Întrebări la dreptul familiei (V)

01. Cum se poate răsturna prezumţia de validitate a actului juridic?

Răspuns: Prezumţia de validitate, relativă, poate fi răsturnată exclusiv pe cale judiciară, întotdeauna ulterior naşterii actului juridic.

02. Definiţi nulitatea actului juridic al căsătoriei.

Răspuns: Nulitatea actului juridic al căsătoriei este sancţiunea civilă care intervine ca urmare a nerespectării unora din cerinţele de valabilitate stabilite de lege, constatarea sau pronunţarea sa înlăturând, de regulă, efectele acelei căsătorii.

03. Enumeraţi cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

Răspuns: Este nulă absolut căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor privitoare la:
a) vârsta matrimonială;
b) starea de persoană căsătorită;
c) rudenia firească;
d) rudenia adoptivă (numai căsătoria între persoane aflate în relaţie de rudenie civilă în linie directă);
e) starea de alienaţie sau debilitate mintală, precum şi lipsa vremelnică a facultăţilor mintale;
f) publicaţia declaraţiei de căsătorie;
g) consimţământul la căsătorie al viitorilor soţi;
h) lipsa diferenţierii sexuale;
i) fictivitatea căsătoriei;
g) necompetenţa materială a ofiţerului de stare civilă.

04. În ce constă nulitatea absolută a căsătoriei pentru impubertate legală? În ce condiţii sancţiunea nu se mai pronunţă?

Răspuns: Este lovită de nulitate absolută căsătoria minorului care nu a împlinit vârsta de 16 ani, chiar dacă s-a încheiat cu încuviinţarea ocrotitorilor şi autorizarea direcţiei generale, precum şi căsătoria minorului care a împlinit vârsta de 16 ani, dar a cărui căsătorie s-a celebrat în lipsa încuviinţării sau/şi autorizaţiei.

Totuşi, sancţiunea nu se va pronunţa dacă “între timp” (art. 50 C. fam.), adică până la rămânerea definitivă a hotărârii în desfiinţarea căsătoriei, survine una din următoarele împrejurări:
a) soţul care nu avea vârsta legală pentru căsătorie, a împlinit-o;
b) soţia a dat naştere unui copil sau a rămas însărcinată.

05. Care este soarta căsătoriei încheiate în situaţia în care unul dintre membrii ei este deja căsătorit, dar aflat în relaţie de separaţie faptică cu soţul din prima căsătorie?

Răspuns: Căsătoria încheiată în dispreţul principiul stării de monogamie este lovită de nulitate absolută, separaţia faptică a soţilor, indiferent de durată, neputând înlătura impedimentul stării de căsătorie.

06. Ce este căsătoria clandestină?

Răspuns: Căsătoria clandestină este aceea în care a lipsit publicitatea oficierii.

07. De ce necompetenţa materială a delegatului de stare civilă nu atrage totuşi nulitatea absolută a căsătoriei?

Răspuns: În aplicarea principiului error comunis facit ius (prin eroarea comună se legitimează o invincibilă falsă reprezentare a realităţii), dacă atribuţiile specifice ofiţerului de stare civilă au fost exercitate în mod public, astfel încât s-a creat o stare de eroare comună şi invincibilă, căsătoria nu va fi desfiinţată.

08. Ce este căsătoria fictivă? Condiţii.

Răspuns: Sintagma desemnează căsătoria încheiată în orice alt scop decât acela al întemeierii unei familii.

09. Ce este căsătoria simulată?

Răspuns: Când consimţământul ambilor soţi exprimat la încheierea actului juridic nu reflectă voinţa reală a persoanei, iar scopul urmărit de unul sau ambii viitori soţi este acela de a obţine unele efecte secundare ale căsătoriei, avem de-a face cu o căsătorie simulată.

10. Enumeraţi cazurile de nulitate relativă a căsătoriei.

Răspuns: Cazurile de nulitate relativă a căsătoriei ţin de vicierea consimţământului:
a) eroarea;
b) dolul;
c) violenţa.

11. Care sunt deosebirile dintre desfiinţarea şi desfacerea căsătoriei?

Răspuns: Regimul juridic al acţiunii în desfiinţarea căsătoriei, faţă de acţiunea în desfacerea căsătoriei, se particularizează sub aspectul titularului dreptului la acţiune şi al termenului în care poate fi valorificat dreptul la acţiune.

Nulitatea absolută se află la îndemâna soţilor şi a oricărei alte persoane care justifică un interes. Dreptul la acţiune este imprescriptibil.

Nulitatea relativă a căsătoriei poate fi invocată numai de acela dintre soţi care pretinde că i-a fost viciat consimţământul prin eroare, dol sau violenţă. Termenul de prescripţie este de şase luni socotit de la încetarea violenţei ori de la descoperirea erorii sau a dolului.

Desfacerea căsătoriei poate fi iniţiată doar de unul sau ambii soţi. Dreptul la acţiune este imprescriptibil.

12. Cine are competenţa de a se pronunţa în prima instanţă cu privire la nulitatea căsătoriei?

Răspuns: Competentă a se pronunţa în primă instanţă cu privire la nulitatea căsătoriei este judecătoria.

13. Este posibilă invocarea nulităţii căsătoriei pe cale de excepţie?

Răspuns: Nu. Nulitatea căsătoriei nu poate fi invocată decât într-o acţiune având ca obiect desfiinţarea căsătoriei.

14. În ce constă regula desfiinţării retroactive a căsătoriei?

Răspuns: Regula desfiinţării retroactive a căsătoriei presupune că, odată ce instanţa a stabilit nulitatea absolută sau cea relativă, toate efectele căsătoriei invalidate sunt înlăturate, ca şi cum “soţii” nu ar fi fost nicicând căsătoriţi între ei.

15. Care sunt cele două excepţii de la regula desfiinţării retroactive a căsătoriei?

Răspuns: Avem:
a) situaţia copiilor rezultaţi din căsătoria nulă sau anulată;
b) căsătoria putativă.

16. Ce dispoziţii se aplică în relaţiile personale şi patrimoniale dintre părinţi şi copii în cazul căsătoriei nule sau anulate?

Răspuns: Art. 23 alin. (2) C.fam. stabileşte că “declararea nulităţii căsătoriei nu ar nicio urmare în privinţa copiilor, care îşi păstrează situaţia de copii din căsătorie”.

În relaţiile personale şi patrimoniale dintre părinţii şi copiii acestei căsătorii se vor aplica, prin analogie, dispoziţiile legale din materia divorţului.

17. Ce se înţelege prin căsătoria putativă?

Răspuns: Prin căsătorie putativă se înţelege acea căsătorie care, deşi nulă sau anulată, produce unele efecte în raporturile dintre soţi, în considerarea faptului că cel puţin unul dintre aceştia a fost de bună-credinţă.

18. Care sunt condiţiile cumulative ale căsătoriei putative?

Răspuns: Avem:
a) buna-credinţă a cel puţin unuia dintre soţi în momentul încheierii căsătoriei;
b) aparenţa juridică a căsatoriei.

19. Soţul de rea-credinţă dintr-o căsătorie putativă beneficiază de efectele putativităţii căsătoriei?

Răspuns: Nu.