Întrebări şi răspunsuri drept comercial I (06)
01. Enumeraţi tipurile de organizare asociativă
Răspuns:
a) societatea în nume colectiv;
b) societatea în comandită simplă;
c) societatea în comandită pe acţiuni;
d) societatea pe acţiuni;
e) societatea cu răspundere limitată.
02. Care este criteriul folosit de art. 2 din Legea nr. 31/1990 în vederea clasificării societăţilor comerciale?
Răspuns: Întinderea obligaţiilor pe care asociaţii şi le asumă pentru datoriile contractate de societate în cursul activităţii sale statutare. Din acest punct de vedere avem:
a) societăţi ai căror asociaţi răspund nemărginit şi solidar pentru pasivul comun;
b) societăţi ai căror asociaţi pot fi urmăriţi de creditorii societăţii pentru datoriile entităţii colective, numai în limita aportului fiecăruia dintre ei.
03. Care este cauza pentru care societatea în nume colectiv s-a bucurat de un maxim de credit?
Răspuns: Capitalul social constituie o garanţie importantă pentru creditorii sociali, fiind excluşi creditorii personali ai asociaţilor, în plus, fiecare dintre asociaţi răspunde integral şi solidar, cu întregul său patrimoniu personal, pentru datoriile societăţii. Astfel, creditorii societăţii, care vor fi plătiţi în principal din bunurile sociale, vor avea, între altele, un drept de gaj asupra averii oricărui asociat, indiferent că asupra fiecăruia dintre averile asociaţilor vin în concurs şi creditorii proprii ai acestora.
04. Care sunt cele două categorii de membri ai societăţii în comandită simplă?
Răspuns:
a) comanditaţii;
b) comanditarii.
05. Care este răspunderea comanditaţilor în societatea în comandită simplă?
Răspuns: Exact ca şi cea a asociaţilor în SNC.
06. Care este răspunderea comanditarilor?
Răspuns: Comanditarul furnizează un capital, care va face parte din capitalul social, şi la nivelul căruia îşi mărgineşte şi riscurile.
07. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre membrii comanditari ai SCS şi împrumutătorii din contractul de împrumut?
Răspuns: Împrumutătorul îşi recuperează banii dacă împrumutatul face afaceri nerentabile, pe când comanditarul îşi asumă riscul ca aportul său la capitalul social să fie preluat de creditorii societăţii; apoi, împrumutătorul nu are dreptul să intervină în afacerile societăţii, în timp ce comanditarul este asociat.
08. Ce sunt regiile autonome?
Răspuns: Întreprinderi publice care se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare - precum şi în unele domenii aparţinând unor ramuri stabilite de guvern.
09. De câte feluri sunt cooperativele?
Răspuns:
a) de producţie;
b) de consum.
10. Enumeraţi categoriile de auxiliari ai comercianţilor
Răspuns:
a) auxiliarii dependenţi (prepuşii, comisvoiajorii şi comisii pentru negoţ);
b) auxiliarii autonomi sau independenţi (mijlocitorii, agenţii de bursă şi agenţii de comerţ).
11. Ce este reprezentanţa sau reprezentarea comercială?
Răspuns: Operaţie juridică prin care o persoană numită reprezentant încheie acte juridice cu terţii în numele şi pe seama altei persoane numită „reprezentat", cu consecinţă că efectele actelor juridice încheiate - drepturi şi obligaţiuni - se produc direct în persoana reprezentatului.
12. În ce constă derogarea de la regula relativităţii contractelor pe care o instituie reprezentarea?
Răspuns: Reprezentarea este o formă anormală de contractare în care beneficiarul convenţiei (reprezentatul) nu intervine la încheierea sa, ci însărcinează o altă persoană (reprezentantul) să manifeste voinţa pentru sine, efectele actului juridic producându-se în patrimoniul reprezentantului.
13. De câte feluri este reprezentarea în dreptul privat?
Răspuns:
a) convenţională sau voluntară;
b) necesară sau legală.
14. Ce este reprezentarea necesară?
Răspuns: Reprezentanţa ce izvorăşte din lege (tutorele sau curatorul; contractul de societate în nume colectiv).
15. Ce este reprezentarea voluntară?
Răspuns: Instituţia juridică în virtutea căreia o persoană împuterniceşte pe o altă persoană să încheie acte juridice pe numele şi pe socoteala sa.
16. Se poate face confuzie între reprezentare şi mandat sau comision?
Răspuns: Nu.
17. Care sunt condiţiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească reprezentarea?
Răspuns:
a) să existe un raport de reprezentare, autorizaţie sau împuternicire;
b) intenţia de a reprezenta;
c) voinţa valabilă a reprezentantului.
18. Care sunt efectele reprezentării în raporturile dintre reprezentat şi terţ?
Răspuns: Efectul esenţial al reprezentării constă în aceea că actele juridice încheiate de reprezentant produc efecte juridice active sau pasive numai în patrimoniul reprezentatului, în consecinţă, numai reprezentatul trebuie să aibă capacitatea de a contracta; el trebuie să aibă voinţă liberă şi neviciată, întrucât numai el este titular de drepturi şi obligaţiuni. Reprezentantul trebuie să aibă doar discernământ, dar teoretic ar putea avea şi o capacitate juridică restrânsă.
Calitatea de comerciant şi natura comercială a operaţiunii se analizează cu referire la reprezentant. Actul juridic încheiat de reprezentant îl obligă însă pe reprezentat numai dacă a fost încheiat în limitele împuternicirii.
19. Care sunt efectele reprezentării faţă de reprezentant?
Răspuns: Actul juridic încheiat nu produce efecte faţa de reprezentant, în schimb, reprezentantul datorează despăgubiri terţului, pentru eventualele prejudicii cauzate cu rea credinţă, prin depăşirea împuternicirii sau din culpă. Reprezentantul îşi poate substitui o altă persoană cu condiţia ca o atare substituire să nu-i fi fost interzisă şi ca actul în legătură cu care operează substituirea să facă parte din acele acte în privinţa cărora practica admite o atare operaţie.
Răspuns:
a) societatea în nume colectiv;
b) societatea în comandită simplă;
c) societatea în comandită pe acţiuni;
d) societatea pe acţiuni;
e) societatea cu răspundere limitată.
02. Care este criteriul folosit de art. 2 din Legea nr. 31/1990 în vederea clasificării societăţilor comerciale?
Răspuns: Întinderea obligaţiilor pe care asociaţii şi le asumă pentru datoriile contractate de societate în cursul activităţii sale statutare. Din acest punct de vedere avem:
a) societăţi ai căror asociaţi răspund nemărginit şi solidar pentru pasivul comun;
b) societăţi ai căror asociaţi pot fi urmăriţi de creditorii societăţii pentru datoriile entităţii colective, numai în limita aportului fiecăruia dintre ei.
03. Care este cauza pentru care societatea în nume colectiv s-a bucurat de un maxim de credit?
Răspuns: Capitalul social constituie o garanţie importantă pentru creditorii sociali, fiind excluşi creditorii personali ai asociaţilor, în plus, fiecare dintre asociaţi răspunde integral şi solidar, cu întregul său patrimoniu personal, pentru datoriile societăţii. Astfel, creditorii societăţii, care vor fi plătiţi în principal din bunurile sociale, vor avea, între altele, un drept de gaj asupra averii oricărui asociat, indiferent că asupra fiecăruia dintre averile asociaţilor vin în concurs şi creditorii proprii ai acestora.
04. Care sunt cele două categorii de membri ai societăţii în comandită simplă?
Răspuns:
a) comanditaţii;
b) comanditarii.
05. Care este răspunderea comanditaţilor în societatea în comandită simplă?
Răspuns: Exact ca şi cea a asociaţilor în SNC.
06. Care este răspunderea comanditarilor?
Răspuns: Comanditarul furnizează un capital, care va face parte din capitalul social, şi la nivelul căruia îşi mărgineşte şi riscurile.
07. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre membrii comanditari ai SCS şi împrumutătorii din contractul de împrumut?
Răspuns: Împrumutătorul îşi recuperează banii dacă împrumutatul face afaceri nerentabile, pe când comanditarul îşi asumă riscul ca aportul său la capitalul social să fie preluat de creditorii societăţii; apoi, împrumutătorul nu are dreptul să intervină în afacerile societăţii, în timp ce comanditarul este asociat.
08. Ce sunt regiile autonome?
Răspuns: Întreprinderi publice care se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare - precum şi în unele domenii aparţinând unor ramuri stabilite de guvern.
09. De câte feluri sunt cooperativele?
Răspuns:
a) de producţie;
b) de consum.
10. Enumeraţi categoriile de auxiliari ai comercianţilor
Răspuns:
a) auxiliarii dependenţi (prepuşii, comisvoiajorii şi comisii pentru negoţ);
b) auxiliarii autonomi sau independenţi (mijlocitorii, agenţii de bursă şi agenţii de comerţ).
11. Ce este reprezentanţa sau reprezentarea comercială?
Răspuns: Operaţie juridică prin care o persoană numită reprezentant încheie acte juridice cu terţii în numele şi pe seama altei persoane numită „reprezentat", cu consecinţă că efectele actelor juridice încheiate - drepturi şi obligaţiuni - se produc direct în persoana reprezentatului.
12. În ce constă derogarea de la regula relativităţii contractelor pe care o instituie reprezentarea?
Răspuns: Reprezentarea este o formă anormală de contractare în care beneficiarul convenţiei (reprezentatul) nu intervine la încheierea sa, ci însărcinează o altă persoană (reprezentantul) să manifeste voinţa pentru sine, efectele actului juridic producându-se în patrimoniul reprezentantului.
13. De câte feluri este reprezentarea în dreptul privat?
Răspuns:
a) convenţională sau voluntară;
b) necesară sau legală.
14. Ce este reprezentarea necesară?
Răspuns: Reprezentanţa ce izvorăşte din lege (tutorele sau curatorul; contractul de societate în nume colectiv).
15. Ce este reprezentarea voluntară?
Răspuns: Instituţia juridică în virtutea căreia o persoană împuterniceşte pe o altă persoană să încheie acte juridice pe numele şi pe socoteala sa.
16. Se poate face confuzie între reprezentare şi mandat sau comision?
Răspuns: Nu.
17. Care sunt condiţiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească reprezentarea?
Răspuns:
a) să existe un raport de reprezentare, autorizaţie sau împuternicire;
b) intenţia de a reprezenta;
c) voinţa valabilă a reprezentantului.
18. Care sunt efectele reprezentării în raporturile dintre reprezentat şi terţ?
Răspuns: Efectul esenţial al reprezentării constă în aceea că actele juridice încheiate de reprezentant produc efecte juridice active sau pasive numai în patrimoniul reprezentatului, în consecinţă, numai reprezentatul trebuie să aibă capacitatea de a contracta; el trebuie să aibă voinţă liberă şi neviciată, întrucât numai el este titular de drepturi şi obligaţiuni. Reprezentantul trebuie să aibă doar discernământ, dar teoretic ar putea avea şi o capacitate juridică restrânsă.
Calitatea de comerciant şi natura comercială a operaţiunii se analizează cu referire la reprezentant. Actul juridic încheiat de reprezentant îl obligă însă pe reprezentat numai dacă a fost încheiat în limitele împuternicirii.
19. Care sunt efectele reprezentării faţă de reprezentant?
Răspuns: Actul juridic încheiat nu produce efecte faţa de reprezentant, în schimb, reprezentantul datorează despăgubiri terţului, pentru eventualele prejudicii cauzate cu rea credinţă, prin depăşirea împuternicirii sau din culpă. Reprezentantul îşi poate substitui o altă persoană cu condiţia ca o atare substituire să nu-i fi fost interzisă şi ca actul în legătură cu care operează substituirea să facă parte din acele acte în privinţa cărora practica admite o atare operaţie.
Trimiteți un comentariu