Alte întrebări drept civil (VIII)
01. Definiţi punerea sub interdicţie judecătorească
Răspuns: Este o măsură de ocrotire a persoanei fizice, caracterizată de faptul că, prin efectul unei hotărâri judecătoreşti, o persoană lipsită de discernământ datorită alienaţiei sau debilităţii mintale este privată de capacitatea de exerciţiu şi, în consecinţă, i se numeşte un tutore care să o ocrotească şi să o reprezinte în actele juridice.
02. Care sunt condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a fi pusă sub interdicţie?
Răspuns:
a) o persoană să fie în neputinţă de a se îngriji de interesele sale;
b) această neputinţă să se datoreze lipsei de discernământ;
c) lipsa de discernământ să fie cauzată de alienaţia sau debilitatea mintală de care suferă acea persoană.
03. În ce condiţie pot fi puşi sub interdicţie minorii?
Răspuns: Doar în situaţia în care aceştia suferă de alienaţie sau debilitate mintală.
04. Care este singura metodă de punere sub interdicţie a unei persoane?
Răspuns: Procedura judecătorească.
05. Care este instanţa care are competenţa de a soluţiona cererea de punere sub interdicţie?
Răspuns: Judecătoria în circumscripţia căruia se află domiciliul celui care urmează a fi pus sub interdicţie.
06. Cine este îndreptăţit să facă cererea de punere sub interdicţie?
Răspuns: Autoritatea tutelară, precum şi toţi cei prevăzuţi la art. 115 C. fam., ceea ce înseamnă că, practic, o asemenea cerere poate fi formulată de către orice persoană care a luat cunoştinţă de existenţa unui caz ce impune luarea acestei măsuri.
07. Care sunt şi în ce constau etapele de judecare a cererii de punere sub interdicţie?
Răspuns:
a) prima etapă este necontencioasă (necontradictorie);
b) a doua etapă este cea contencioasă (contradictorie).
08. Care sunt consecinţele lipsei capacităţii de exerciţiu?
Răspuns: Persoana nu poate încheia personal acte juridice, nu-şi poate desemna un reprezentant convenţional (fiindcă această desemnare ar presupune încheierea unui contract de mandat, iar cel lipsit de capacitate nu poate să încheie contracte) şi nu poate reprezenta pe altul, legal sau convenţional, fiindcă ea însăşi trebuie să fie reprezentată.
09. Care este sancţiunea aplicabilă actelor încheiate personal de cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu?
Răspuns: Nulitatea relativă.
10. Care sunt actele pe care le poate încheia minorul şi cel pus sub interdicţie?
Răspuns:
a) acte mărunte;
b) acte de conservare.
11. Ce este noţiunea de reprezentare legală?
Răspuns: Un procedeu tehnico-juridic prin care o persoană, numită reprezentant, încheie unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama altei persoane, numită reprezentant, în aşa fel încât acele acte creează drepturi şi obligaţii direct pentru cel reprezentat.
12. Ce fel de reprezentare este cea a celui lipsit de capacitate de exerciţiu?
Răspuns: O reprezentare generală, deoarece ea nu se limitează la anumite acte determinate ale incapabilului ci, dimpotrivă, se extinde la toate actele şi toate “afacerile acestuia”.
13. Enumeraţi persoanele şi autorităţile care au calitatea de reprezentant legal
Răspuns:
a) părinţii;
b) tutorele;
c) curatorul, atunci când acesta îi înlocuieşte pe părinţi ori pe tutore;
d) persoana prevăzută de lege în cazul măsurilor de protecţie specială a copilului.
14. Care este relaţia dintre reglementarea lipsei capacităţii de exerciţiu şi reglementarea capacităţii restrânse de exerciţiu?
Răspuns: Similitudine.
15. Care este sacţiunea nerespectării prevederilor privitoare la reprezentarea legală?
Răspuns: Nulitatea relativă.
16. Când are loc sfârşitul lipsei capacităţii de exerciţiu?
Răspuns: La împlinirea vârstei de paisprezece ani.
17. Ce sunt incapacităţile de a contracta sau de a încheia acte juridice? Exemple.
Răspuns: Legea civilă instituie prohibiţii privitoare la încheierea anumitor acte juridice de către persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu, prohibiţii care sunt reunite sub denumirea generică de incapacităţi de a contracta sau de a încheia acte juridice.
Exemple:
a) soţii nu pot încheia între ei contracte de vânzare-cumpărare;
b) tutorii nu pot – nici direct, nici prin persoane interpuse – să cumpere bunuri de la cei aflaţi sub tutelă;
c) mandatarii însărcinaţi să vândă bunurile unei persoane nu pot – nici direct, nici prin persoane interpuse – să cumpere aceste bunuri;
d) medicii nu pot primi donaţii de la persoanele tratate de ei în cursul bolii care a pricinuit moartea acelei persoane;
e) preoţii nu pot primi donaţii de la aceia pe care îi asistă spiritual în timpul celei din urmă boli;
f) minorul care nu a împlinit 16 ani nu poate dispune prin testament;
g) minorul ajuns la vârsta majoratului nu poate dispune, prin donaţie sau testament, în favoarea fostului său tutore, dacă socotelile tutelei n-au fost prealabil date şi primite, etc.
Răspuns: Este o măsură de ocrotire a persoanei fizice, caracterizată de faptul că, prin efectul unei hotărâri judecătoreşti, o persoană lipsită de discernământ datorită alienaţiei sau debilităţii mintale este privată de capacitatea de exerciţiu şi, în consecinţă, i se numeşte un tutore care să o ocrotească şi să o reprezinte în actele juridice.
02. Care sunt condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a fi pusă sub interdicţie?
Răspuns:
a) o persoană să fie în neputinţă de a se îngriji de interesele sale;
b) această neputinţă să se datoreze lipsei de discernământ;
c) lipsa de discernământ să fie cauzată de alienaţia sau debilitatea mintală de care suferă acea persoană.
03. În ce condiţie pot fi puşi sub interdicţie minorii?
Răspuns: Doar în situaţia în care aceştia suferă de alienaţie sau debilitate mintală.
04. Care este singura metodă de punere sub interdicţie a unei persoane?
Răspuns: Procedura judecătorească.
05. Care este instanţa care are competenţa de a soluţiona cererea de punere sub interdicţie?
Răspuns: Judecătoria în circumscripţia căruia se află domiciliul celui care urmează a fi pus sub interdicţie.
06. Cine este îndreptăţit să facă cererea de punere sub interdicţie?
Răspuns: Autoritatea tutelară, precum şi toţi cei prevăzuţi la art. 115 C. fam., ceea ce înseamnă că, practic, o asemenea cerere poate fi formulată de către orice persoană care a luat cunoştinţă de existenţa unui caz ce impune luarea acestei măsuri.
07. Care sunt şi în ce constau etapele de judecare a cererii de punere sub interdicţie?
Răspuns:
a) prima etapă este necontencioasă (necontradictorie);
b) a doua etapă este cea contencioasă (contradictorie).
08. Care sunt consecinţele lipsei capacităţii de exerciţiu?
Răspuns: Persoana nu poate încheia personal acte juridice, nu-şi poate desemna un reprezentant convenţional (fiindcă această desemnare ar presupune încheierea unui contract de mandat, iar cel lipsit de capacitate nu poate să încheie contracte) şi nu poate reprezenta pe altul, legal sau convenţional, fiindcă ea însăşi trebuie să fie reprezentată.
09. Care este sancţiunea aplicabilă actelor încheiate personal de cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu?
Răspuns: Nulitatea relativă.
10. Care sunt actele pe care le poate încheia minorul şi cel pus sub interdicţie?
Răspuns:
a) acte mărunte;
b) acte de conservare.
11. Ce este noţiunea de reprezentare legală?
Răspuns: Un procedeu tehnico-juridic prin care o persoană, numită reprezentant, încheie unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama altei persoane, numită reprezentant, în aşa fel încât acele acte creează drepturi şi obligaţii direct pentru cel reprezentat.
12. Ce fel de reprezentare este cea a celui lipsit de capacitate de exerciţiu?
Răspuns: O reprezentare generală, deoarece ea nu se limitează la anumite acte determinate ale incapabilului ci, dimpotrivă, se extinde la toate actele şi toate “afacerile acestuia”.
13. Enumeraţi persoanele şi autorităţile care au calitatea de reprezentant legal
Răspuns:
a) părinţii;
b) tutorele;
c) curatorul, atunci când acesta îi înlocuieşte pe părinţi ori pe tutore;
d) persoana prevăzută de lege în cazul măsurilor de protecţie specială a copilului.
14. Care este relaţia dintre reglementarea lipsei capacităţii de exerciţiu şi reglementarea capacităţii restrânse de exerciţiu?
Răspuns: Similitudine.
15. Care este sacţiunea nerespectării prevederilor privitoare la reprezentarea legală?
Răspuns: Nulitatea relativă.
16. Când are loc sfârşitul lipsei capacităţii de exerciţiu?
Răspuns: La împlinirea vârstei de paisprezece ani.
17. Ce sunt incapacităţile de a contracta sau de a încheia acte juridice? Exemple.
Răspuns: Legea civilă instituie prohibiţii privitoare la încheierea anumitor acte juridice de către persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu, prohibiţii care sunt reunite sub denumirea generică de incapacităţi de a contracta sau de a încheia acte juridice.
Exemple:
a) soţii nu pot încheia între ei contracte de vânzare-cumpărare;
b) tutorii nu pot – nici direct, nici prin persoane interpuse – să cumpere bunuri de la cei aflaţi sub tutelă;
c) mandatarii însărcinaţi să vândă bunurile unei persoane nu pot – nici direct, nici prin persoane interpuse – să cumpere aceste bunuri;
d) medicii nu pot primi donaţii de la persoanele tratate de ei în cursul bolii care a pricinuit moartea acelei persoane;
e) preoţii nu pot primi donaţii de la aceia pe care îi asistă spiritual în timpul celei din urmă boli;
f) minorul care nu a împlinit 16 ani nu poate dispune prin testament;
g) minorul ajuns la vârsta majoratului nu poate dispune, prin donaţie sau testament, în favoarea fostului său tutore, dacă socotelile tutelei n-au fost prealabil date şi primite, etc.
Trimiteți un comentariu