Întrebări drept civil, obligaţii, 5
01. Ce este interpretarea contractului?
Răspuns: Interpretarea contractului este operaţiunea prin care se determină înţelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestării de voinţă a părţilor, în strânsă corelaţie cu voinţa lor internă. Adesea apare în strânsă legătură cu operaţiunea de calificare juridică a contractului. Interpretarea contractului nu se confundă cu proba acestuia.
02. Care sunt regulile generale de interpretare a contractelor?
Răspuns: Regulile generale de interpretare a contractelor sunt:
a) prioritatea voinţei reale a părţilor;
b) în situaţia în care clauzele unei convenţii nu sunt clare, sau când sunt îndoielnice, trebuie interpretate prin corelarea lor;
c) clauzele obişnuite într-un contract se subînţeleg, deşi nu sunt exprese într-însul.
03. Care sunt regulile speciale de interpretare a clauzelor contractului?
Răspuns: Regulile speciale de interpretare a clauzelor contractelor sunt:
a) interpretarea coordonată a clauzelor contractului;
b) clauzele îndoielnice se interpretează în sensul care reiese din natura contractului;
c) clauzele îndoielnice se interpretează în înţelesul în care ele pot produce un efect;
d) în cazul în care rămân îndoieli, dispoziţiile îndoielnice se interpretează după obiceiul locului unde s-a încheiat contractul;
e) în cazul în care rămân îndoieli, contractul se interpretează, dacă va fi nevoie, în folosul celui care s-a obligat.
04. În ce constă simetria între modul de încheiere a contractului şi modul de modificare, desfacere ori desfiinţare a acestuia?
Răspuns: Simetria existentă între modul de încheiere a contractului şi modul de revocare a lui: contractul este rezultatul unui mutuus consensus, deci şi revocarea lui trebuie să fie rezultatul unui mutuus dissensus. Însă necesitatea consimţământului părţilor pentru încetarea contractului încheiat iniţial apare numai ca o prevedere de principiu.
05. Definiţi clauza de denunţare unilaterală a contractului, şi precizaţi-i limitele.
Răspuns: Clauza de denunţare unilaterală a contractului este o prevedere pe care părţile o pot include în contract, în vederea posibilităţii de denunţare unilaterală a acestuia. Ea nu poate fi inclusă într-un contract declarat de lege ca fiind irevocabil, nici nu poate fi o condiţie pur potestativă din partea celui care se obligă.
06. Enumeraţi ipotezele de încetare, modificare ori suspendare a forţei obligatorii a contractului, altele decât acordul părţilor ori denunţarea unilaterală.
Răspuns: Avem:
a) ipoteza contractului intuitu personae, încheiat în considerarea unei anumite persoane care a decedat;
b) prorogarea legală a unoir contracte dincolo de termenele prevăzute de părţile contractante;
c) intervenţia forţei majore pe parcursul existenţei unui contract cu executare succesivă.
07. În ce constă principiul relativităţii efectelor contractului?
Răspuns: Principiul relativităţii efectelor contractului înseamnă că convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. Altfel spus, actul juridic încheiat între anumite persoane nu poate nici să vatăme nici să profite altor persoane (cu excepţia stipulaţiei pentru altul).
08. În ce constă opozabilitatea contractului faţă de terţi? Daţi exemple.
Răspuns: Opozabilitatea contractului înseamnă că acesta, privit ca fapt social, este opozabil faţă de oricine, chiar şi faţă de aceia care nu au participat la încheierea lui. Contractul este opozabil ca titlu de dobândire a unui drept real sau de creanţă, ca just titlu (pentru invocarea uzucapiunii) sau ca just temei (pentru justificarea măririi patrimoniului unei persoane).
09. Diferenţiaţi părţile, terţii şi categoria intermediară în raport cu un contract.
Răspuns: Părţile sunt persoane fizice sau juridice care au încheiat, direct sau prin reprezentare, contractul.
Terţii sunt persoanele străine de contract, care nu au participat, nici direct şi nici prin reprezentare, la încheierea contractului.
Între părţi şi terţi se află succesorii părţilor, care deşi nu au participat la încheierea contractului, date fiind anumite raporturi în care se află cu părţile contractuale, primesc efectele contractului ca şi când ar fi părţi ale acestuia.
10. Cine sunt succesorii părţilor? Enumeraţi.
Răspuns: În categoria succesorilor sunt:
a) succesorii universali şi succesorii cu titlu universal;
b) succesorii cu titlu particular;
c) creditorii chirografari ai părţilor.
Răspuns: Interpretarea contractului este operaţiunea prin care se determină înţelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestării de voinţă a părţilor, în strânsă corelaţie cu voinţa lor internă. Adesea apare în strânsă legătură cu operaţiunea de calificare juridică a contractului. Interpretarea contractului nu se confundă cu proba acestuia.
02. Care sunt regulile generale de interpretare a contractelor?
Răspuns: Regulile generale de interpretare a contractelor sunt:
a) prioritatea voinţei reale a părţilor;
b) în situaţia în care clauzele unei convenţii nu sunt clare, sau când sunt îndoielnice, trebuie interpretate prin corelarea lor;
c) clauzele obişnuite într-un contract se subînţeleg, deşi nu sunt exprese într-însul.
03. Care sunt regulile speciale de interpretare a clauzelor contractului?
Răspuns: Regulile speciale de interpretare a clauzelor contractelor sunt:
a) interpretarea coordonată a clauzelor contractului;
b) clauzele îndoielnice se interpretează în sensul care reiese din natura contractului;
c) clauzele îndoielnice se interpretează în înţelesul în care ele pot produce un efect;
d) în cazul în care rămân îndoieli, dispoziţiile îndoielnice se interpretează după obiceiul locului unde s-a încheiat contractul;
e) în cazul în care rămân îndoieli, contractul se interpretează, dacă va fi nevoie, în folosul celui care s-a obligat.
04. În ce constă simetria între modul de încheiere a contractului şi modul de modificare, desfacere ori desfiinţare a acestuia?
Răspuns: Simetria existentă între modul de încheiere a contractului şi modul de revocare a lui: contractul este rezultatul unui mutuus consensus, deci şi revocarea lui trebuie să fie rezultatul unui mutuus dissensus. Însă necesitatea consimţământului părţilor pentru încetarea contractului încheiat iniţial apare numai ca o prevedere de principiu.
05. Definiţi clauza de denunţare unilaterală a contractului, şi precizaţi-i limitele.
Răspuns: Clauza de denunţare unilaterală a contractului este o prevedere pe care părţile o pot include în contract, în vederea posibilităţii de denunţare unilaterală a acestuia. Ea nu poate fi inclusă într-un contract declarat de lege ca fiind irevocabil, nici nu poate fi o condiţie pur potestativă din partea celui care se obligă.
06. Enumeraţi ipotezele de încetare, modificare ori suspendare a forţei obligatorii a contractului, altele decât acordul părţilor ori denunţarea unilaterală.
Răspuns: Avem:
a) ipoteza contractului intuitu personae, încheiat în considerarea unei anumite persoane care a decedat;
b) prorogarea legală a unoir contracte dincolo de termenele prevăzute de părţile contractante;
c) intervenţia forţei majore pe parcursul existenţei unui contract cu executare succesivă.
07. În ce constă principiul relativităţii efectelor contractului?
Răspuns: Principiul relativităţii efectelor contractului înseamnă că convenţiile n-au efect decât între părţile contractante. Altfel spus, actul juridic încheiat între anumite persoane nu poate nici să vatăme nici să profite altor persoane (cu excepţia stipulaţiei pentru altul).
08. În ce constă opozabilitatea contractului faţă de terţi? Daţi exemple.
Răspuns: Opozabilitatea contractului înseamnă că acesta, privit ca fapt social, este opozabil faţă de oricine, chiar şi faţă de aceia care nu au participat la încheierea lui. Contractul este opozabil ca titlu de dobândire a unui drept real sau de creanţă, ca just titlu (pentru invocarea uzucapiunii) sau ca just temei (pentru justificarea măririi patrimoniului unei persoane).
09. Diferenţiaţi părţile, terţii şi categoria intermediară în raport cu un contract.
Răspuns: Părţile sunt persoane fizice sau juridice care au încheiat, direct sau prin reprezentare, contractul.
Terţii sunt persoanele străine de contract, care nu au participat, nici direct şi nici prin reprezentare, la încheierea contractului.
Între părţi şi terţi se află succesorii părţilor, care deşi nu au participat la încheierea contractului, date fiind anumite raporturi în care se află cu părţile contractuale, primesc efectele contractului ca şi când ar fi părţi ale acestuia.
10. Cine sunt succesorii părţilor? Enumeraţi.
Răspuns: În categoria succesorilor sunt:
a) succesorii universali şi succesorii cu titlu universal;
b) succesorii cu titlu particular;
c) creditorii chirografari ai părţilor.
Trimiteți un comentariu