Întrebări la procedura penală II (15)
01. Definiţi apelul
Răspuns: O cale de atac de reformare cu caracter suspensiv şi devolutiv, utilizată în procesul penal împotriva hotărârilor nedefinitive pronunţate de prima instanţă.
02. Ce determină apelul?
Răspun: O nouă judecată în fapt şi în drept a cauzei în al doilea grad de jurisdicţie.
03. Cui îi este adresat apelul?
Răspuns: Instanţei superioare.
04. Enumeraţi trăsăturile apelului
Răspuns:
a) este o cale de atac ordinară;
b) este o cale de atac ireverenţioasă;
c) este o cale de atac de reformare;
d) este o cale de atac de fapt şi de drept;
e) declanşează o nouă judecată a cauzei în fond;
f) pune în mişcare un control complet asupra hotărârii primei instanţe cu privire la orice lipsă de legalitate şi temeinicie;
g) este o cale de atac accesibilă oricărei persoane interesate.
05. Care sunt condiţiile pentru exercitarea căii de atac a apelului?
Răspuns:
a) apelul să fie admisibil (adică hotărârea judecătorească să fie susceptibilă a fi atacată cu apel, iar apelul să fie introdus de unul din titularii prevăzuţi de lege);
b) apelul să fie declarat în termenul prevăzut de lege.
06. Ce tip de hotărâre judecătorească este susceptibilă a fi atacată cu apel?
Răspuns:
a) sentinţele (atât cele pronunţate pe fondul cauzei, cât şi cele pronunţate în căile de atac extraordinare ce cad în competenţa primei instanţe);
b) încheierile (regula fiind că încheierile date în primă instanţă pot fi atacate cu apel numai odată cu fondul).
07. Care sentinţe nu pot fi atacate cu apel?
Răspuns:
a) sentinţele privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare privind infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani;
c) sentinţele pronunţaet de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
d) sentinţele pronunţate de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) sentinţele de dezinvestire;
f) sentinţele pronunţate în materia executării hotărârilor penale, precum şi cele privind reabilitarea.
08. Care sunt încheierile care nu pot fi atacate cu apel?
Răspuns:
a) încheierile ce nu pot fi atacate cu apel (ceel prin care s-a admis sau s-a respins cererea de abţinere sau prin care s-a admis recuzarea, cele prin care s-a admis sau s-a respins cererea de strămutare); nu pot fi atacate cu apel, dar pot fi atacate cu recurs (încheierile pronunţate în materia măsurilor preventive, încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecăţii);
b) încheierile care pot fi atacate cu apel separat, dar care urmează a fi judecat numai după pronunţarea sentinţei (încheierile care au rezolvat cereri adiacente ale martorilor, experţilor, interpreţilor şi apărătorilor privind cheltuielile judiciare ce li se cuvin).
09. Cine poate introduce apelul?
Răspuns:
a) procurorul;
b) inculpatul;
c) partea vătămată;
d) partea civilă şi partea responsabilă civilmente;
e) martorul, expertul, interpretul şi apărătorul;
f) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.
10. Care este termenul obişnuit pentru declararea apelului?
Răspuns: 10 zile.
11. Care este termenul excepţional pentru declararea apelului?
Răspuns: 3 zile, în procedura specială de urmărire a infracţiunilor flagrante.
12. Care sunt excepţiile de la regula apelului în termen?
Răspuns:
a) repunerea în termen;
b) apelul peste termen.
13. Cum se declară apelul?
Răspuns: Prin cerere scrisă, semnată de către persoana care face declaraţia. Procurorul şi oricare dintre părţile prezente la pronunţarea hotărârii pot declara apel şi în formă verbală în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea.
14. Cum se motivează apelul?
Răspuns: Cererea de apel nu trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele apelului, deoarece cauza se devoluează ope legis în întregul ei.
15. Enumeraţi efectele produse de apel
Răspuns:
a) efectul suspensiv;
b) efectul devolutiv;
c) efectul neagravării situaţiei în propriul apel;
d) efectul extensiv.
16. În ce constă efectul suspensiv al apelului?
Răspuns: Apelul declarat în termen este suspensiv de executare, atât în ce priveşte latura penală, cât şi latura civilă, afară de cazul când legea dispune altfel.
17. În ce constă efectul devolutiv al apelului?
Răspuns: Transmiterea cauzei de la prima instanţă la instanţa de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt şi de drept pe care le comportă, spre o nouă judecată în fond.
18. În ce constă efectul neagravării situaţiei în propriul apel?
Răspuns: Instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel.
19. În ce constă efectul extensiv al apelului?
Răspuns: Instanţa de apel examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat apel sau la care aceasta nu se referă, putând hotărâ şi în privinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.
Răspuns: O cale de atac de reformare cu caracter suspensiv şi devolutiv, utilizată în procesul penal împotriva hotărârilor nedefinitive pronunţate de prima instanţă.
02. Ce determină apelul?
Răspun: O nouă judecată în fapt şi în drept a cauzei în al doilea grad de jurisdicţie.
03. Cui îi este adresat apelul?
Răspuns: Instanţei superioare.
04. Enumeraţi trăsăturile apelului
Răspuns:
a) este o cale de atac ordinară;
b) este o cale de atac ireverenţioasă;
c) este o cale de atac de reformare;
d) este o cale de atac de fapt şi de drept;
e) declanşează o nouă judecată a cauzei în fond;
f) pune în mişcare un control complet asupra hotărârii primei instanţe cu privire la orice lipsă de legalitate şi temeinicie;
g) este o cale de atac accesibilă oricărei persoane interesate.
05. Care sunt condiţiile pentru exercitarea căii de atac a apelului?
Răspuns:
a) apelul să fie admisibil (adică hotărârea judecătorească să fie susceptibilă a fi atacată cu apel, iar apelul să fie introdus de unul din titularii prevăzuţi de lege);
b) apelul să fie declarat în termenul prevăzut de lege.
06. Ce tip de hotărâre judecătorească este susceptibilă a fi atacată cu apel?
Răspuns:
a) sentinţele (atât cele pronunţate pe fondul cauzei, cât şi cele pronunţate în căile de atac extraordinare ce cad în competenţa primei instanţe);
b) încheierile (regula fiind că încheierile date în primă instanţă pot fi atacate cu apel numai odată cu fondul).
07. Care sentinţe nu pot fi atacate cu apel?
Răspuns:
a) sentinţele privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare privind infracţiunile contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani;
c) sentinţele pronunţaet de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
d) sentinţele pronunţate de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) sentinţele de dezinvestire;
f) sentinţele pronunţate în materia executării hotărârilor penale, precum şi cele privind reabilitarea.
08. Care sunt încheierile care nu pot fi atacate cu apel?
Răspuns:
a) încheierile ce nu pot fi atacate cu apel (ceel prin care s-a admis sau s-a respins cererea de abţinere sau prin care s-a admis recuzarea, cele prin care s-a admis sau s-a respins cererea de strămutare); nu pot fi atacate cu apel, dar pot fi atacate cu recurs (încheierile pronunţate în materia măsurilor preventive, încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecăţii);
b) încheierile care pot fi atacate cu apel separat, dar care urmează a fi judecat numai după pronunţarea sentinţei (încheierile care au rezolvat cereri adiacente ale martorilor, experţilor, interpreţilor şi apărătorilor privind cheltuielile judiciare ce li se cuvin).
09. Cine poate introduce apelul?
Răspuns:
a) procurorul;
b) inculpatul;
c) partea vătămată;
d) partea civilă şi partea responsabilă civilmente;
e) martorul, expertul, interpretul şi apărătorul;
f) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei.
10. Care este termenul obişnuit pentru declararea apelului?
Răspuns: 10 zile.
11. Care este termenul excepţional pentru declararea apelului?
Răspuns: 3 zile, în procedura specială de urmărire a infracţiunilor flagrante.
12. Care sunt excepţiile de la regula apelului în termen?
Răspuns:
a) repunerea în termen;
b) apelul peste termen.
13. Cum se declară apelul?
Răspuns: Prin cerere scrisă, semnată de către persoana care face declaraţia. Procurorul şi oricare dintre părţile prezente la pronunţarea hotărârii pot declara apel şi în formă verbală în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea.
14. Cum se motivează apelul?
Răspuns: Cererea de apel nu trebuie să cuprindă în mod obligatoriu motivele apelului, deoarece cauza se devoluează ope legis în întregul ei.
15. Enumeraţi efectele produse de apel
Răspuns:
a) efectul suspensiv;
b) efectul devolutiv;
c) efectul neagravării situaţiei în propriul apel;
d) efectul extensiv.
16. În ce constă efectul suspensiv al apelului?
Răspuns: Apelul declarat în termen este suspensiv de executare, atât în ce priveşte latura penală, cât şi latura civilă, afară de cazul când legea dispune altfel.
17. În ce constă efectul devolutiv al apelului?
Răspuns: Transmiterea cauzei de la prima instanţă la instanţa de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt şi de drept pe care le comportă, spre o nouă judecată în fond.
18. În ce constă efectul neagravării situaţiei în propriul apel?
Răspuns: Instanţa de apel, soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel.
19. În ce constă efectul extensiv al apelului?
Răspuns: Instanţa de apel examinează cauza prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat apel sau la care aceasta nu se referă, putând hotărâ şi în privinţa lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie mai grea.
Trimiteți un comentariu