Întrebări drept penal, partea generală, II (3)
1. Este posibilă participaţia în cazul infracţiunilor caracterizate de pluralitate naturală sau pluralitate constituită?
Răspuns: În cazul pluralităţii constituite, se consideră majoritar în doctrină şi unanim în jurisprudenţă că nu este posibilă participaţia în niciuna din formele sale. Aceasta pentru că legea incriminează ca acte de executare şi acele acte care, potrivit naturii lor, ar constitui acte de instigare sau de complicitate.
Însă în cazul pluralităţii naturale, participaţia nu este posibilă sub forma coautoratului, dar sub forma instigării sau a complicităţii este unanim admisă.
2. Prin ce se deosebeşte complicitatea intelectuală de complicitatea negativă?
Răspuns: Complicitatea intelectuală se realizează prin întărirea rezoluţiei infracţionale a autorului fie prin încurajări, fie prin asistarea în timpul săvârşirii faptei, fie prin promisiunea anterioară sau concomitentă de tăinuire sau de favorizare.
Complicitatea negativă se realizează atunci când complicele asistă la săvârşirea acţiunii de către autor, fără ca între ei să existe o legătură subiectivă.
Aşadar, pe de o parte complicitatea intelectuală presupune existenţa legăturii subiective între autor şi complice (absentă în cazul complicităţii negative), dar şi un rol “activ” al complicelui (spre deosebire de rolul “pasiv” în cazul complicităţii negative).
3. Cum se sancţionează instigarea neurmată de executare?
Răspuns: În cazul instigării neurmate de executare se comite o infracţiune de sine stătătoare, cu limite de pedeapsă specifice: între minimul general al pedepsei şi minimul special prevăzut de lege la acţiunea la care s-a instigat.
4. Cum se clasifică circumstanţele personale?
Răspuns: Circumstanţele personale sunt:
a) circumstanţele personale subiective;
b) circumstanţele personale de individualizare.
5. Care sunt modalităţile participaţiei improprii?
Răspuns: Participaţia improprie există atunci când participanţii acţionează cu forme de vinovăţie diferite. Există două modalităţi:
a) modalitatea intenţie şi culpă;
b) modalitatea intenţie şi lipsă de vinovăţie.
6. Care sunt infracţiunile la care nu este posibil coautoratul?
Răspuns: Anumite infracţiuni nu pot fi săvârşite în coautorat:
a) infracţiunile caracterizate de o pluralitate naturală sau constituită;
b) infracţiunile cu autor unic;
c) infracţiunile din culpă;
d) infracţiunile omisive.
Răspuns: În cazul pluralităţii constituite, se consideră majoritar în doctrină şi unanim în jurisprudenţă că nu este posibilă participaţia în niciuna din formele sale. Aceasta pentru că legea incriminează ca acte de executare şi acele acte care, potrivit naturii lor, ar constitui acte de instigare sau de complicitate.
Însă în cazul pluralităţii naturale, participaţia nu este posibilă sub forma coautoratului, dar sub forma instigării sau a complicităţii este unanim admisă.
2. Prin ce se deosebeşte complicitatea intelectuală de complicitatea negativă?
Răspuns: Complicitatea intelectuală se realizează prin întărirea rezoluţiei infracţionale a autorului fie prin încurajări, fie prin asistarea în timpul săvârşirii faptei, fie prin promisiunea anterioară sau concomitentă de tăinuire sau de favorizare.
Complicitatea negativă se realizează atunci când complicele asistă la săvârşirea acţiunii de către autor, fără ca între ei să existe o legătură subiectivă.
Aşadar, pe de o parte complicitatea intelectuală presupune existenţa legăturii subiective între autor şi complice (absentă în cazul complicităţii negative), dar şi un rol “activ” al complicelui (spre deosebire de rolul “pasiv” în cazul complicităţii negative).
3. Cum se sancţionează instigarea neurmată de executare?
Răspuns: În cazul instigării neurmate de executare se comite o infracţiune de sine stătătoare, cu limite de pedeapsă specifice: între minimul general al pedepsei şi minimul special prevăzut de lege la acţiunea la care s-a instigat.
4. Cum se clasifică circumstanţele personale?
Răspuns: Circumstanţele personale sunt:
a) circumstanţele personale subiective;
b) circumstanţele personale de individualizare.
5. Care sunt modalităţile participaţiei improprii?
Răspuns: Participaţia improprie există atunci când participanţii acţionează cu forme de vinovăţie diferite. Există două modalităţi:
a) modalitatea intenţie şi culpă;
b) modalitatea intenţie şi lipsă de vinovăţie.
6. Care sunt infracţiunile la care nu este posibil coautoratul?
Răspuns: Anumite infracţiuni nu pot fi săvârşite în coautorat:
a) infracţiunile caracterizate de o pluralitate naturală sau constituită;
b) infracţiunile cu autor unic;
c) infracţiunile din culpă;
d) infracţiunile omisive.
Trimiteți un comentariu