Întrebări şi răspunsuri medicină legală (XIV)
01. Enumeraţi modalităţile de producere a traumatismelor mecanice
Răspuns :
a) căderea şi precipitarea ;
b) accidentele de circulaţie ;
c) leziunile şi moartea prin arme de foc ;
d) asfixii mecanice.
02. Ce sunt căderea şi precipitarea?
Răspuns : Căderea şi precipitarea sunt consecinţa pierderii echilibrului cu izbirea corpului de un plan dur. Căderea simplă (căderea pe acelaşi plan) constă în schimbarea poziţiei corpului cu izbirea pe acelaşi plan, respectiv planul de susţinere. Precipitarea (căderea de la înălţime) constă în trecerea corpului de pe un plan pe un altul situat mai jos, sub acţiunea gravitaţiei. În cădere şi precipitare leziunile se produc prin lovirea pasivă de un plan dur.
03. Care sunt cauzele interne ale pierderii echilibrului?
Răspuns: Sunt reprezentate de boli care determină pierderea stării de cunoştinţă (epilepsie, sincopa cardiacă, accidente vasculare cerebrale, etc.), tulburări ale sistemului labirintic, tulburări de vedere, afecţiuni neurologice, autopropulsia.
04. Care sunt cauzele externe ale pierderii echilibrului?
Răspuns: Pot fi determinante (heteropropulsia) şi favorizante (terenul alunecos, obscuritatea, diferite obstacole,etc.).
05. Enumeraţi fazele precipitării
Răspuns:
a) Faza de pierdere a echilibrului în care se produce modificarea poziţei spaţiale a centrului de greutate al corpului faţă de baza de susţinere;
b) Faza de cădere propriu-zisă - în această fază, prin contracţia diferitelor grupe musculare, corpul ia poziţii variate în spaţiu;
c) Faza de izbire de planul dur.
06. Care sunt factorii de care depinde gravitatea leziunilor?
Răspuns:
a) viteza de cădere - condiţionată de înălţimea de la care se cade şi greutatea corpului;
b) caracteristicile planului de impact;
c) zona corpului cu care se realizează impactul;
d) forţa de propulsie imprimată corpului.
07. Cum se prezintă leziunile produse prin cădere simplă?
Răspuns: Sunt în general de gravitate redusă. Ca aspecte lezionale întâlnim echimoze, hematoame, excoriaţii, plăgi contuze şi fracturi. Leziunile prin cădere au o serie de caracteristici: apar pe părţi proeminente, care vin prima dată în contact cu planul dur (piramida nazală, regiunea mentonieră, regiunea occipitală, coate, genunchi, palme) şi sunt localizate într-un singur plan (planul de contact). Excepţie face căderea urmată de
rostogolire pe un plan înclinat când apar leziuni pe planuri diferite.
08. Care este situaţia morţii în cazul căderii simple?
Răspuns: Moartea în căderea pe acelaşi plan survine foarte rar. Este posibilă în căderi cu heteropropulsie (lovire activă urmată de cădere) şi în căderi survenite după pierderea stării de cunoştinţă, situaţie în care mişcările de redresare a corpului sunt practic inexistente. Decesul se poate produce prin leziuni meningo-cerebrale, consecutive lovirii capului de sol sau de diferite obiecte din jur şi foarte rar prin hemoragie internă datorată unor rupturi de ficat şi splină (de obicei pe fond patologic preexistent).
09. De câte feluri este precipitarea sub aspect judiciar?
Răspuns:
a) sinucidere;
b) accident;
c) omucidere (foarte rar).
10. De câte feluri este mecanismul de producere a leziunilor în precipitare?
Răspuns:
a) direct;
b) indirect.
11. Cum se prezintă mecanismul direct de producere a leziunilor în precipitare?
Răspuns: Poate să fie primar, secundar şi mediat. Leziunile prin mecanism direct primar sunt cele care apar în regiunea care relizează contactul iniţial cu planul dur. De mecanismul direct secundar ţin leziunile produse prin izbirea ulterioară a restului corpului de planul dur, după ce s-a realizat contactul iniţial. Mecanismul direct mediat apare în căderi în ax vertical (în picioare, pe genunchi, ischioane, pe vertex), când forţa traumatică se transmite la distanţă, prin intermediul coloanei vertebrale, determinând leziuni la distanţă de zona de impact (de exemplu fractura mediată de bază craniană).
12. În ce constă mecanismul indirect de producere a leziunilor în precipitare?
Răspuns: Leziunile prin mecanism indirect apar de asemenea la distanţă de zona
de impact, fiind consecinţa dezacceleraţiei bruşte sau a unor contracţii musculare
violente. Uneori în precipitare se pot produce leziuni în timpul fazei de cădere
propriu-zisă, prin izbirea de o serie de obstacole întâlnite în traiectoria de cădere (stâlpi, arbori, balcoane, etc.).
13. Enumeraţi modalităţile de impact în precipitare
Răspuns:
a) impactul segmentului cranian cu restul corpului;
b) impactul cu segmentele inferioare ale corpului;
c) impactul cu segmentul cranian (căderea pe vertex).
Ultimele două modalităţi enumerate constituie variante de precipitare în ax vertical.
14. În ce constă impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În această variantă contactul corpului cu planul dur se face pe o suprafaţă mare. Leziunile apar pe un singur plan, respectiv pe planul de impact (anterior, posterior sau unul din planurile laterale). Pot apărea leziuni în mai multe planuri în caz de lovire de diferite obstacole pe traseul de cădere sau când impactul se face pe un plan înclinat, când urmează rostogolirea victimei.
15. Cum se prezintă leziunile de părţi moi în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Sunt condiţionate de particularităţile planului de impact, de forţa de izbire, precum şi de îmbrăcămintea victimei (leziunile sunt grave când îmbrăcămintea este subţire). Se pot întâlni leziuni cu sau fără soluţie de continuitate. Adeseori există discordanţă între gravitatea leziunilor externe şi a leziunilor osoase şi viscerale, în sensul că leziunile externe sunt de gravitate redusă, contrastând cu cele interne de gravitate mare.
16. Cum se prezintă leziunile osoase craniene în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Dintre leziunile osoase craniene frecvenţa cea mai mare o deţin fracturile liniare ale bolţii craniene cu iradieri la bază, asemănătoare celei produse prin mecanismul de compresiune. Când impactul are loc pe o suprafaţă neregulată cu proeminenţe, apar fracturi cu înfundare. În căderile de la înălţimi mari (peste 10 m) apar fracturi cominutive, iar în precipitările de la înălţimi foarte mari (peste 15 m) apar explozii craniene cu zdrobirea craniului şi conţinutului.
17. Cum se prezintă leziunile meningo-cerebrale în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Au caracter bipolar, fiind prezente în zona de impact şi în focarul de contralovitură. Prin gravitatea lor, leziunile meningocerebrale constituie adeseori cauza morţii.
18. Cum se prezintă leziunile coloanei vertebrale în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Apar sub formă de luxaţii şi fracturi şi sunt foarte frecvent întâlnite în precipitare, mai ales de la înălţimi mari.
19. Cum se prezintă leziunile scheletului toracic în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Fracturile costale sunt foarte frecvent întâlnite şi adeseori imită aspectul fracturilor costale produse prin compresiune.
20. Cum se prezintă fracturile bazinului în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În căderile de la înălţimi mari, indiferent de planul de impact al corpului, apar fracturi multiple de sacru, de ramuri ilio şi ischio-pubiene, pubis şi disjuncţii suturale mari, uni sau bilaterale, putând imita aspectul lezional din mecanismul de compresiune.
21. Cum se prezintă fracturile oaselor membrelor în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În căderi de la înălţimi mici (pănă la 5m), de obicei apar fracturi la un singur membru. De la înălţimi cuprinse între 5 şi 10 m apar fracturi multiple, iar de la înălţimi mai mari de 10 m fracturile membrelor sunt constante, interesând atât membrele superioare, cât şi membrele inferioare.
22. Cum se prezintă leziunile viscerale în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În căderile de la înălţimi de până la 5 m, leziunile viscerale sunt foarte rare şi apar numai pe organe cu modificări patologice preexistente. În căderile de la 5-10 m înălţime aceste leziuni sunt destul de frecvente, iar de la înălţimi de peste 10 m sunt constante, interesând mai multe organe.
23. De câte feluri poate fi impactul pe segmentele inferioare?
Răspuns:
a) căderea pe plante (membrele inferioare fiind în extensie);
b) căderea pe genunchi (gambele fiind flectate pe coapse);
c) căderea pe ischioane (gambele fiind flectate pe coapse şi coapsele pe abdomen).
24. Care sunt consecinţele căderii pe plante?
Răspuns: Putem întâlni infiltrate hemoragice difuze ale feţelor plantare ale picioarelor, luxaţii tarso-metatarsiene, fracturi de calcaneu, fracturi uni sau bimaleolare şi, mai rar, fracturi ale metatarsienelor.
25. Care sunt consecinţele căderii pe genunchi?
Răspuns: Pot să apară fracturi de rotulă, luxaţii de genunchi, fracturi de platou tibial, fracturi ale epifizei distale a femurului.
26. Care sunt leziunile caracteristice în precipitarea cu impact pe segmentele inferioare ale corpului?
Răspuns: Leziunile mediate, produse prin transmiterea forţei traumatice în axul vertical prin structurile osoase. Din această categorie leziunea tipică este fractura de bază de craniu cu traiect circular în jurul găurii occipitale, cu telescoparea intracraniană a coloanei vertebrale cervicale care duce imediat la moarte prin lezarea bulbului rahidian.
27. Cum se prezintă impactul cu segmentul cranian (căderea pe vertex)?
Răspuns: În precipitarea în ax vertical cu impact pe extremitatea cefalică, denumită în
practica medico-legală şi căderea pe vertex, leziunea tipică este fractura mediată de bază craniană, cu aspectul unei fracturi circulare în jurul găurii occipitale, asociată cu telescoparea intracraniană a rahisului şi moarte fulgerătoare prin leziuni bulbare. În afară de această leziune tipică, în impactul pe vertex se pot produce fracturi liniare sau cominutive la nivelul vertexului şi fracturi de corpi vertebrali prin tasare, în special la nivelul coloanei cervicale. În precipitarea de la înălţimi de peste 10-15 m întâlnim fracturi de tip explozie craniană cu zdrobirea craniului şi conţinutului.
Răspuns :
a) căderea şi precipitarea ;
b) accidentele de circulaţie ;
c) leziunile şi moartea prin arme de foc ;
d) asfixii mecanice.
02. Ce sunt căderea şi precipitarea?
Răspuns : Căderea şi precipitarea sunt consecinţa pierderii echilibrului cu izbirea corpului de un plan dur. Căderea simplă (căderea pe acelaşi plan) constă în schimbarea poziţiei corpului cu izbirea pe acelaşi plan, respectiv planul de susţinere. Precipitarea (căderea de la înălţime) constă în trecerea corpului de pe un plan pe un altul situat mai jos, sub acţiunea gravitaţiei. În cădere şi precipitare leziunile se produc prin lovirea pasivă de un plan dur.
03. Care sunt cauzele interne ale pierderii echilibrului?
Răspuns: Sunt reprezentate de boli care determină pierderea stării de cunoştinţă (epilepsie, sincopa cardiacă, accidente vasculare cerebrale, etc.), tulburări ale sistemului labirintic, tulburări de vedere, afecţiuni neurologice, autopropulsia.
04. Care sunt cauzele externe ale pierderii echilibrului?
Răspuns: Pot fi determinante (heteropropulsia) şi favorizante (terenul alunecos, obscuritatea, diferite obstacole,etc.).
05. Enumeraţi fazele precipitării
Răspuns:
a) Faza de pierdere a echilibrului în care se produce modificarea poziţei spaţiale a centrului de greutate al corpului faţă de baza de susţinere;
b) Faza de cădere propriu-zisă - în această fază, prin contracţia diferitelor grupe musculare, corpul ia poziţii variate în spaţiu;
c) Faza de izbire de planul dur.
06. Care sunt factorii de care depinde gravitatea leziunilor?
Răspuns:
a) viteza de cădere - condiţionată de înălţimea de la care se cade şi greutatea corpului;
b) caracteristicile planului de impact;
c) zona corpului cu care se realizează impactul;
d) forţa de propulsie imprimată corpului.
07. Cum se prezintă leziunile produse prin cădere simplă?
Răspuns: Sunt în general de gravitate redusă. Ca aspecte lezionale întâlnim echimoze, hematoame, excoriaţii, plăgi contuze şi fracturi. Leziunile prin cădere au o serie de caracteristici: apar pe părţi proeminente, care vin prima dată în contact cu planul dur (piramida nazală, regiunea mentonieră, regiunea occipitală, coate, genunchi, palme) şi sunt localizate într-un singur plan (planul de contact). Excepţie face căderea urmată de
rostogolire pe un plan înclinat când apar leziuni pe planuri diferite.
08. Care este situaţia morţii în cazul căderii simple?
Răspuns: Moartea în căderea pe acelaşi plan survine foarte rar. Este posibilă în căderi cu heteropropulsie (lovire activă urmată de cădere) şi în căderi survenite după pierderea stării de cunoştinţă, situaţie în care mişcările de redresare a corpului sunt practic inexistente. Decesul se poate produce prin leziuni meningo-cerebrale, consecutive lovirii capului de sol sau de diferite obiecte din jur şi foarte rar prin hemoragie internă datorată unor rupturi de ficat şi splină (de obicei pe fond patologic preexistent).
09. De câte feluri este precipitarea sub aspect judiciar?
Răspuns:
a) sinucidere;
b) accident;
c) omucidere (foarte rar).
10. De câte feluri este mecanismul de producere a leziunilor în precipitare?
Răspuns:
a) direct;
b) indirect.
11. Cum se prezintă mecanismul direct de producere a leziunilor în precipitare?
Răspuns: Poate să fie primar, secundar şi mediat. Leziunile prin mecanism direct primar sunt cele care apar în regiunea care relizează contactul iniţial cu planul dur. De mecanismul direct secundar ţin leziunile produse prin izbirea ulterioară a restului corpului de planul dur, după ce s-a realizat contactul iniţial. Mecanismul direct mediat apare în căderi în ax vertical (în picioare, pe genunchi, ischioane, pe vertex), când forţa traumatică se transmite la distanţă, prin intermediul coloanei vertebrale, determinând leziuni la distanţă de zona de impact (de exemplu fractura mediată de bază craniană).
12. În ce constă mecanismul indirect de producere a leziunilor în precipitare?
Răspuns: Leziunile prin mecanism indirect apar de asemenea la distanţă de zona
de impact, fiind consecinţa dezacceleraţiei bruşte sau a unor contracţii musculare
violente. Uneori în precipitare se pot produce leziuni în timpul fazei de cădere
propriu-zisă, prin izbirea de o serie de obstacole întâlnite în traiectoria de cădere (stâlpi, arbori, balcoane, etc.).
13. Enumeraţi modalităţile de impact în precipitare
Răspuns:
a) impactul segmentului cranian cu restul corpului;
b) impactul cu segmentele inferioare ale corpului;
c) impactul cu segmentul cranian (căderea pe vertex).
Ultimele două modalităţi enumerate constituie variante de precipitare în ax vertical.
14. În ce constă impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În această variantă contactul corpului cu planul dur se face pe o suprafaţă mare. Leziunile apar pe un singur plan, respectiv pe planul de impact (anterior, posterior sau unul din planurile laterale). Pot apărea leziuni în mai multe planuri în caz de lovire de diferite obstacole pe traseul de cădere sau când impactul se face pe un plan înclinat, când urmează rostogolirea victimei.
15. Cum se prezintă leziunile de părţi moi în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Sunt condiţionate de particularităţile planului de impact, de forţa de izbire, precum şi de îmbrăcămintea victimei (leziunile sunt grave când îmbrăcămintea este subţire). Se pot întâlni leziuni cu sau fără soluţie de continuitate. Adeseori există discordanţă între gravitatea leziunilor externe şi a leziunilor osoase şi viscerale, în sensul că leziunile externe sunt de gravitate redusă, contrastând cu cele interne de gravitate mare.
16. Cum se prezintă leziunile osoase craniene în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Dintre leziunile osoase craniene frecvenţa cea mai mare o deţin fracturile liniare ale bolţii craniene cu iradieri la bază, asemănătoare celei produse prin mecanismul de compresiune. Când impactul are loc pe o suprafaţă neregulată cu proeminenţe, apar fracturi cu înfundare. În căderile de la înălţimi mari (peste 10 m) apar fracturi cominutive, iar în precipitările de la înălţimi foarte mari (peste 15 m) apar explozii craniene cu zdrobirea craniului şi conţinutului.
17. Cum se prezintă leziunile meningo-cerebrale în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Au caracter bipolar, fiind prezente în zona de impact şi în focarul de contralovitură. Prin gravitatea lor, leziunile meningocerebrale constituie adeseori cauza morţii.
18. Cum se prezintă leziunile coloanei vertebrale în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Apar sub formă de luxaţii şi fracturi şi sunt foarte frecvent întâlnite în precipitare, mai ales de la înălţimi mari.
19. Cum se prezintă leziunile scheletului toracic în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : Fracturile costale sunt foarte frecvent întâlnite şi adeseori imită aspectul fracturilor costale produse prin compresiune.
20. Cum se prezintă fracturile bazinului în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În căderile de la înălţimi mari, indiferent de planul de impact al corpului, apar fracturi multiple de sacru, de ramuri ilio şi ischio-pubiene, pubis şi disjuncţii suturale mari, uni sau bilaterale, putând imita aspectul lezional din mecanismul de compresiune.
21. Cum se prezintă fracturile oaselor membrelor în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În căderi de la înălţimi mici (pănă la 5m), de obicei apar fracturi la un singur membru. De la înălţimi cuprinse între 5 şi 10 m apar fracturi multiple, iar de la înălţimi mai mari de 10 m fracturile membrelor sunt constante, interesând atât membrele superioare, cât şi membrele inferioare.
22. Cum se prezintă leziunile viscerale în impactul segmentului cranian cu restul corpului?
Răspuns : În căderile de la înălţimi de până la 5 m, leziunile viscerale sunt foarte rare şi apar numai pe organe cu modificări patologice preexistente. În căderile de la 5-10 m înălţime aceste leziuni sunt destul de frecvente, iar de la înălţimi de peste 10 m sunt constante, interesând mai multe organe.
23. De câte feluri poate fi impactul pe segmentele inferioare?
Răspuns:
a) căderea pe plante (membrele inferioare fiind în extensie);
b) căderea pe genunchi (gambele fiind flectate pe coapse);
c) căderea pe ischioane (gambele fiind flectate pe coapse şi coapsele pe abdomen).
24. Care sunt consecinţele căderii pe plante?
Răspuns: Putem întâlni infiltrate hemoragice difuze ale feţelor plantare ale picioarelor, luxaţii tarso-metatarsiene, fracturi de calcaneu, fracturi uni sau bimaleolare şi, mai rar, fracturi ale metatarsienelor.
25. Care sunt consecinţele căderii pe genunchi?
Răspuns: Pot să apară fracturi de rotulă, luxaţii de genunchi, fracturi de platou tibial, fracturi ale epifizei distale a femurului.
26. Care sunt leziunile caracteristice în precipitarea cu impact pe segmentele inferioare ale corpului?
Răspuns: Leziunile mediate, produse prin transmiterea forţei traumatice în axul vertical prin structurile osoase. Din această categorie leziunea tipică este fractura de bază de craniu cu traiect circular în jurul găurii occipitale, cu telescoparea intracraniană a coloanei vertebrale cervicale care duce imediat la moarte prin lezarea bulbului rahidian.
27. Cum se prezintă impactul cu segmentul cranian (căderea pe vertex)?
Răspuns: În precipitarea în ax vertical cu impact pe extremitatea cefalică, denumită în
practica medico-legală şi căderea pe vertex, leziunea tipică este fractura mediată de bază craniană, cu aspectul unei fracturi circulare în jurul găurii occipitale, asociată cu telescoparea intracraniană a rahisului şi moarte fulgerătoare prin leziuni bulbare. În afară de această leziune tipică, în impactul pe vertex se pot produce fracturi liniare sau cominutive la nivelul vertexului şi fracturi de corpi vertebrali prin tasare, în special la nivelul coloanei cervicale. În precipitarea de la înălţimi de peste 10-15 m întâlnim fracturi de tip explozie craniană cu zdrobirea craniului şi conţinutului.
Trimiteți un comentariu