Întrebări şi răspunsuri drept comercial I (03)
01. Ce este cambia?
Răspuns: Un titlu de credit prin care o persoană (trăgător) dă dispoziţie altei persoane (tras) să plătească o sumă de bani, la scadenţă, unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia.
02. Ce este biletul la ordin?
Răspuns: Un titlu de credit prin care o persoană (emitent) se obligă să plătească o sumă de bani, la scadenţă, altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia.
03. Ce este ordinul în producte sau mărfuri?
Răspuns: Este, de fapt, o cambie a cărei particularitate constă în faptul că obligaţia are ca obiect o anumită cantitate de producte sau mărfuri (acest gen de cambie nu a cunoscut o aplicare practică).
04. Ce sunt operaţiunile cu privire la navigaţie?
Răspuns: Se prezintă ca o gamă foarte variată de fapte de comerţ, cum sunt: cumpărarea şi vânzarea sau închirierea vaselor; dotarea vaselor; aprovizionarea vaselor; expediţiile maritime; împrumuturile maritime; ipoteca maritimă etc. Aceste operaţiuni au caracter comercial, indiferent de faptul că sunt realizate în cadrul unei întreprinderi, sunt sau nu făcute într-un scop speculativ. Au un caracter comercial atât operaţiunile privind navigaţia pe mare, cât şi navigaţia pe lacurile sau fluviile interioare.
05. Ce sunt depozitele pentru cauză de comerţ?
Răspuns: Sunt acele depozite de mărfuri care se fac în docuri, antrepozite etc., şi sunt fapte de comerţ numai dacă sunt efectuate în cadrul unei întreprinderi. Dacă depozitul are un caracter izolat ori se face în alte locuri decât cele menţionate mai sus, el este considerat faptă de comerţ numai dacă are „cauză comercială" (aşa cum prevede art. 3 pct. 19 C.com.), fie pentru un deponent sau un depozitar, fie pentru ambele părţi (de exemplu, mărfurile depozitate au fost cumpărate pentru a fi revândute; în acest caz, depozitul este o faptă de comerţ conexă sau accesorie, datorită legăturii sale cu o operaţiune considerată de lege drept faptă de comerţ).
06. Ce este contul curent?
Răspuns: Este un contract prin care părţile convin ca, în loc să lichideze separat şi imediat creanţele lor reciproce, izvorâte din prestaţiile ce şi le-au făcut una către cealaltă, lichidarea să se facă la un anumit termen (legal sau convenţional), prin achitarea soldului de către partea care va fi debitoare. În concepţia Codului comercial român, contul curent constituie fapte de comerţ în toate cazurile când el este folosit de un comerciant. El poate deveni faptă de comerţ obiectivă şi când este folosit de un necomerciant, dacă are o cauză comercială (art.9 Com.), adică este legat de o operaţiune considerată faptă de comerţ (de exemplu, contractul de cont curent încheiat de părţi, care are în vedere prestaţiile reciproce dintr-o vânzare-cumpărare comercială).
07. Ce este cecul?
Răspuns: Un titlu negociabil prin care o persoană (trăgător) dă ordin unei bănci la care are un disponibil (tras) să plătească o sumă de bani unei persoane (beneficiar) sau în contul acesteia (Legea nr. 59/1934 asupra cecului).
08. Ce este contractul de gaj?
Răspuns: Contractul în temeiul căruia debitorul remite creditorului său un bun mobil pentru garantarea obligaţiei sale, creditorul având dreptul de a fi plătit cu preferinţă faţă de alţi creditori (disp.art.478-480 C.com. şi disp.art. 29,Titlul VI din Legea nr.99-1999 privind accelerarea reformei economice).
09. Ce este contractul de fidejusiune?
Răspuns: Contractul prin care o persoană (fidejusor) se obligă faţă de creditorul altei persoane să execute obligaţia debitorului, dacă acesta nu o va executa (art. 1652 -1684 C. civ.).
10. Cum se poate răsturna prezumţia de comercialitate?
Răspuns: Prezumţia de comercialitate instituită prin art. 4 din Codul comercial poate fi răsturnată prin proba contrară, dar numai în condiţiile prevăzute de art. 4 C. com., adică prin dovedirea caracterului civil al obligaţiei sau caracterului necomercial care ar rezulta din chiar actul săvârşit de comerciant.
11. Ce sunt faptele de comerţ unilaterale sau mixte?
Răspuns: Faptele de comerţ (obiective sau subiective) pot fi bilaterale (când actul sau operaţiunea are caracterul unei fapte de comerţ pentru ambele părţi implicate în raportul juridic) sau unilaterale sau mixte (când actul sau operaţiunea are caracterul unei fapte de comerţ numai pentru una dintre părţi, pentru cealaltă putând fi un act de natură civilă; de exemplu, un contract încheiat între un comerciant şi un agricultor pentru cumpărarea unei cantităţi de legume).
Răspuns: Un titlu de credit prin care o persoană (trăgător) dă dispoziţie altei persoane (tras) să plătească o sumă de bani, la scadenţă, unei a treia persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia.
02. Ce este biletul la ordin?
Răspuns: Un titlu de credit prin care o persoană (emitent) se obligă să plătească o sumă de bani, la scadenţă, altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia.
03. Ce este ordinul în producte sau mărfuri?
Răspuns: Este, de fapt, o cambie a cărei particularitate constă în faptul că obligaţia are ca obiect o anumită cantitate de producte sau mărfuri (acest gen de cambie nu a cunoscut o aplicare practică).
04. Ce sunt operaţiunile cu privire la navigaţie?
Răspuns: Se prezintă ca o gamă foarte variată de fapte de comerţ, cum sunt: cumpărarea şi vânzarea sau închirierea vaselor; dotarea vaselor; aprovizionarea vaselor; expediţiile maritime; împrumuturile maritime; ipoteca maritimă etc. Aceste operaţiuni au caracter comercial, indiferent de faptul că sunt realizate în cadrul unei întreprinderi, sunt sau nu făcute într-un scop speculativ. Au un caracter comercial atât operaţiunile privind navigaţia pe mare, cât şi navigaţia pe lacurile sau fluviile interioare.
05. Ce sunt depozitele pentru cauză de comerţ?
Răspuns: Sunt acele depozite de mărfuri care se fac în docuri, antrepozite etc., şi sunt fapte de comerţ numai dacă sunt efectuate în cadrul unei întreprinderi. Dacă depozitul are un caracter izolat ori se face în alte locuri decât cele menţionate mai sus, el este considerat faptă de comerţ numai dacă are „cauză comercială" (aşa cum prevede art. 3 pct. 19 C.com.), fie pentru un deponent sau un depozitar, fie pentru ambele părţi (de exemplu, mărfurile depozitate au fost cumpărate pentru a fi revândute; în acest caz, depozitul este o faptă de comerţ conexă sau accesorie, datorită legăturii sale cu o operaţiune considerată de lege drept faptă de comerţ).
06. Ce este contul curent?
Răspuns: Este un contract prin care părţile convin ca, în loc să lichideze separat şi imediat creanţele lor reciproce, izvorâte din prestaţiile ce şi le-au făcut una către cealaltă, lichidarea să se facă la un anumit termen (legal sau convenţional), prin achitarea soldului de către partea care va fi debitoare. În concepţia Codului comercial român, contul curent constituie fapte de comerţ în toate cazurile când el este folosit de un comerciant. El poate deveni faptă de comerţ obiectivă şi când este folosit de un necomerciant, dacă are o cauză comercială (art.9 Com.), adică este legat de o operaţiune considerată faptă de comerţ (de exemplu, contractul de cont curent încheiat de părţi, care are în vedere prestaţiile reciproce dintr-o vânzare-cumpărare comercială).
07. Ce este cecul?
Răspuns: Un titlu negociabil prin care o persoană (trăgător) dă ordin unei bănci la care are un disponibil (tras) să plătească o sumă de bani unei persoane (beneficiar) sau în contul acesteia (Legea nr. 59/1934 asupra cecului).
08. Ce este contractul de gaj?
Răspuns: Contractul în temeiul căruia debitorul remite creditorului său un bun mobil pentru garantarea obligaţiei sale, creditorul având dreptul de a fi plătit cu preferinţă faţă de alţi creditori (disp.art.478-480 C.com. şi disp.art. 29,Titlul VI din Legea nr.99-1999 privind accelerarea reformei economice).
09. Ce este contractul de fidejusiune?
Răspuns: Contractul prin care o persoană (fidejusor) se obligă faţă de creditorul altei persoane să execute obligaţia debitorului, dacă acesta nu o va executa (art. 1652 -1684 C. civ.).
10. Cum se poate răsturna prezumţia de comercialitate?
Răspuns: Prezumţia de comercialitate instituită prin art. 4 din Codul comercial poate fi răsturnată prin proba contrară, dar numai în condiţiile prevăzute de art. 4 C. com., adică prin dovedirea caracterului civil al obligaţiei sau caracterului necomercial care ar rezulta din chiar actul săvârşit de comerciant.
11. Ce sunt faptele de comerţ unilaterale sau mixte?
Răspuns: Faptele de comerţ (obiective sau subiective) pot fi bilaterale (când actul sau operaţiunea are caracterul unei fapte de comerţ pentru ambele părţi implicate în raportul juridic) sau unilaterale sau mixte (când actul sau operaţiunea are caracterul unei fapte de comerţ numai pentru una dintre părţi, pentru cealaltă putând fi un act de natură civilă; de exemplu, un contract încheiat între un comerciant şi un agricultor pentru cumpărarea unei cantităţi de legume).
Trimiteți un comentariu