Întrebări drept civil (VII)
1. Ce este persoana juridică?
Persoana juridică este un subiect de drept abstract, o creaţie a dreptului, o tehnică juridică prin intermediul căreia îi este atribuită calitatea de drept unei entităţi distincte, constituită facultativ de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, în formele şi condiţiile prevăzute de lege.
2. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice?
Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt organizarea proprie, patrimoniul distinct, scopul licit şi moral, la care se adaugă desfăşurarea unei activităţi legitime.
3. Cum se clasifică persoanele juridice?
Există mai multe clasificări ale persoanelor juridice. Prima şi cea mai importantă clasificare este aceea care distinge persoanele juridice în funcţie de domeniul dreptului de care aparţin în persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat. Lor li se adaugă persoane juridice de tip mixt (regiile autonome, asociaţiile şi fundaţiile de interes public).
Persoanele juridice se pot împărţi în persoane care urmăresc un scop patrimonial (societăţi comerciale, regii autonome, cooperaţii etc.) şi persoane cu scop nepatrimonial (organele statului, partide, sindicate, fundaţii, asociaţii etc.).
În raport cu naţionalitatea lor, există persoane juridice române şi persoane juridice străine.
În funcţie de modul de constituire, există persoane juridice care se înfiinţează prin act de dispoziţie al organului de stat competent şi persoane juridice care se înfiinţează prin act juridic (convenţie) de asociere.
4. Care sunt modurile de înfiinţare a persoanelor juridice?
Fundamental, înfiinţarea persoanelor juridice se poate face prin două metode: prin act de dispoziţie (cazul persoanelor juridice de drept public) şi prin act constitutiv unilateral sau asociativ în formele prevăzute de lege (cazul persoanelor juridice de drept privat).
5. Ce se înţelege prin principiul specialităţii capacităţii de folosinţă?
Specialitatea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice este o restricţionare a ei, impusă de legiuitor, în virtutea căreia aceasta poate avea doar acele drepturi şi obligaţii necesare realizării scopului propus.
6. Care este sancţiunea nerespectării normelor privitoare la capacitatea persoanei juridice?
Sancţiunea nerespectării normelor privitoare la capacitatea persoanei juridice este nulitatea absolută.
7. Ce se înţelege prin reorganizarea persoanei juridice, care sunt modurile de reorganizare şi efectele acestora?
Reorganizarea persoanelor juridice este un proces juridic şi economic, în care sunt implicate una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă, proces având ca efect fie crearea unei/unor noi persoane juridice, fie modificarea organizării jurdice unei persoane, fie încetarea existenţei unor asemenea persoane, fie o combinaţie a acestor efecte.
Există trei modalităţi de reorganizare: comasarea (prin fuziune sau prin absorbţie), divizarea (totală sau parţială) şi transformarea (schimbarea formei juridice de desfăşurare a activităţi).
Prin comasare, patrimoniul societăţilor care îşi încetează existenţa este transmis societăţii nou create, iar asociaţii societăţilor desfiinţate devin asociaţi în societatea nou creată. În cadrul absorbţiei, o persoană juridică existentă înglobează una sau mai multe alte persoane juridice existente, care îşi încetează astfel existenţa.
Divizarea constă în împărţirea, în tot sau în parte, a patrimoniului unei persoane juridice între două sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. Divizarea totală există atunci când întreg patrimoniul unei persoane juridice, care îşi încetează astfel existenţa, se împarte şi este transmis către două sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. Divizarea parţială este în cazul în care persoana divizată îşi menţine existenţa, cu un patrimoniu diminuat, restul fiind preluat de alte persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.
Efectele reorganizării persoanelor juridice sunt:
a) un efect creator (iau naştere una sau mai multe persoane juridice, inexistente anterior)
b) un efect extinctiv (îşi încetează existenţa una sau mai multe persoane juridice)
c) un efect translativ (se face o transmisiune patrimonială de la o persoană juridică la altă persoană juridică)
d) un efect modificator (se înlocuieşte o formă juridică de organizare cu alta, în desfăşurarea aceleiaşi activităţi).
8. Ce se înţelege prin dizolvarea persoanei juridice şi care sunt efectele acesteia?
Prin dizolvare se înţelege dispariţia totală a unui subiect de drept, sfârşitul capacităţii sale juridice şi încetarea activităţii pe care acesta o desfăşura. Efectul acestei operaţiuni este încetarea existenţei persoanei juridice ca subiect de drept, respectiv încetarea capacităţii sale de folosinţă şi de exerciţiu, în sensul că aceasta nu mai are aptitudinea de a desfăşura activităţile pentru realizarea cărora s-a înfiinţat şi de a dobândi drepturi şi obligaţii în legătură cu aceasta.
Persoana juridică este un subiect de drept abstract, o creaţie a dreptului, o tehnică juridică prin intermediul căreia îi este atribuită calitatea de drept unei entităţi distincte, constituită facultativ de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, în formele şi condiţiile prevăzute de lege.
2. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice?
Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt organizarea proprie, patrimoniul distinct, scopul licit şi moral, la care se adaugă desfăşurarea unei activităţi legitime.
3. Cum se clasifică persoanele juridice?
Există mai multe clasificări ale persoanelor juridice. Prima şi cea mai importantă clasificare este aceea care distinge persoanele juridice în funcţie de domeniul dreptului de care aparţin în persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat. Lor li se adaugă persoane juridice de tip mixt (regiile autonome, asociaţiile şi fundaţiile de interes public).
Persoanele juridice se pot împărţi în persoane care urmăresc un scop patrimonial (societăţi comerciale, regii autonome, cooperaţii etc.) şi persoane cu scop nepatrimonial (organele statului, partide, sindicate, fundaţii, asociaţii etc.).
În raport cu naţionalitatea lor, există persoane juridice române şi persoane juridice străine.
În funcţie de modul de constituire, există persoane juridice care se înfiinţează prin act de dispoziţie al organului de stat competent şi persoane juridice care se înfiinţează prin act juridic (convenţie) de asociere.
4. Care sunt modurile de înfiinţare a persoanelor juridice?
Fundamental, înfiinţarea persoanelor juridice se poate face prin două metode: prin act de dispoziţie (cazul persoanelor juridice de drept public) şi prin act constitutiv unilateral sau asociativ în formele prevăzute de lege (cazul persoanelor juridice de drept privat).
5. Ce se înţelege prin principiul specialităţii capacităţii de folosinţă?
Specialitatea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice este o restricţionare a ei, impusă de legiuitor, în virtutea căreia aceasta poate avea doar acele drepturi şi obligaţii necesare realizării scopului propus.
6. Care este sancţiunea nerespectării normelor privitoare la capacitatea persoanei juridice?
Sancţiunea nerespectării normelor privitoare la capacitatea persoanei juridice este nulitatea absolută.
7. Ce se înţelege prin reorganizarea persoanei juridice, care sunt modurile de reorganizare şi efectele acestora?
Reorganizarea persoanelor juridice este un proces juridic şi economic, în care sunt implicate una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă, proces având ca efect fie crearea unei/unor noi persoane juridice, fie modificarea organizării jurdice unei persoane, fie încetarea existenţei unor asemenea persoane, fie o combinaţie a acestor efecte.
Există trei modalităţi de reorganizare: comasarea (prin fuziune sau prin absorbţie), divizarea (totală sau parţială) şi transformarea (schimbarea formei juridice de desfăşurare a activităţi).
Prin comasare, patrimoniul societăţilor care îşi încetează existenţa este transmis societăţii nou create, iar asociaţii societăţilor desfiinţate devin asociaţi în societatea nou creată. În cadrul absorbţiei, o persoană juridică existentă înglobează una sau mai multe alte persoane juridice existente, care îşi încetează astfel existenţa.
Divizarea constă în împărţirea, în tot sau în parte, a patrimoniului unei persoane juridice între două sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. Divizarea totală există atunci când întreg patrimoniul unei persoane juridice, care îşi încetează astfel existenţa, se împarte şi este transmis către două sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă. Divizarea parţială este în cazul în care persoana divizată îşi menţine existenţa, cu un patrimoniu diminuat, restul fiind preluat de alte persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţă.
Efectele reorganizării persoanelor juridice sunt:
a) un efect creator (iau naştere una sau mai multe persoane juridice, inexistente anterior)
b) un efect extinctiv (îşi încetează existenţa una sau mai multe persoane juridice)
c) un efect translativ (se face o transmisiune patrimonială de la o persoană juridică la altă persoană juridică)
d) un efect modificator (se înlocuieşte o formă juridică de organizare cu alta, în desfăşurarea aceleiaşi activităţi).
8. Ce se înţelege prin dizolvarea persoanei juridice şi care sunt efectele acesteia?
Prin dizolvare se înţelege dispariţia totală a unui subiect de drept, sfârşitul capacităţii sale juridice şi încetarea activităţii pe care acesta o desfăşura. Efectul acestei operaţiuni este încetarea existenţei persoanei juridice ca subiect de drept, respectiv încetarea capacităţii sale de folosinţă şi de exerciţiu, în sensul că aceasta nu mai are aptitudinea de a desfăşura activităţile pentru realizarea cărora s-a înfiinţat şi de a dobândi drepturi şi obligaţii în legătură cu aceasta.
Trimiteți un comentariu