Întrebări la teoria generală a obligaţiilor (25)
01. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a da care are drept obiect o sumă de bani?
Răspuns: Această executare este totdeauna posibilă. Dacă debitorul refuză executarea, creditoriul, pe temeiul dreptului său de gaj general asupra patrimoniului debitorului, va putea trece la executarea silită prin vânzarea unor bunuri ale debitorului, iar din preţul obţinut îşi va satisface creanţa sa.
02. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a da care are drept obiect un bun individual determinat?
Răspuns: Debitorul are două obligaţii principale:
a) de a transfera sau constitui dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv;
b) de predare a lucrului (ceea ce implică o obligaţie de a face din partea debitorului, anume păstrarea bunului până la predare).
03. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a da care are drept obiect un bun de gen?
Răspuns:
a) să ceară executarea silită în natură atunci când acest lucru este cu putinţă;
b) să achiziţioneze cantitatea de bunuri ce formează obiectul obligaţiei din altă parte, în contul debitorului, urmând a recupera preţul prin executarea silită asupra bunurilor debitorului;
c) să accepte executarea prin echivalent, adică plata de despăgubiri.
04. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a face?
Răspuns: Orice obligaţie de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului (art. 1075 C.civ.). Această regulă se aplică numai la obligaţiile de a face intuitu personae, care implică o activitate personală deosebită din partea debitorului, activitate avută în vedere de creditor la naşterea raportului juridic obligaţional.
05. Ce sunt daunele cominatorii?
Răspuns: O sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere – sau pentru o altă unitate de timp: săptămână, lună – până la executarea obligaţiei. Trăsătura esenţială a daunelor cominatorii este aceea că apar ca un mijloc de constrângere, prin ameninţarea pe care o prezintă pentru debitor, spre a-l determina să-şi execute obligaţia asumată.
06. Care sunt situaţiile în care nu se aplică daune cominatorii?
Răspuns: Obligaţiile având drept obiect sume de bani, deoarece acestea produc dobânzi în caz de întârziere la executare. De asemenea, ele nu pot fi acordate nici pentru obligaţiile de a da, care, în principiu, pot fi executate în natură.
07. Care sunt situaţiile în care se aplică daune cominatorii?
Răspuns: Când este vorba despre asigurarea executării obligaţiilor de a face şi de a nu face. Totuşi, chiar şi în această situaţie nu se acordă daune cominatorii dacă:
a) executarea lor în natură nu mai este posibilă;
b) este posibilă executarea obligaţiilor în natură pe cale silită;
c) refuzul debitorului de a executa este clar exprimat.
Răspuns: Această executare este totdeauna posibilă. Dacă debitorul refuză executarea, creditoriul, pe temeiul dreptului său de gaj general asupra patrimoniului debitorului, va putea trece la executarea silită prin vânzarea unor bunuri ale debitorului, iar din preţul obţinut îşi va satisface creanţa sa.
02. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a da care are drept obiect un bun individual determinat?
Răspuns: Debitorul are două obligaţii principale:
a) de a transfera sau constitui dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra bunului respectiv;
b) de predare a lucrului (ceea ce implică o obligaţie de a face din partea debitorului, anume păstrarea bunului până la predare).
03. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a da care are drept obiect un bun de gen?
Răspuns:
a) să ceară executarea silită în natură atunci când acest lucru este cu putinţă;
b) să achiziţioneze cantitatea de bunuri ce formează obiectul obligaţiei din altă parte, în contul debitorului, urmând a recupera preţul prin executarea silită asupra bunurilor debitorului;
c) să accepte executarea prin echivalent, adică plata de despăgubiri.
04. Cum se face executarea silită în natură a unei obligaţii de a face?
Răspuns: Orice obligaţie de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului (art. 1075 C.civ.). Această regulă se aplică numai la obligaţiile de a face intuitu personae, care implică o activitate personală deosebită din partea debitorului, activitate avută în vedere de creditor la naşterea raportului juridic obligaţional.
05. Ce sunt daunele cominatorii?
Răspuns: O sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere – sau pentru o altă unitate de timp: săptămână, lună – până la executarea obligaţiei. Trăsătura esenţială a daunelor cominatorii este aceea că apar ca un mijloc de constrângere, prin ameninţarea pe care o prezintă pentru debitor, spre a-l determina să-şi execute obligaţia asumată.
06. Care sunt situaţiile în care nu se aplică daune cominatorii?
Răspuns: Obligaţiile având drept obiect sume de bani, deoarece acestea produc dobânzi în caz de întârziere la executare. De asemenea, ele nu pot fi acordate nici pentru obligaţiile de a da, care, în principiu, pot fi executate în natură.
07. Care sunt situaţiile în care se aplică daune cominatorii?
Răspuns: Când este vorba despre asigurarea executării obligaţiilor de a face şi de a nu face. Totuşi, chiar şi în această situaţie nu se acordă daune cominatorii dacă:
a) executarea lor în natură nu mai este posibilă;
b) este posibilă executarea obligaţiilor în natură pe cale silită;
c) refuzul debitorului de a executa este clar exprimat.
Trimiteți un comentariu