zonele iniţiale şi nu se formează în noile zone declive (devin fixe).
14. Care sunt culorile lividităţilor şi ce semnificaţii li se asociază?
Răspuns:
- lividităţi de culoare roşie aprinsă apar în intoxicaţiile cu CO, acid cianhidric şi cianuri şi în morţile prin hipotermie (refrigeraţie);
- lividităţi cafenii apar în intoxicaţii cu substanţe methemoglobinizante;
- lividităţi intens cianotice apar în decese prin asfixie;
15. Care este importanţa medico-legală a lividităţilor?
Răspuns:
- reprezintă cel mai precoce şi mai sigur semn de moarte reală;
- oferă indicii importante asupra timpului scurs de la instalarea decesului;
- furnizează date referitoare la poziţia cadavrului în momentul morţii şi a eventualelor schimbări de poziţie a cadavrului;
- pot furniza date referitoare la cauza morţii.
16. În ce constă rigiditatea cadaverică?
Răspuns: Rigiditatea cadaverică este o modificare cadaverică precoce care constă într-o contractură musculară progresivă care interesează muşchii striaţi şi musculatura netedă. Prin interesarea musculaturii scheletice se produce o înţepenire a articulaţiilor. Rigiditatea se instalează după o perioadă de relaxare a musculaturii cu o durată variabilă de 2-6 ore de la deces. Apare iniţial la muşchii masticatori, apoi se extinde în sens cranio-caudal, interesând progresiv musculatura gâtului, membrelor superioare, trunchiului şi membrelor inferioare (legea Nysten).
17. Enumeraţi fazele rigidităţii cadaverice
Răspuns:
a) faza de instalare;
b) faza de stare (de generalizare);
c) faza de rezoluţie.
18. În ce constă faza de instalare a rigidităţii cadaverice?
Răspuns: Durează circa 12 ore, şi dacă se învinge forţat, rigiditatea se instalează din nou,.
19. În ce constă faza de stare a rigidităţii cadaverice?
Răspuns: Durează de la 12 la 24 de ore post-mortem, iar rigiditatea se generalizează, se învinge foarte greu prin manopere de forţare, dar odată învinsă nu se mai reface.
20. În ce constă faza de rezoluţie a rigidităţii cadaverice ?
Răspuns: La 26-48 de ore de la deces rigiditatea dispare progresiv în acelaşi sens în care s-a instalat (cranio-caudal), şi coincide cu debutul putrefacţiei.
21. Ce este rigiditatea cataleptică (spasmul cadaveric) ?
Răspuns : Este o formă de rigiditate de intensitate foarte mare, care se instalează brusc, fixând adeseori cadavrul în poziţia în care este surprins în momentul morţii. Se întâlneste în decapitări, leziuni cranio-cerebrale grave (zdrobirea craniului şi conţinutului, împuşcarea în cap), leziuni grave ale trunchiului cerebral, intoxicaţii supraacute cu substanţe convulsivante.
22. Care este importanţa medico-legală a rigidităţii cadaverice?
Răspuns :
- constituie un semn de certitudine a morţii;
- în funcţie de stadiul evolutiv se poate aprecia timpul scurs de la instalarea decesului;
- oferă date referitoare la poziţia cadavrului, dacă aceasta nu a fost modificată înainte de instalarea rigidităţii;
- în unele cazuri dă indicii asupra cauzei morţii.
23. Ce este autoliza?
Răspuns: Este o modificare cadaverică distructivă precoce produsă prin acţiunea enzimelor proprii, în special a hidrolazelor lizozomale. Această modificare precede putrefacţia.
Răspuns:
a) semnele clinice (cu valoare relativă);
b) modificările cadaverice (cu valoare de certitudine).
02. Ce sunt semnele clinice?
Răspuns: Semne imediate de moarte, majoritatea având valoare relativă în diagnosticul morţii. Se mai numesc şi semne negative de viaţă.
03. Enumeraţi semnele clinice ale morţii
Răspuns:
a) oprirea respiraţiei;
b) oprirea activităţii cardio-circulatorii;
c) dispariţia reflexelor;
d) dispariţia funcţiei cerebrale.
04. Clasificaţi modificările cadaverice
Răspuns:
a) modificări precoce (apar în primele 24 de ore de la deces);
b) modificările tardive (apar după 24 de ore de la instalarea morţii).
05. Enumeraţi modificările cadaverice precoce
Răspuns:
a) răcirea cadavrului;
b) deshidratarea cadavrului;
c) lividităţile cadaverice;
d) ridigitatea cadaverică;
e) autoliza.
06. În ce mod are loc răcirea cadavrului?
Răspuns: La o temperatură a mediului ambiant între 15-20 grade Celsius, răcirea se face cu aproximativ 2 grade Celsius pe oră, în primele 4 ore de la instalarea decesului şi ulterior cu un grad pe oră. Când temperatura centrală atinge valoarea de 20 grade Celsius, aceasta este considerată ca semn sigur de moarte.
07. În ce constă deshidratarea cadavrului?
Răspuns: Deshidratarea cadavrului este consecinţa încetării circulaţiei şi evaporării apei în mediul ambiant. Acest proces începe în zonele cu epiderm subţire (buze, scrot la bărbat, regiune vulvară la femei). În aceste zone prin deshidratare, pielea se usucă, se întăreşte, devine galbuie şi ulterior cu o tentă brună, luând aspect asemănător pergamentului, motiv pentru care în practica medico-legală se utilizează termenul de "pergamentări" sau "zone de pergamentare". Pergamentările se pot produce şi consecutiv unor leziuni traumatice cu soluţie de continuitate superficiale ale epidermului (placarde
excoriate, plăgi superficiale), precum şi după denudări post mortem ale epidermului apărute în cursul transportului cadavrului. Pentru diagnosticul diferenţial se practică o incizie a pielii. Dacă pergamentarea este post mortem, în zona respectivă nu apare infiltrat sanguin.
08. Care sunt modificările care apar la nivelul globilor oculari în cadrul deshidratării?
Răspuns:
- globii oculari se înmoaie, pierzându-şi starea de tensiune;
- corneea devine opalescentă şi în dreptul pupilelor apare o pată albicioasă denumită pata lui Liarché (la 6-8 ore de la deces).
09. Ce sunt lividităţile cadaverice?
Răspuns: Lividităţile cadaverice, denumite şi pete cadaverice, sunt consecinţa încetării circulaţiei sanguine şi migrării sângelui prin vase, în zonele declive, sub acţiunea gravitaţiei.
10. Distingeţi fazele evolutive ale lividităţilor
Răspuns:
a) hipostaza;
b) faza de difuziune;
c) faza de imbibiţie.
11. În ce constă hipostaza?
Răspuns: În această fază apar pete la început mici, care se extind treptat, cu tendinţă la
confluare. Se localizează pe părţile declive şi necomprimate ale cadavrului (faţa dorsală la cadavrul aflat în decubit dorsal). În faza de hipostază lividităţile dispar la digitopresiune dar se reformează rapid după încetarea acesteia. Dacă modificăm poziţia cadavrului, dispar din zonele iniţiale şi reapar în noile zone declive.
12. În ce constă difuziunea?
Răspuns: În această fază lividităţile sunt extinse, confluente şi apar şi pe părţile laterale ale cadavrului. La digitopresiune pălesc dar nu dispar în totalitate. Dacă modificăm poziţia cadavrului, nu dispar din zonele iniţiale dar se formează şi în noile zone declive. Aceste caracteristici sunt consecinţa extravazării parţiale a plasmei încărcată cu pigment hemoglobinic.
13. În ce constă imbibiţia?
Răspuns: În această fază hemoliza este completă şi se produce difuziunea hemoglobinei în ţesuturi. Lividităţile sunt intense şi extinse pe suprafeţe mari. Nu se modifică la digito-presiune. Dacă modificăm poziţia cadavrului rămân în zonele iniţiale şi nu se formează în noile zone declive (devin fixe).
14. Care sunt culorile lividităţilor şi ce semnificaţii li se asociază?
Răspuns:
- lividităţi de culoare roşie aprinsă apar în intoxicaţiile cu CO, acid cianhidric şi cianuri şi în morţile prin hipotermie (refrigeraţie);
- lividităţi cafenii apar în intoxicaţii cu substanţe methemoglobinizante;
- lividităţi intens cianotice apar în decese prin asfixie;
15. Care este importanţa medico-legală a lividităţilor?
Răspuns:
- reprezintă cel mai precoce şi mai sigur semn de moarte reală;
- oferă indicii importante asupra timpului scurs de la instalarea decesului;
- furnizează date referitoare la poziţia cadavrului în momentul morţii şi a eventualelor schimbări de poziţie a cadavrului;
- pot furniza date referitoare la cauza morţii.
16. În ce constă rigiditatea cadaverică?
Răspuns: Rigiditatea cadaverică este o modificare cadaverică precoce care constă într-o contractură musculară progresivă care interesează muşchii striaţi şi musculatura netedă. Prin interesarea musculaturii scheletice se produce o înţepenire a articulaţiilor. Rigiditatea se instalează după o perioadă de relaxare a musculaturii cu o durată variabilă de 2-6 ore de la deces. Apare iniţial la muşchii masticatori, apoi se extinde în sens cranio-caudal, interesând progresiv musculatura gâtului, membrelor superioare, trunchiului şi membrelor inferioare (legea Nysten).
17. Enumeraţi fazele rigidităţii cadaverice
Răspuns:
a) faza de instalare;
b) faza de stare (de generalizare);
c) faza de rezoluţie.
18. În ce constă faza de instalare a rigidităţii cadaverice?
Răspuns: Durează circa 12 ore, şi dacă se învinge forţat, rigiditatea se instalează din nou,.
19. În ce constă faza de stare a rigidităţii cadaverice?
Răspuns: Durează de la 12 la 24 de ore post-mortem, iar rigiditatea se generalizează, se învinge foarte greu prin manopere de forţare, dar odată învinsă nu se mai reface.
20. În ce constă faza de rezoluţie a rigidităţii cadaverice ?
Răspuns: La 26-48 de ore de la deces rigiditatea dispare progresiv în acelaşi sens în care s-a instalat (cranio-caudal), şi coincide cu debutul putrefacţiei.
21. Ce este rigiditatea cataleptică (spasmul cadaveric) ?
Răspuns : Este o formă de rigiditate de intensitate foarte mare, care se instalează brusc, fixând adeseori cadavrul în poziţia în care este surprins în momentul morţii. Se întâlneste în decapitări, leziuni cranio-cerebrale grave (zdrobirea craniului şi conţinutului, împuşcarea în cap), leziuni grave ale trunchiului cerebral, intoxicaţii supraacute cu substanţe convulsivante.
22. Care este importanţa medico-legală a rigidităţii cadaverice?
Răspuns :
- constituie un semn de certitudine a morţii;
- în funcţie de stadiul evolutiv se poate aprecia timpul scurs de la instalarea decesului;
- oferă date referitoare la poziţia cadavrului, dacă aceasta nu a fost modificată înainte de instalarea rigidităţii;
- în unele cazuri dă indicii asupra cauzei morţii.
23. Ce este autoliza?
Răspuns: Este o modificare cadaverică distructivă precoce produsă prin acţiunea enzimelor proprii, în special a hidrolazelor lizozomale. Această modificare precede putrefacţia.
Trimiteți un comentariu