Întrebări şi răspunsuri drept comercial I (05)
01. Ce este societatea comercială?
Răspuns: O întreprindere pe care una sau mai multe persoane o organizează prin actul constitutiv, în vederea realizării de beneficii (ca subiect de drept autonom sau şi fără această însuşire), afectându-i bunurile necesare pentru îndeplinirea de fapte de comerţ corespunzător obiectului statutar de activitate.
02. În ce constă dubla natură juridică a societăţii comerciale?
Răspuns:
a) contract (pactul societar);
b) formă instituţionalizată căreia i se atribuie personalitate juridică.
03. Definiţi contractul de societate
Răspuns: Acordul de voinţă prin care două sau mai multe persoane consimt să constituie, prin aporturi individuale, un fond comun, destinat unei activităţi lucrative, desfăşurate împreună, prin îndeplinirea de acte de comerţ, în scopul de a împărţi foloasele realizate.
04. Enumeraţi caracteristicile contractului de societate
Răspuns:
a) consensual;
b) patrimonial;
c) oneros;
d) comutativ;
e) comercial.
05. Cât de consensual este contractul de societate?
Răspuns: Consensualismul nu trebuie absolutizat. Părţile care încheie contractul de înfiinţare a societăţii comerciale beneficiază de libertatea de voinţă în anumite condiţii stabilite prin dispoziţii legale imperative, referitoare mai ales la obiectul de activitate al entităţii colective.
06. Se poate considera că contractul de societate ar avea caracter aleatoriu?
Răspuns: Faptul că rezultatele economice ale activităţii desfăşurate în comun se pot solda şi cu eventuale pierderi, nu numai cu beneficii, nu transformă contractul de societate într-o operaţiune aleatorie. Elementul de incertitudine constând în riscul de deficit nu prezintă relevanţă pentru caracterizarea, sub acest aspect, a contractului de societate.
07. Enumeraţi elementele constitutive ale contractului de societate
Răspuns: Este vorba despre elementele generale (comune tuturor contractelor):
a) capacitatea;
b) consimţământul;
c) obiectul;
d) cauza.
08. Pentru ce tip de societate eroarea asupra persoanei atrage nulitatea relativă a contractului de societate?
Răspuns: Societăţile de persoane (nu şi cele de capitaluri).
09. În ce condiţii dolul afectează consimţământul acordat în favoarea unui contract de societate?
Răspuns: Dolul trebuie să îndeplinească condiţia de a emana de la toţi coasociaţii, în caz contrar nu se poate anula contractul, nici măcar parţial.
10. În ce constau atenuările de la dreptul comun pe care le atrage constatarea judecătorească a unei cauze de nulitate a contractului de societate?
Răspuns: În cazul în care cocontractanţii sunt numeroşi, se merge pe ideea de a nu fi afectate raporturile juridice plurilaterale mai mult decât este necesar. Derogarea se face prin izolarea sancţiunii în sfera raportului juridic viciat.
11. Ce se înţelege prin obiectul contractului de societate?
Răspuns: Ansamblul de operaţiuni pe care aceasta urmează să le îndeplinească în vederea realizării de beneficii de către asociaţii în cauză.
12. Enumeraţi caracteristicile obiectului contractului de societate
Răspuns:
a) determinat sau determinabil (dacă aportul constă într-un bun);
b) posibil;
c) personal (dacă aportul constă dintr-un fapt sau activitatea unui asociat);
d) licit.
13. Ce este aportul asociaţilor?
Răspuns: Valoarea patrimonială cu care orice asociat convine (prin actul constitutiv dar şi prin subscripţii ulterioare) să contribuie la alcătuirea sau majorarea capitalului social, în condiţiile şi în termenele stipulate. Ca orice alt act juridic patrimonial, are două laturi distincte: manifestarea de voinţă, prin care asociatul se obligă să contribuie la constituirea capitalului social, şi un fapt juridic, constând în predarea (la data convenită) a bunului subscris.
14. Cum se numeşte obligaţia constând în manifestarea acordului de a contribui la formarea capitalului social prin semnarea prospectului de emisiune a acţiunilor, lansat de fondatori?
Răspuns: Subscripţie.
15. Cum se numeşte operaţiunea prin care asociatul predă bunul sau îşi cesionează dreptul ce reprezintă aportul?
Răspuns: Vărsământ (sau liberare a aportului).
16. Care este deosebirea dintre subscriere şi aport?
Răspuns: Nu există nicio deosebire de natură, dar pot apărea decalaje de timp între ele (vărsământul putând interveni ulterior).
17. În ce constă exercitarea în comun a activităţii statutare?
Răspuns: Societatea implică voinţa membrilor de a conlucra în scopul îndeplinirii faptelor de comerţ ce se încadrează în finalităţile prevăzute de actele constitutive.
18. În ce constă participarea la beneficii şi pierderi?
Răspuns: Criteriile de împărţire a câştigurilor, periodicitatea repartizării acestora, cât şi modul de imputare distributivă a pierderilor se stabilesc exclusiv prin voinţa concordantă a asociaţilor. Iar, dacă nu s-a stabilit nimic în această privinţă dividendele se plătesc asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social.
Răspuns: O întreprindere pe care una sau mai multe persoane o organizează prin actul constitutiv, în vederea realizării de beneficii (ca subiect de drept autonom sau şi fără această însuşire), afectându-i bunurile necesare pentru îndeplinirea de fapte de comerţ corespunzător obiectului statutar de activitate.
02. În ce constă dubla natură juridică a societăţii comerciale?
Răspuns:
a) contract (pactul societar);
b) formă instituţionalizată căreia i se atribuie personalitate juridică.
03. Definiţi contractul de societate
Răspuns: Acordul de voinţă prin care două sau mai multe persoane consimt să constituie, prin aporturi individuale, un fond comun, destinat unei activităţi lucrative, desfăşurate împreună, prin îndeplinirea de acte de comerţ, în scopul de a împărţi foloasele realizate.
04. Enumeraţi caracteristicile contractului de societate
Răspuns:
a) consensual;
b) patrimonial;
c) oneros;
d) comutativ;
e) comercial.
05. Cât de consensual este contractul de societate?
Răspuns: Consensualismul nu trebuie absolutizat. Părţile care încheie contractul de înfiinţare a societăţii comerciale beneficiază de libertatea de voinţă în anumite condiţii stabilite prin dispoziţii legale imperative, referitoare mai ales la obiectul de activitate al entităţii colective.
06. Se poate considera că contractul de societate ar avea caracter aleatoriu?
Răspuns: Faptul că rezultatele economice ale activităţii desfăşurate în comun se pot solda şi cu eventuale pierderi, nu numai cu beneficii, nu transformă contractul de societate într-o operaţiune aleatorie. Elementul de incertitudine constând în riscul de deficit nu prezintă relevanţă pentru caracterizarea, sub acest aspect, a contractului de societate.
07. Enumeraţi elementele constitutive ale contractului de societate
Răspuns: Este vorba despre elementele generale (comune tuturor contractelor):
a) capacitatea;
b) consimţământul;
c) obiectul;
d) cauza.
08. Pentru ce tip de societate eroarea asupra persoanei atrage nulitatea relativă a contractului de societate?
Răspuns: Societăţile de persoane (nu şi cele de capitaluri).
09. În ce condiţii dolul afectează consimţământul acordat în favoarea unui contract de societate?
Răspuns: Dolul trebuie să îndeplinească condiţia de a emana de la toţi coasociaţii, în caz contrar nu se poate anula contractul, nici măcar parţial.
10. În ce constau atenuările de la dreptul comun pe care le atrage constatarea judecătorească a unei cauze de nulitate a contractului de societate?
Răspuns: În cazul în care cocontractanţii sunt numeroşi, se merge pe ideea de a nu fi afectate raporturile juridice plurilaterale mai mult decât este necesar. Derogarea se face prin izolarea sancţiunii în sfera raportului juridic viciat.
11. Ce se înţelege prin obiectul contractului de societate?
Răspuns: Ansamblul de operaţiuni pe care aceasta urmează să le îndeplinească în vederea realizării de beneficii de către asociaţii în cauză.
12. Enumeraţi caracteristicile obiectului contractului de societate
Răspuns:
a) determinat sau determinabil (dacă aportul constă într-un bun);
b) posibil;
c) personal (dacă aportul constă dintr-un fapt sau activitatea unui asociat);
d) licit.
13. Ce este aportul asociaţilor?
Răspuns: Valoarea patrimonială cu care orice asociat convine (prin actul constitutiv dar şi prin subscripţii ulterioare) să contribuie la alcătuirea sau majorarea capitalului social, în condiţiile şi în termenele stipulate. Ca orice alt act juridic patrimonial, are două laturi distincte: manifestarea de voinţă, prin care asociatul se obligă să contribuie la constituirea capitalului social, şi un fapt juridic, constând în predarea (la data convenită) a bunului subscris.
14. Cum se numeşte obligaţia constând în manifestarea acordului de a contribui la formarea capitalului social prin semnarea prospectului de emisiune a acţiunilor, lansat de fondatori?
Răspuns: Subscripţie.
15. Cum se numeşte operaţiunea prin care asociatul predă bunul sau îşi cesionează dreptul ce reprezintă aportul?
Răspuns: Vărsământ (sau liberare a aportului).
16. Care este deosebirea dintre subscriere şi aport?
Răspuns: Nu există nicio deosebire de natură, dar pot apărea decalaje de timp între ele (vărsământul putând interveni ulterior).
17. În ce constă exercitarea în comun a activităţii statutare?
Răspuns: Societatea implică voinţa membrilor de a conlucra în scopul îndeplinirii faptelor de comerţ ce se încadrează în finalităţile prevăzute de actele constitutive.
18. În ce constă participarea la beneficii şi pierderi?
Răspuns: Criteriile de împărţire a câştigurilor, periodicitatea repartizării acestora, cât şi modul de imputare distributivă a pierderilor se stabilesc exclusiv prin voinţa concordantă a asociaţilor. Iar, dacă nu s-a stabilit nimic în această privinţă dividendele se plătesc asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social.
Trimiteți un comentariu