Întrebări de drept succesoral (04)
01. Când se face devoluţiunea legală a moştenirii?
Răspuns: În principiu, atunci când defunctul nu a dispus de bunurile sale prin testament sau atunci când, deşi a dispus prin testament, acesta este lipsit de efecte întrucât este nevalabil sau caduc. De aceea, ea se mai numeşte şi moştenire ab intestat (fără testament).
02. În dreptul român pot coexista moştenirea legală şi testamentară cu privire la una şi aceeaşi moştenire?
Răspuns: Da.
03. Enumeraţi clasele de moştenitori în ordinea în care sunt chemate la moştenire
Răspuns:
a) clasa I - clasa descendenţilor în linie dreaptă;
b) clasa II – clasa ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi;
c) clasa III – clasa ascendenţilor ordinari;
d) clasa IV – clasa colateralilor ordinari.
04. Care sunt membrii clasei descendenţilor în linie dreaptă?
Răspuns: Copiii, nepoţii, strănepoţii etc. defunctului, fără limită de grad.
05. Care sunt membrii clasei ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi?
Răspuns: Părinţii defunctului, fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii fraţilor şi surorilor până la gradul al patrulea inclusiv.
06. Care sunt membrii clasei ascendenţilor ordinari?
Răspuns: Bunicii, străbunicii, stră-străbunicii etc. defunctului, fără limită de grad.
07. Care sunt membrii clasei colateralilor ordinari?
Răspuns: Rudele în linie colaterală ale defunctului până la gradul patru inclusiv, altele decât cele din clasa a doua, şi anume: unchii, mătuşile (fraţii şi surorile părinţilor), verii primari (copiii unchilor şi mătuşilor), fraţii şi surorile bunicilor defunctului.
08. Care este raportul soţului supravieţuitor al defunctului cu fiecare clasă de moştenitori?
Răspuns: Soţul supravieţuitor al defunctului este chemat la moştenire în concurs cu fiecare clasă de moştenitori.
09. Ce se întâmplă în cazul în care nu există moştenitori în grad succesibil în nici una din cele patru clase şi nu există nici soţ supravieţuitor?
Răspuns: Moştenirea este vacantă şi se cuvine statutului.
10. Enumeraţi principiile generale de stabilire a persoanelor chemate efectiv la moştenire
Răspuns:
a) principiul priorităţii clasei de moştenitori în ordinea stabilită de lege între moştenitorii făcând parte din clase diferite;
b) principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă;
c) principiul împărţirii moştenirii în părţi egale (pe capete) între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad.
11. În ce constă principiul priorităţii clasei de moştenitori în ordinea stabilită de lege între moştenitorii din clase diferite? Care este excepţia de la acest principiu?
Răspuns: Dacă există moştenitori în clasa întâi care nu au renunţat la moştenire şi nu sunt nedemni, aceştia înlătură de la succesiune pe moştenitorii din clasele subsecvente.
Moştenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar dacă nu există moştenitori din clasa întâi sau dacă aceştia sunt renunţători sau nedemni, cei din clasa a treia doar dacă nu sunt moştenitori din primele două clase şi aşa mai departe.
Când există moştenitori cu vocaţie succesorală din clase diferite, pentru chemarea efectivă la moştenire esenţial este criteriul ordinului clasei, iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul.
Prin derogare de la această regulă, soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu fiecare clasă de moştenitori. El nici nu înlătură, dar nici nu este înlăturat de la moştenire de nici o clasă de moştenitori.
12. În ce constă principiul proximităţii gradului de rudenie cu defunctul între moştenitorii din aceeaşi clasă? Enunţaţi excepţiile.
Răspuns: În cadrul aceleiaşi clase, rudele în grad mai apropiat cu defunctul înlătură rudele în grad mai depărtat.
Excepţia 1: în clasa a doua de moştenitori, părinţii defunctului, rude de gradul întâi, vin la moştenire împreună cu colateralii privilegiaţi, care pot fi rude de gradul doi (fraţii defunctului), trei (nepoţii de frate ai defunctului) sau patru (strănepoţii de frate ai defunctului).
Excepţie 2: reprezentarea succesorală, care permite unei rude în grad mai îndepărtat cu defunctul să urce în locul şi gradul unui ascendent predecedat să moştenească în locul acestuia.
13. În ce constă principiul împărţirii moştenirii în părţi egale între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad? Excepţie.
Răspuns: În cazul în care la moştenire vin mai mulţi moştenitori din aceeaşi clasă şi acelaşi grad de rudenie cu defunctul, moştenirea se împarte pe capete, adică în atâtea părţi egale câţi moştenitori sunt.
Excepţie: în cazul în care la moştenirea defunctului sunt chemaţi fraţi şi surori care nu au aceeaşi părinţi, moştenirea se va face pe linii, fraţii consangvini şi uterini culegând moştenirea fratelui lor decedat doar pe linia părintelui comun, pe care o împart între ei în părţi egale, în funcţie de numărul fraţilor rămaşi în viaţă în fiecare din aceste linii, numai fraţii buni cu defunctul culegând moştenirea atât pe linia paternă, cât şi maternă, deci mai mult decât fiecare frate consangvin sau uterin în parte.
14. Ce sunt fraţii consangvini?
Răspuns: Care au în comun doar tatăl, mamele fiind diferite.
15. Ce sunt fraţii uterini?
Răspuns: Care au în comun doar mama, taţii fiind diferiţi.
16. Ce sunt fraţii buni?
Răspuns: Care au aceiaşi părinţi.
Răspuns: În principiu, atunci când defunctul nu a dispus de bunurile sale prin testament sau atunci când, deşi a dispus prin testament, acesta este lipsit de efecte întrucât este nevalabil sau caduc. De aceea, ea se mai numeşte şi moştenire ab intestat (fără testament).
02. În dreptul român pot coexista moştenirea legală şi testamentară cu privire la una şi aceeaşi moştenire?
Răspuns: Da.
03. Enumeraţi clasele de moştenitori în ordinea în care sunt chemate la moştenire
Răspuns:
a) clasa I - clasa descendenţilor în linie dreaptă;
b) clasa II – clasa ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi;
c) clasa III – clasa ascendenţilor ordinari;
d) clasa IV – clasa colateralilor ordinari.
04. Care sunt membrii clasei descendenţilor în linie dreaptă?
Răspuns: Copiii, nepoţii, strănepoţii etc. defunctului, fără limită de grad.
05. Care sunt membrii clasei ascendenţilor şi colateralilor privilegiaţi?
Răspuns: Părinţii defunctului, fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii fraţilor şi surorilor până la gradul al patrulea inclusiv.
06. Care sunt membrii clasei ascendenţilor ordinari?
Răspuns: Bunicii, străbunicii, stră-străbunicii etc. defunctului, fără limită de grad.
07. Care sunt membrii clasei colateralilor ordinari?
Răspuns: Rudele în linie colaterală ale defunctului până la gradul patru inclusiv, altele decât cele din clasa a doua, şi anume: unchii, mătuşile (fraţii şi surorile părinţilor), verii primari (copiii unchilor şi mătuşilor), fraţii şi surorile bunicilor defunctului.
08. Care este raportul soţului supravieţuitor al defunctului cu fiecare clasă de moştenitori?
Răspuns: Soţul supravieţuitor al defunctului este chemat la moştenire în concurs cu fiecare clasă de moştenitori.
09. Ce se întâmplă în cazul în care nu există moştenitori în grad succesibil în nici una din cele patru clase şi nu există nici soţ supravieţuitor?
Răspuns: Moştenirea este vacantă şi se cuvine statutului.
10. Enumeraţi principiile generale de stabilire a persoanelor chemate efectiv la moştenire
Răspuns:
a) principiul priorităţii clasei de moştenitori în ordinea stabilită de lege între moştenitorii făcând parte din clase diferite;
b) principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă;
c) principiul împărţirii moştenirii în părţi egale (pe capete) între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad.
11. În ce constă principiul priorităţii clasei de moştenitori în ordinea stabilită de lege între moştenitorii din clase diferite? Care este excepţia de la acest principiu?
Răspuns: Dacă există moştenitori în clasa întâi care nu au renunţat la moştenire şi nu sunt nedemni, aceştia înlătură de la succesiune pe moştenitorii din clasele subsecvente.
Moştenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar dacă nu există moştenitori din clasa întâi sau dacă aceştia sunt renunţători sau nedemni, cei din clasa a treia doar dacă nu sunt moştenitori din primele două clase şi aşa mai departe.
Când există moştenitori cu vocaţie succesorală din clase diferite, pentru chemarea efectivă la moştenire esenţial este criteriul ordinului clasei, iar nu acela al gradului de rudenie cu defunctul.
Prin derogare de la această regulă, soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs cu fiecare clasă de moştenitori. El nici nu înlătură, dar nici nu este înlăturat de la moştenire de nici o clasă de moştenitori.
12. În ce constă principiul proximităţii gradului de rudenie cu defunctul între moştenitorii din aceeaşi clasă? Enunţaţi excepţiile.
Răspuns: În cadrul aceleiaşi clase, rudele în grad mai apropiat cu defunctul înlătură rudele în grad mai depărtat.
Excepţia 1: în clasa a doua de moştenitori, părinţii defunctului, rude de gradul întâi, vin la moştenire împreună cu colateralii privilegiaţi, care pot fi rude de gradul doi (fraţii defunctului), trei (nepoţii de frate ai defunctului) sau patru (strănepoţii de frate ai defunctului).
Excepţie 2: reprezentarea succesorală, care permite unei rude în grad mai îndepărtat cu defunctul să urce în locul şi gradul unui ascendent predecedat să moştenească în locul acestuia.
13. În ce constă principiul împărţirii moştenirii în părţi egale între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad? Excepţie.
Răspuns: În cazul în care la moştenire vin mai mulţi moştenitori din aceeaşi clasă şi acelaşi grad de rudenie cu defunctul, moştenirea se împarte pe capete, adică în atâtea părţi egale câţi moştenitori sunt.
Excepţie: în cazul în care la moştenirea defunctului sunt chemaţi fraţi şi surori care nu au aceeaşi părinţi, moştenirea se va face pe linii, fraţii consangvini şi uterini culegând moştenirea fratelui lor decedat doar pe linia părintelui comun, pe care o împart între ei în părţi egale, în funcţie de numărul fraţilor rămaşi în viaţă în fiecare din aceste linii, numai fraţii buni cu defunctul culegând moştenirea atât pe linia paternă, cât şi maternă, deci mai mult decât fiecare frate consangvin sau uterin în parte.
14. Ce sunt fraţii consangvini?
Răspuns: Care au în comun doar tatăl, mamele fiind diferite.
15. Ce sunt fraţii uterini?
Răspuns: Care au în comun doar mama, taţii fiind diferiţi.
16. Ce sunt fraţii buni?
Răspuns: Care au aceiaşi părinţi.
Trimiteți un comentariu