Alte întrebări drept penal, partea generală I (10)
01. Care sunt persoanele supuse în principiu extrădării?
Răspuns: Persoanele aflate pe teritoriul României, care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, ori sunt căutate în vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranţă în statul solicitant.
02. Enumeraţi categoriile de persoane care nu pot fi extrădate
Răspuns:
a) persoanele cărora li s-a acordat dreptul de azil în România;
b) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicţie în condiţiile şi în limitele conferite prin convenţii sau prin alte înţelegeri internaţionale;
c) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca părţi, martori sau experţi în faţa unei autorităţi judiciare române solicitante, în limitele imunităţilor conferite prin convenţie internaţională.
03. În ce constă dublă incriminare?
Răspuns: Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este învinuită sau a fost condamnată persoana a cărei extrădare se cere este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant, cât şi de legea statului solicitat.
04. Care sunt condiţiile pentru admiterea cererii de extrădare pe care fapta trebuie să le îndeplinească?
Răspuns:
a) dubla incriminare;
b) să nu fie vorba de o infracţiune de natură politică sau conexă unei infracţiuni politice;
c) să nu fie vorba de o infracţiune militară.
05. Care sunt condiţiile pentru admiterea cererii de extrădare privind acţiunea penală şi competenţa?
Răspuns:
a) infracţiunea să nu atragă competenţa legii penale române;
b) punerea în mişcare din oficiu a acţiunii penale;
c) cauza penală privind infracţiunea ce face obiectul cererii de extrădare să nu se afle pe rolul autorităţilor române;
d) cauza penală privind infracţiunea ce face obiectul cererii de extrădare să nu fi fost soluţionată definitiv;
e) acţiunea penală ori executarea pedepsei să nu se fi stins ca efect al prescripţiei, amnistiei sau graţierii.
06. Care sunt consecinţele respingerii cererii de extrădare?
Răspuns: Respingerea cererii de extrădare, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor, nu are ca efect înlăturarea răspunderii penale a persoanei în cauză. Indiferent care sunt motivele de fond ale soluţiei de respingere a cererii, autorităţile române vor proceda la urmărirea şi judecarea persoanei a cărei extrădare a fost refuzată.
07. Care sunt consecinţele admiterii cererii de extrădare?
Răspuns: Admiterea cererii de extrădare are ca efect remiterea infractorului autorităţilor statului solicitant în vederea judecării acestuia ori supunerii lui la executarea pedepsei deja aplicate.
08. În ce constă principiul specialităţii extrădării?
Răspuns: Potrivit acestui principiu persoana extrădată nu poate fi urmărită, judecată, ori deţinută în vederea executării unei pedepse, pentru un fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea.
09. În ce condiţie este cu putinţă judecarea sau executarea unei pedepse pentru o altă faptă în cazul persoanei extrădate?
Răspuns:
a) statul român care a predat-o consimte;
b) având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul statului căruia i-a fost predată, ori dacă s-a înapoiat acolo după ce l-a părăsit.
10. Ce este extrădarea aparentă?
Răspuns: Nu constituie o extrădare în sensul legii interne cererea formulată de o instanţă penală internaţională privind remiterea unui infractor acuzat de comiterea unor crime grave.
11. Care sunt deosebirile dintre extrădarea propriu-zisă şi extrădarea aparentă?
Răspuns:
a) extrădarea aparentă nu presupune un raport între două state, ci între un stat şi o organizaţie/instanţă internaţională;
b) extrădarea aparentă nu îşi are izvorul într-o convenţie de extrădare sau în legea internă, ci în statutul instanţei penale internaţionale respective.
Răspuns: Persoanele aflate pe teritoriul României, care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, ori sunt căutate în vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranţă în statul solicitant.
02. Enumeraţi categoriile de persoane care nu pot fi extrădate
Răspuns:
a) persoanele cărora li s-a acordat dreptul de azil în România;
b) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicţie în condiţiile şi în limitele conferite prin convenţii sau prin alte înţelegeri internaţionale;
c) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca părţi, martori sau experţi în faţa unei autorităţi judiciare române solicitante, în limitele imunităţilor conferite prin convenţie internaţională.
03. În ce constă dublă incriminare?
Răspuns: Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este învinuită sau a fost condamnată persoana a cărei extrădare se cere este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant, cât şi de legea statului solicitat.
04. Care sunt condiţiile pentru admiterea cererii de extrădare pe care fapta trebuie să le îndeplinească?
Răspuns:
a) dubla incriminare;
b) să nu fie vorba de o infracţiune de natură politică sau conexă unei infracţiuni politice;
c) să nu fie vorba de o infracţiune militară.
05. Care sunt condiţiile pentru admiterea cererii de extrădare privind acţiunea penală şi competenţa?
Răspuns:
a) infracţiunea să nu atragă competenţa legii penale române;
b) punerea în mişcare din oficiu a acţiunii penale;
c) cauza penală privind infracţiunea ce face obiectul cererii de extrădare să nu se afle pe rolul autorităţilor române;
d) cauza penală privind infracţiunea ce face obiectul cererii de extrădare să nu fi fost soluţionată definitiv;
e) acţiunea penală ori executarea pedepsei să nu se fi stins ca efect al prescripţiei, amnistiei sau graţierii.
06. Care sunt consecinţele respingerii cererii de extrădare?
Răspuns: Respingerea cererii de extrădare, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor, nu are ca efect înlăturarea răspunderii penale a persoanei în cauză. Indiferent care sunt motivele de fond ale soluţiei de respingere a cererii, autorităţile române vor proceda la urmărirea şi judecarea persoanei a cărei extrădare a fost refuzată.
07. Care sunt consecinţele admiterii cererii de extrădare?
Răspuns: Admiterea cererii de extrădare are ca efect remiterea infractorului autorităţilor statului solicitant în vederea judecării acestuia ori supunerii lui la executarea pedepsei deja aplicate.
08. În ce constă principiul specialităţii extrădării?
Răspuns: Potrivit acestui principiu persoana extrădată nu poate fi urmărită, judecată, ori deţinută în vederea executării unei pedepse, pentru un fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea.
09. În ce condiţie este cu putinţă judecarea sau executarea unei pedepse pentru o altă faptă în cazul persoanei extrădate?
Răspuns:
a) statul român care a predat-o consimte;
b) având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul statului căruia i-a fost predată, ori dacă s-a înapoiat acolo după ce l-a părăsit.
10. Ce este extrădarea aparentă?
Răspuns: Nu constituie o extrădare în sensul legii interne cererea formulată de o instanţă penală internaţională privind remiterea unui infractor acuzat de comiterea unor crime grave.
11. Care sunt deosebirile dintre extrădarea propriu-zisă şi extrădarea aparentă?
Răspuns:
a) extrădarea aparentă nu presupune un raport între două state, ci între un stat şi o organizaţie/instanţă internaţională;
b) extrădarea aparentă nu îşi are izvorul într-o convenţie de extrădare sau în legea internă, ci în statutul instanţei penale internaţionale respective.
Trimiteți un comentariu