Întrebări şi răspunsuri drept comercial I (49)
01. Ce este biletul la ordin?
Răspuns: Biletul la ordin este cel mai simplu titlu de credit. El implică două persoane şi nu trei, ca în cazul cambiei sau al cecului. Semnatarul se angajează la ordinul beneficiarului să plătească suma indicată în biletul de ordin.
02. Enumeraţi elementele de conţinut ale biletului la ordin
Răspuns:
a) denumirea de “bilet la ordin” trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
b) promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
c) arătarea scadenţei;
d) arătarea locului unde plata trebuie făcută;
e) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
f) arătarea date şi locului emiterii;
g) semnătura emitentului.
03. Cum funcţionează biletul la ordin?
Răspuns: Emitentul unui bilet la ordin se obligă să plătească beneficiarului suma de bani determinată şi înscrisă în titlu. Prin aceasta, biletul la ordin se deosebeşte de cambie, care comportă un raport juridic complex ce se derulează cu participarea a trei persoane: trăgătorul, trasul şi posesorul titlului.
Neimplicând existenţa unui tras, biletul la ordin nu necesită o acceptare. Atunci când el este însă cu scadenţă la vedere, trebuie prezentat spre viză emitentului în termenul stabilit de lege sau în termenul fixat de emitent ori de giranţi. Refuzul emitentului de a da viza se constată printr-un protest, de la data căruia va curge termenul de la vedere. Referitor la aval, legea prevede că, dacă nu s-a menţionat pentru cine acesta a fost prestat, el se consideră că este dat pentru emitent.
04. Ce este cecul?
Răspuns: Cecul este un mandat scris, dat unui bancher, de a plăti „la ordinul purtătorului" o sumă determinată. Bancherul este „trasul", iar mandantul este „trăgătorul". Sunt asimilaţi bancherilor şi agenţii de schimb.
05. Care este condiţia tragerii cecului asupra unui bancher?
Răspuns: Cecul, ca instrument de plată nu poate fi tras asupra unui bancher decât dacă la acesta există o acoperire (un fond depus - provizion). Datoria (previziunea) poate avea două surse, corespunzătoare celor două roluri ale bancherului care, fie furnizează banii săi clienţilor, fie primeşte banii altora, în ambele cazuri el poate să-şi autorizeze clienţii să tragă asupra lui cecuri.
06. Care sunt consecinţele emiterii conştiente a unui cec fără acoperire sau cu acoperire insuficientă?
Răspuns: Emiterea conştientă a unui cec fără acoperire sau cu acoperire insuficienţă este asimilată cu o excrocherie şi constituie infracţiune. Lipsurile şi abaterile bancherului de la prevederile legale sunt, de asemenea, pedepsite.
07. Care sunt procedeele ce urmăresc securitatea cecurilor?
Răspuns:
a) vizarea cecului de către bancher;
b) certificarea cecului de către bancher;
c) bararea.
08. Ce sunt cecurile de voiaj?
Răspuns: Între altele, orice persoană care se deplasează într-o ţară unde presupune că va avea nevoie de bani, poate cere de la banca sa „cecuri de voiaj". Acestea sunt certificate de bancă şi dacă este vorba de o bancă mare vor fi acceptate oriunde drept plată, fără verificare a resurselor plătitorului. Cecurile pot chiar să fie şi cumpărate şi, în acest caz, încetează să mai fie nişte veritabile cecuri reprezentând mai curând un fel de valoare monedă străină.
09. În ce constă bararea?
Răspuns: Două linii paralele şi transversale făcute de trăgător care iniţial, erau destinate să încadreze numele unei alte bănci.
10. Care sunt efectele barării?
Răspuns: Trăgătorul nu mai desemnează banca deloc, pentru că simplul fapt al barării, chiar anonime, interzice bancherului tras să plătească altuia decât unui bancher sau unui purtător cunoscut personal de bancherul andosator al cecului şi care are un cont la el. Cecul barat nu va putea deci în mod normal să fie plătit de bancherul unui fals purtător. De altfel, un cec nebarat nu este niciodată plătit decât cu reticenţă de bancherul căruia îi este prezentat, afară de cazul când acesta îl cunoaşte pe purtător, în felul acesta, există uzanţa de a se face încasarea cecului prin intermediul propriului bancher acesta din urmă el însuşi fiind cunoscut de bancherul tras.
11. Ce este talonul?
Răspuns: În carnetele de cecuri, fiecare cec este ataşat la un talon (aide-mémoire a emitentului) pe care emitentul înscrie, de obicei, la ordinul cui a emis cecul, suma şi data emiterii. Acest talon poate, după caz, să reprezinte un început de probă a unei plăţi.
12. Enumeraţi menţiunile obligatorii din cecul detaşat de talon
Răspuns:
a) trăgătorul,
b) trasul (care este bancherul trăgătorului),
c) suma în cifre şi litere,
d) beneficiarul
e) locul plăţii,
f) data
g) locul emiterii.
Cecul se semnează de trăgător.
13. În ce termen cecul trebuie prezentat trasului?
Răspuns: 8 zile de la data emiterii sale.
14. În ce termen se prescrie un cec?
Răspuns: După 6 luni de la expirarea termenului de 8 zile cecul este lovit de prescripţie, dar bancherul tras, dacă are acoperire asigurată, nu poate să refuze plata decât în cazul când cecul datează de mai mult de trei ani.
15. Cât timp are trăgătorul obligaţia de a menţine acoperirea?
Răspuns: 7 zile de la emiterea cecului, după care se presupune că a uitat că a tras un cec în urmă cu câtva timp.
16. Ce se întâmplă în caz de pierdere sau furt a cecului sau a carnetului de cecuri?
Răspuns: Când cecul (sau carnetul de cecuri) este pierdut sau furat este prudent să fie înştiinţat trasul, făcându-se contestaţie Ia plată.
17. Care sunt efectele neplăţii cecului?
Răspuns: Neplata cecului atrage recursuri (acţiuni în regres), în special împotriva trăgătorului care ar fi trebuit să tragă un cec valabil şi cu acoperire. Acest recurs se poate introduce ca urmare a unui protest.
Răspuns: Biletul la ordin este cel mai simplu titlu de credit. El implică două persoane şi nu trei, ca în cazul cambiei sau al cecului. Semnatarul se angajează la ordinul beneficiarului să plătească suma indicată în biletul de ordin.
02. Enumeraţi elementele de conţinut ale biletului la ordin
Răspuns:
a) denumirea de “bilet la ordin” trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
b) promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
c) arătarea scadenţei;
d) arătarea locului unde plata trebuie făcută;
e) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
f) arătarea date şi locului emiterii;
g) semnătura emitentului.
03. Cum funcţionează biletul la ordin?
Răspuns: Emitentul unui bilet la ordin se obligă să plătească beneficiarului suma de bani determinată şi înscrisă în titlu. Prin aceasta, biletul la ordin se deosebeşte de cambie, care comportă un raport juridic complex ce se derulează cu participarea a trei persoane: trăgătorul, trasul şi posesorul titlului.
Neimplicând existenţa unui tras, biletul la ordin nu necesită o acceptare. Atunci când el este însă cu scadenţă la vedere, trebuie prezentat spre viză emitentului în termenul stabilit de lege sau în termenul fixat de emitent ori de giranţi. Refuzul emitentului de a da viza se constată printr-un protest, de la data căruia va curge termenul de la vedere. Referitor la aval, legea prevede că, dacă nu s-a menţionat pentru cine acesta a fost prestat, el se consideră că este dat pentru emitent.
04. Ce este cecul?
Răspuns: Cecul este un mandat scris, dat unui bancher, de a plăti „la ordinul purtătorului" o sumă determinată. Bancherul este „trasul", iar mandantul este „trăgătorul". Sunt asimilaţi bancherilor şi agenţii de schimb.
05. Care este condiţia tragerii cecului asupra unui bancher?
Răspuns: Cecul, ca instrument de plată nu poate fi tras asupra unui bancher decât dacă la acesta există o acoperire (un fond depus - provizion). Datoria (previziunea) poate avea două surse, corespunzătoare celor două roluri ale bancherului care, fie furnizează banii săi clienţilor, fie primeşte banii altora, în ambele cazuri el poate să-şi autorizeze clienţii să tragă asupra lui cecuri.
06. Care sunt consecinţele emiterii conştiente a unui cec fără acoperire sau cu acoperire insuficientă?
Răspuns: Emiterea conştientă a unui cec fără acoperire sau cu acoperire insuficienţă este asimilată cu o excrocherie şi constituie infracţiune. Lipsurile şi abaterile bancherului de la prevederile legale sunt, de asemenea, pedepsite.
07. Care sunt procedeele ce urmăresc securitatea cecurilor?
Răspuns:
a) vizarea cecului de către bancher;
b) certificarea cecului de către bancher;
c) bararea.
08. Ce sunt cecurile de voiaj?
Răspuns: Între altele, orice persoană care se deplasează într-o ţară unde presupune că va avea nevoie de bani, poate cere de la banca sa „cecuri de voiaj". Acestea sunt certificate de bancă şi dacă este vorba de o bancă mare vor fi acceptate oriunde drept plată, fără verificare a resurselor plătitorului. Cecurile pot chiar să fie şi cumpărate şi, în acest caz, încetează să mai fie nişte veritabile cecuri reprezentând mai curând un fel de valoare monedă străină.
09. În ce constă bararea?
Răspuns: Două linii paralele şi transversale făcute de trăgător care iniţial, erau destinate să încadreze numele unei alte bănci.
10. Care sunt efectele barării?
Răspuns: Trăgătorul nu mai desemnează banca deloc, pentru că simplul fapt al barării, chiar anonime, interzice bancherului tras să plătească altuia decât unui bancher sau unui purtător cunoscut personal de bancherul andosator al cecului şi care are un cont la el. Cecul barat nu va putea deci în mod normal să fie plătit de bancherul unui fals purtător. De altfel, un cec nebarat nu este niciodată plătit decât cu reticenţă de bancherul căruia îi este prezentat, afară de cazul când acesta îl cunoaşte pe purtător, în felul acesta, există uzanţa de a se face încasarea cecului prin intermediul propriului bancher acesta din urmă el însuşi fiind cunoscut de bancherul tras.
11. Ce este talonul?
Răspuns: În carnetele de cecuri, fiecare cec este ataşat la un talon (aide-mémoire a emitentului) pe care emitentul înscrie, de obicei, la ordinul cui a emis cecul, suma şi data emiterii. Acest talon poate, după caz, să reprezinte un început de probă a unei plăţi.
12. Enumeraţi menţiunile obligatorii din cecul detaşat de talon
Răspuns:
a) trăgătorul,
b) trasul (care este bancherul trăgătorului),
c) suma în cifre şi litere,
d) beneficiarul
e) locul plăţii,
f) data
g) locul emiterii.
Cecul se semnează de trăgător.
13. În ce termen cecul trebuie prezentat trasului?
Răspuns: 8 zile de la data emiterii sale.
14. În ce termen se prescrie un cec?
Răspuns: După 6 luni de la expirarea termenului de 8 zile cecul este lovit de prescripţie, dar bancherul tras, dacă are acoperire asigurată, nu poate să refuze plata decât în cazul când cecul datează de mai mult de trei ani.
15. Cât timp are trăgătorul obligaţia de a menţine acoperirea?
Răspuns: 7 zile de la emiterea cecului, după care se presupune că a uitat că a tras un cec în urmă cu câtva timp.
16. Ce se întâmplă în caz de pierdere sau furt a cecului sau a carnetului de cecuri?
Răspuns: Când cecul (sau carnetul de cecuri) este pierdut sau furat este prudent să fie înştiinţat trasul, făcându-se contestaţie Ia plată.
17. Care sunt efectele neplăţii cecului?
Răspuns: Neplata cecului atrage recursuri (acţiuni în regres), în special împotriva trăgătorului care ar fi trebuit să tragă un cec valabil şi cu acoperire. Acest recurs se poate introduce ca urmare a unui protest.
Trimiteți un comentariu