Alte întrebări drept civil (XX)
01. Ce sunt actele dezinteresate?
Răspuns: Sunt acte care nu presupun nicio transmisiune de drepturi patrimoniale. Sunt dezinteresate operaţiunile juridice prin care o parte furnizează celeilalte un serviciu gratuit, fără contraprestaţie.
02. Care este diferenţa dintre actele dezinteresate şi liberalităţi?
Răspuns: Actele dezinteresate se prezintă ca obligaţii de a face, în timp ce liberalităţile cuprind în obiectul lor obligaţii de a da.
03. Definiţi actele numite
Răspuns: Cele care sunt denumite şi reglementate aparte de către lege. Un act juridic poate fi considerat numit dacă el e denumit de lege şi dacă aceasta îi rezervă un regim juridic special, derogator de la dreptul comun.
04. Definiţi actele nenumite
Răspuns: Sunt opera exclusivă a libertăţii de voinţă, ele subordonându-se dreptului comun.
05. În ce constă regula specialia generalibus derogant?
Răspuns: Ori de câte ori vom avea de-a face cu un act juridic numit, acesta va fi însoţit de un regim juridic special, care se aplică cu prioritate, iar numai dacă acesta e incomplet se va recurge la dreptul comun al actului civil.
06. În ce constă caracterul consensual al actelor?
Răspuns: Pentru a produce efectele specifice, e suficient să se manifeste voinţa juridică (solo consensu obligat), fiind indiferentă modalitatea concretă a acestei manifestări.
07. Definiţi actul solemn. Exemple
Răspuns: Actul solemn se deosebeşte de cel consensual prin aceea că voinţa juridică a autorilor lui trebuie să îmbrace o anumită formă arătată expres de lege.
Exemple:
a) testamentul;
b) ipoteca convenţională;
c) donaţia;
d) subrogaţia consimţită de debitor.
08. Ce este forma ad probationem?
Răspuns: Este forma edictată de necesităţile probatorii ale actului juridic.
09. Ce este forma ad validitatem?
Răspuns: Cea care transformă consimţământul juridic în act civil (solemn).
10. Definiţi actele reale. Exemple
Răspuns: Actele reale sunt operaţiunile juridice care presupun alături de manifestarea intelectuală (de voinţă) şi un element material: remiterea unui bun (re).
Exemple:
a) împrumutul;
b) depozitul;
c) gajul;
d) darul manual;
e) contractul de transport de mărfuri.
11. Ce este tradiţiunea?
Răspuns: Tradiţiunea în sistemul Codului civil nu este decât un mod de a transfera stăpânirea asupra bunurilor.
12. Ce este tradiţiunea simbolică?
Răspuns: Implică fie o intervertire a titlului cu care se realizează stăpânirea bunului, fie chiar remiterea unor simboluri ale bunului.
13. Ce este tradiţiunea brevi manu?
Răspuns: Avem de-a face cu intervertirea titlului stăpânirii bunului în posesie a celui care stăpânea anterior ca detentor precar al bunului respectiv.
14. Ce este tradiţiunea longa manu?
Răspuns: Se concretizează nu în strămutarea corpus-ului bunului, ci în înmânarea unui simbol sau a unui însemn al acestuia, ceea ce se va putea interpreta că bunul e pus la dispoziţia celuilalt.
15. Ce este tradiţiunea reală?
Răspuns: Prespune strămutarea efectivă a unui bun corporal şi schimbarea stăpânirii lui de la tradens la accipiens.
Răspuns: Sunt acte care nu presupun nicio transmisiune de drepturi patrimoniale. Sunt dezinteresate operaţiunile juridice prin care o parte furnizează celeilalte un serviciu gratuit, fără contraprestaţie.
02. Care este diferenţa dintre actele dezinteresate şi liberalităţi?
Răspuns: Actele dezinteresate se prezintă ca obligaţii de a face, în timp ce liberalităţile cuprind în obiectul lor obligaţii de a da.
03. Definiţi actele numite
Răspuns: Cele care sunt denumite şi reglementate aparte de către lege. Un act juridic poate fi considerat numit dacă el e denumit de lege şi dacă aceasta îi rezervă un regim juridic special, derogator de la dreptul comun.
04. Definiţi actele nenumite
Răspuns: Sunt opera exclusivă a libertăţii de voinţă, ele subordonându-se dreptului comun.
05. În ce constă regula specialia generalibus derogant?
Răspuns: Ori de câte ori vom avea de-a face cu un act juridic numit, acesta va fi însoţit de un regim juridic special, care se aplică cu prioritate, iar numai dacă acesta e incomplet se va recurge la dreptul comun al actului civil.
06. În ce constă caracterul consensual al actelor?
Răspuns: Pentru a produce efectele specifice, e suficient să se manifeste voinţa juridică (solo consensu obligat), fiind indiferentă modalitatea concretă a acestei manifestări.
07. Definiţi actul solemn. Exemple
Răspuns: Actul solemn se deosebeşte de cel consensual prin aceea că voinţa juridică a autorilor lui trebuie să îmbrace o anumită formă arătată expres de lege.
Exemple:
a) testamentul;
b) ipoteca convenţională;
c) donaţia;
d) subrogaţia consimţită de debitor.
08. Ce este forma ad probationem?
Răspuns: Este forma edictată de necesităţile probatorii ale actului juridic.
09. Ce este forma ad validitatem?
Răspuns: Cea care transformă consimţământul juridic în act civil (solemn).
10. Definiţi actele reale. Exemple
Răspuns: Actele reale sunt operaţiunile juridice care presupun alături de manifestarea intelectuală (de voinţă) şi un element material: remiterea unui bun (re).
Exemple:
a) împrumutul;
b) depozitul;
c) gajul;
d) darul manual;
e) contractul de transport de mărfuri.
11. Ce este tradiţiunea?
Răspuns: Tradiţiunea în sistemul Codului civil nu este decât un mod de a transfera stăpânirea asupra bunurilor.
12. Ce este tradiţiunea simbolică?
Răspuns: Implică fie o intervertire a titlului cu care se realizează stăpânirea bunului, fie chiar remiterea unor simboluri ale bunului.
13. Ce este tradiţiunea brevi manu?
Răspuns: Avem de-a face cu intervertirea titlului stăpânirii bunului în posesie a celui care stăpânea anterior ca detentor precar al bunului respectiv.
14. Ce este tradiţiunea longa manu?
Răspuns: Se concretizează nu în strămutarea corpus-ului bunului, ci în înmânarea unui simbol sau a unui însemn al acestuia, ceea ce se va putea interpreta că bunul e pus la dispoziţia celuilalt.
15. Ce este tradiţiunea reală?
Răspuns: Prespune strămutarea efectivă a unui bun corporal şi schimbarea stăpânirii lui de la tradens la accipiens.
Trimiteți un comentariu