Alte întrebări drept civil (XIX)
01. Care este criteriul după care se face clasificarea în acte constitutive, acte translative şi acte declarative?
Răspuns: Raportul cu împrejurările juridice deja existente la momentul încheierii lor.
02. Care este principala diferenţă între actele constitutive şi translative pe de o parte, şi actele declarative pe de altă parte?
Răspuns: Actele constitutive şi translative produc efecte numai pentru viitor (ex nunc), orice idee de retroactivitate fiind exclusă, deoarece voinţa care le generează are intenţia fie de a crea ceva nou, fie de a strămuta ceva deja existent.
Efectele actelor declarative, în schimb, ar trebui să privească şi în trecut (ex tunc), deoarece ele se referă la situaţii juridice care deja există, cu intenţia de a reitera sau consolida situaţia juridică preexistentă.
03. Daţi exemple de acte constitutive
Răspuns:
a) acte precum cele prin care se constituie dezmembrăminte ale dreptului de proprietate (uz, uzufruct, abitaţie, servitute, superficie);
b) acte prin care se constituie garanţii personale (fidejusiunea);
c) acte prin care se constituie garanţii reale (ipoteca, gajul);
d) acte prin care se generează raporturi de creanţă (împrumutul, locaţia etc.);
e) acte prin care se creează persoane morale de drept privat (asociaţii, fundaţii, societăţi comerciale, sindicate etc.);
f) acte fără conţinut patrimonial sau scop lucrativ (căsătoria).
04. Daţi exemple de acte translative
Răspuns: Sunt cele prin care se realizează strămutarea unor drepturi dintr-un patrimoniu în altul, de la o persoană la alta.
Exemple: vinderea, donaţia, schimbul, legatul, cesiunea de creanţă etc.
05. Care este diferenţa dintre acte declarative care se referă la situaţii juridice obiective şi acte declarative care se referă la situaţii juridice subiective?
Răspuns: Situaţiile juridice obiective pot fi considerate cele create de lege în materia dobândirii dreptului de proprietate prin fapte juridice (uzucapiunea, accesiunea, ocupaţiunea etc.).
Situaţiile juridice subiective sunt cele generate tot prin operaţiuni juridice (actele interpretative, actele confirmative sau de asanare a actelor anulabile, partajul şi poate tranzacţiile etc.).
06. Ce sunt actele intuitu personae? Exemple
Răspuns: Se încheie în considerarea persoanei.
Exemple:
a) căsătoria;
b) testamentul;
c) recunoaşterile de filiaţie;
d) mandatul;
e) donaţia, etc.
07. Care sunt criteriile în jurul cărora se grupează calităţile personale presupuse în actele intuitu personae?
Răspuns: Calităţile personale presupuse în actele intuitu personae se grupează întotdeauna în jurul a două criterii. Unul se rezumă la încrederea pe care o persoană poate să o insufle, încredere pe care se poate baza executarea viitoarei prestaţii (mandat, antrepriză etc.). Celălalt criteriu se concretizează într-o apreciere a unor însuşiri (abilităţi ştiinţifice, tehnice, fizice etc.), pe care o persoană le poate avea.
08. Ce sunt actele intuitu rei? Exemple
Răspuns: Majoritatea actelor de drept se caracterizează nu prin raportarea la calităţile determinante ale persoanei, ci prin raportare la însuşirile bunurilor sau a prestaţiilor la care actul se referă. Acestea sunt acte intuitu rei. Astfel, se încheie un contract de vindere, schimb, arendare, locaţiune etc. cântărindu-se economic şi tehnic atributele prestaţiilor sau bunurilor cu care aceste acte au conexiune.
09. Care este importanţa clasificării în acte intuitu personae şi acte intuitu rei?
Răspuns: Actele personale, spre deosebire de cele încheiate intuitu rei, impun restricţii săvârşirii lor prin reprezentare; numai ele sunt compatibile cu eroarea in personam, care constituie viciu de consimţământ.
Concomitent, actele intuitu personae se sting în cazul morţii unei părţi, ele nefiind compatibile - de principiu, cu ideea continuării efectelor lor pe care succesorală.
10. Definiţi actele oneroase
Răspuns: Sunt întotdeauna patrimoniale, prin intermediul lor urmărindu-se obţinerea unui avantaj patrimonial.
11. Definiţi contractul comutativ
Răspuns: Contractul e comutativ atunci când obligaţia unei părţi este echivalentul obligaţiei celeilalte. Doar contractele sinalagmatice pot fi comutative.
12. Definiţi contractul aleator
Răspuns: Când echivalentul depinde, pentru una sau toate părţile, de un eveniment incert.
13. Definiţi actele gratuite
Răspuns: Acelea în care una dintre părţi voieşte a procura, fără echivalent, un avantaj celeilalte.
14. Definiţi liberalităţile. Exemple
Răspuns: Sunt acte juridice gratuite care presupun un transfer patrimonial fără contraechivalent, săvârşite cu scopul de a gratifica o altă persoană.
Exemple:
a) donaţia;
b) legatul;
c) instituirea contractuală;
d) substituţiile vulgare;
c) remiterea datoriei.
15. Definiţi darul manual
Răspuns: O specie de donaţie mobiliară, care nu îmbracă forma autentică.
16. Daţi exemplu de cvasi-liberalităţi
Răspuns:
a) sponsorizarea;
b) mecenatul;
c) liberalităţile comerciale;
d) fundaţia.
17. Care sunt caracteristicile liberalităţilor comerciale?
Răspuns: Sunt animate de un animus captivo, iar latura materială – despuierea comerciantului de o valoare patrimonială, implică fie o diminuare profitabilă de preţ, fie o tehnică de promovare comercială.
Răspuns: Raportul cu împrejurările juridice deja existente la momentul încheierii lor.
02. Care este principala diferenţă între actele constitutive şi translative pe de o parte, şi actele declarative pe de altă parte?
Răspuns: Actele constitutive şi translative produc efecte numai pentru viitor (ex nunc), orice idee de retroactivitate fiind exclusă, deoarece voinţa care le generează are intenţia fie de a crea ceva nou, fie de a strămuta ceva deja existent.
Efectele actelor declarative, în schimb, ar trebui să privească şi în trecut (ex tunc), deoarece ele se referă la situaţii juridice care deja există, cu intenţia de a reitera sau consolida situaţia juridică preexistentă.
03. Daţi exemple de acte constitutive
Răspuns:
a) acte precum cele prin care se constituie dezmembrăminte ale dreptului de proprietate (uz, uzufruct, abitaţie, servitute, superficie);
b) acte prin care se constituie garanţii personale (fidejusiunea);
c) acte prin care se constituie garanţii reale (ipoteca, gajul);
d) acte prin care se generează raporturi de creanţă (împrumutul, locaţia etc.);
e) acte prin care se creează persoane morale de drept privat (asociaţii, fundaţii, societăţi comerciale, sindicate etc.);
f) acte fără conţinut patrimonial sau scop lucrativ (căsătoria).
04. Daţi exemple de acte translative
Răspuns: Sunt cele prin care se realizează strămutarea unor drepturi dintr-un patrimoniu în altul, de la o persoană la alta.
Exemple: vinderea, donaţia, schimbul, legatul, cesiunea de creanţă etc.
05. Care este diferenţa dintre acte declarative care se referă la situaţii juridice obiective şi acte declarative care se referă la situaţii juridice subiective?
Răspuns: Situaţiile juridice obiective pot fi considerate cele create de lege în materia dobândirii dreptului de proprietate prin fapte juridice (uzucapiunea, accesiunea, ocupaţiunea etc.).
Situaţiile juridice subiective sunt cele generate tot prin operaţiuni juridice (actele interpretative, actele confirmative sau de asanare a actelor anulabile, partajul şi poate tranzacţiile etc.).
06. Ce sunt actele intuitu personae? Exemple
Răspuns: Se încheie în considerarea persoanei.
Exemple:
a) căsătoria;
b) testamentul;
c) recunoaşterile de filiaţie;
d) mandatul;
e) donaţia, etc.
07. Care sunt criteriile în jurul cărora se grupează calităţile personale presupuse în actele intuitu personae?
Răspuns: Calităţile personale presupuse în actele intuitu personae se grupează întotdeauna în jurul a două criterii. Unul se rezumă la încrederea pe care o persoană poate să o insufle, încredere pe care se poate baza executarea viitoarei prestaţii (mandat, antrepriză etc.). Celălalt criteriu se concretizează într-o apreciere a unor însuşiri (abilităţi ştiinţifice, tehnice, fizice etc.), pe care o persoană le poate avea.
08. Ce sunt actele intuitu rei? Exemple
Răspuns: Majoritatea actelor de drept se caracterizează nu prin raportarea la calităţile determinante ale persoanei, ci prin raportare la însuşirile bunurilor sau a prestaţiilor la care actul se referă. Acestea sunt acte intuitu rei. Astfel, se încheie un contract de vindere, schimb, arendare, locaţiune etc. cântărindu-se economic şi tehnic atributele prestaţiilor sau bunurilor cu care aceste acte au conexiune.
09. Care este importanţa clasificării în acte intuitu personae şi acte intuitu rei?
Răspuns: Actele personale, spre deosebire de cele încheiate intuitu rei, impun restricţii săvârşirii lor prin reprezentare; numai ele sunt compatibile cu eroarea in personam, care constituie viciu de consimţământ.
Concomitent, actele intuitu personae se sting în cazul morţii unei părţi, ele nefiind compatibile - de principiu, cu ideea continuării efectelor lor pe care succesorală.
10. Definiţi actele oneroase
Răspuns: Sunt întotdeauna patrimoniale, prin intermediul lor urmărindu-se obţinerea unui avantaj patrimonial.
11. Definiţi contractul comutativ
Răspuns: Contractul e comutativ atunci când obligaţia unei părţi este echivalentul obligaţiei celeilalte. Doar contractele sinalagmatice pot fi comutative.
12. Definiţi contractul aleator
Răspuns: Când echivalentul depinde, pentru una sau toate părţile, de un eveniment incert.
13. Definiţi actele gratuite
Răspuns: Acelea în care una dintre părţi voieşte a procura, fără echivalent, un avantaj celeilalte.
14. Definiţi liberalităţile. Exemple
Răspuns: Sunt acte juridice gratuite care presupun un transfer patrimonial fără contraechivalent, săvârşite cu scopul de a gratifica o altă persoană.
Exemple:
a) donaţia;
b) legatul;
c) instituirea contractuală;
d) substituţiile vulgare;
c) remiterea datoriei.
15. Definiţi darul manual
Răspuns: O specie de donaţie mobiliară, care nu îmbracă forma autentică.
16. Daţi exemplu de cvasi-liberalităţi
Răspuns:
a) sponsorizarea;
b) mecenatul;
c) liberalităţile comerciale;
d) fundaţia.
17. Care sunt caracteristicile liberalităţilor comerciale?
Răspuns: Sunt animate de un animus captivo, iar latura materială – despuierea comerciantului de o valoare patrimonială, implică fie o diminuare profitabilă de preţ, fie o tehnică de promovare comercială.
Trimiteți un comentariu