Întrebări de drept succesoral (05)
01. Definiţi reprezentarea succesorală
Răspuns: Instituţia care permite anumitor moştenitori legali (descendenţilor în linie dreaptă şi descendenţilor fraţilor şi surorilor defunctului) să urce în locul şi gradul unui ascendent decedat anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege în locul acestuia partea ce i s-ar fi cuvenit din moştenire dacă ar fi fost în viaţă.
02. Cum se numeşte ascendentul predecedat?
Răspuns: Reprezentat.
03. Cum se numeşte moştenitorul care vine la moştenire prin reprezentare?
Răspuns: Reprezentant.
04. Care este fundamentul instituţiei juridice a reprezentării?
Răspuns:
a) ideea de a sustrage devoluţiunea succesorală hazardului unei cronologii accidentale a deceselor;
b) asigurarea respectului egalităţii tulpinilor, pornind de la ideea că afecţiunea lui de cujus faţă de succesorii săi ca şi sentimentul de datorie faţă de familie nu se apreciază individual, ci faţă de tulpina pe care fiecare dintre aceştia o formează împreună cu descendenţii lor.
05. Care este domeniul reprezentării?
Răspuns: Reprezentarea succesorală este permisă numai în cazul descendenţilor în linie dreaptă ai defunctului şi în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi.
06. Cum are loc reprezentarea în cazul descendenţilor în linie dreaptă?
Răspuns: Reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă (art. 665, alin. 1, C.civ.). Altfel spus, în linie directă descendentă, reprezentarea operează indiferent de gradul de rudenie al reprezentantului cu defunctul.
Având în vedere că însăşi raţiunea de a fi a reprezentării este aceea de a păstra egalitatea între tulpini, rezultă că aceasta nu poate opera decât dacă există mai multe tulpini, iar nu şi în cazul în care există una singură.
07. Cum are loc reprezentarea în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi?
Răspuns: În linie colaterală, reprezentarea este admisă în privinţa copiilor şi descendenţilor fraţilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuşă, întâmple-se ca toţi fraţii şi surorile defunctului, fiind morţi mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenţii lor, în grade egale sau neegale (art. 666 C.civ.).
08. Enumeraţi condiţiile reprezentării pe care trebuie să le întrunească persoana reprezentantului
Răspuns:
a) trebuie să fie predecedat lui de cujus;
b) să fi avut chemare efectivă la moştenire.
09. Pot fi reprezentaţi renunţătorii şi nedemnii?
Răspuns: Nu, descendenţii renunţătorilor şi nedemnilor pot moşteni în nume propriu, dacă nu există moştenitori în rang preferabil.
10. Enumeraţi condiţiile reprezentării pe care trebuie să le întrunească persoana reprezentatului
Răspuns:
a) reprezentantul trebuie să aibă aptitudinea de a-l moşteni pe defunct;
b) aptitudinea reprezentantului de a culege moştenirea celui reprezentat este indiferentă.
11. În ce constă aptitudinea reprezentantului de a-l moşteni pe defunct?
Răspuns: Reprezentantul trebuie să fie în viaţă sau cel puţin conceput la data deschiderii moştenirii, să nu fie renunţător sau nedemn faţă de de cujus şi să aibă vocaţie proprie la moştenirea celui decedat.
12. De la cine dobândeşte drepturi succesorale reprezentantul?
Răspuns: Direct de la defunct prin efectul reprezentării, iar nu de la reprezentat. Drepturile succesorale ale reprezentantului nu tranzitează nici un moment patrimoniul reprezentatului înainte de a ajunge la reprezentant.
13. Care sunt efectele reprezentării?
Răspuns:
a) plasarea reprezentantului în locul reprezentatului;
b) împărţirea moştenirii pe tulpini;
c) reprezentarea operează de drept.
14. Cum se face împărţirea moştenirii pe tulpini?
Răspuns: Moştenirea se va împărţi în atâtea părţi câţi copii (descendenţi de rangul întâi) sau fraţi şi surori a avut defunctul, care vin efectiv la moştenire sau care, fiind predecedaţi, sunt reprezentaţi de descendeţii lor, iar nu pe capete, indiferent dacă moştenitorii care culeg succesiunea sunt în grade diferite sau egale de rudenie cu defunctul.
15. Care sunt efectele secundare ale împărţirii moştenirii pe tulpini?
Răspuns:
a) în caz de renunţare la moştenire a unuia dintre reprezentanţi, partea acestuia din moştenire va reveni moştenitorilor care fac parte din aceeaşi tulpină cu acesta, iar nu tuturor moştenitorilor;
b) în cazul în care există obligaţia de raport, reprezentantul ţinut la aceasta trebuie să raporteze nu numai donaţiile pe care le-a primit el de la defunct fără scutire de raport, ci şi donaţiile nescutite de raport pe care le-a primit reprezentantul de la defunct;
c) calculul rezervei descendenţilor defunctului se va face în funcţie de numărul tulpinilor, iar nu în funcţie de numărul lor.
Răspuns: Instituţia care permite anumitor moştenitori legali (descendenţilor în linie dreaptă şi descendenţilor fraţilor şi surorilor defunctului) să urce în locul şi gradul unui ascendent decedat anterior deschiderii succesiunii, pentru a culege în locul acestuia partea ce i s-ar fi cuvenit din moştenire dacă ar fi fost în viaţă.
02. Cum se numeşte ascendentul predecedat?
Răspuns: Reprezentat.
03. Cum se numeşte moştenitorul care vine la moştenire prin reprezentare?
Răspuns: Reprezentant.
04. Care este fundamentul instituţiei juridice a reprezentării?
Răspuns:
a) ideea de a sustrage devoluţiunea succesorală hazardului unei cronologii accidentale a deceselor;
b) asigurarea respectului egalităţii tulpinilor, pornind de la ideea că afecţiunea lui de cujus faţă de succesorii săi ca şi sentimentul de datorie faţă de familie nu se apreciază individual, ci faţă de tulpina pe care fiecare dintre aceştia o formează împreună cu descendenţii lor.
05. Care este domeniul reprezentării?
Răspuns: Reprezentarea succesorală este permisă numai în cazul descendenţilor în linie dreaptă ai defunctului şi în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi.
06. Cum are loc reprezentarea în cazul descendenţilor în linie dreaptă?
Răspuns: Reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă (art. 665, alin. 1, C.civ.). Altfel spus, în linie directă descendentă, reprezentarea operează indiferent de gradul de rudenie al reprezentantului cu defunctul.
Având în vedere că însăşi raţiunea de a fi a reprezentării este aceea de a păstra egalitatea între tulpini, rezultă că aceasta nu poate opera decât dacă există mai multe tulpini, iar nu şi în cazul în care există una singură.
07. Cum are loc reprezentarea în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi?
Răspuns: În linie colaterală, reprezentarea este admisă în privinţa copiilor şi descendenţilor fraţilor sau surorilor defunctului, vie ei la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuşă, întâmple-se ca toţi fraţii şi surorile defunctului, fiind morţi mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenţii lor, în grade egale sau neegale (art. 666 C.civ.).
08. Enumeraţi condiţiile reprezentării pe care trebuie să le întrunească persoana reprezentantului
Răspuns:
a) trebuie să fie predecedat lui de cujus;
b) să fi avut chemare efectivă la moştenire.
09. Pot fi reprezentaţi renunţătorii şi nedemnii?
Răspuns: Nu, descendenţii renunţătorilor şi nedemnilor pot moşteni în nume propriu, dacă nu există moştenitori în rang preferabil.
10. Enumeraţi condiţiile reprezentării pe care trebuie să le întrunească persoana reprezentatului
Răspuns:
a) reprezentantul trebuie să aibă aptitudinea de a-l moşteni pe defunct;
b) aptitudinea reprezentantului de a culege moştenirea celui reprezentat este indiferentă.
11. În ce constă aptitudinea reprezentantului de a-l moşteni pe defunct?
Răspuns: Reprezentantul trebuie să fie în viaţă sau cel puţin conceput la data deschiderii moştenirii, să nu fie renunţător sau nedemn faţă de de cujus şi să aibă vocaţie proprie la moştenirea celui decedat.
12. De la cine dobândeşte drepturi succesorale reprezentantul?
Răspuns: Direct de la defunct prin efectul reprezentării, iar nu de la reprezentat. Drepturile succesorale ale reprezentantului nu tranzitează nici un moment patrimoniul reprezentatului înainte de a ajunge la reprezentant.
13. Care sunt efectele reprezentării?
Răspuns:
a) plasarea reprezentantului în locul reprezentatului;
b) împărţirea moştenirii pe tulpini;
c) reprezentarea operează de drept.
14. Cum se face împărţirea moştenirii pe tulpini?
Răspuns: Moştenirea se va împărţi în atâtea părţi câţi copii (descendenţi de rangul întâi) sau fraţi şi surori a avut defunctul, care vin efectiv la moştenire sau care, fiind predecedaţi, sunt reprezentaţi de descendeţii lor, iar nu pe capete, indiferent dacă moştenitorii care culeg succesiunea sunt în grade diferite sau egale de rudenie cu defunctul.
15. Care sunt efectele secundare ale împărţirii moştenirii pe tulpini?
Răspuns:
a) în caz de renunţare la moştenire a unuia dintre reprezentanţi, partea acestuia din moştenire va reveni moştenitorilor care fac parte din aceeaşi tulpină cu acesta, iar nu tuturor moştenitorilor;
b) în cazul în care există obligaţia de raport, reprezentantul ţinut la aceasta trebuie să raporteze nu numai donaţiile pe care le-a primit el de la defunct fără scutire de raport, ci şi donaţiile nescutite de raport pe care le-a primit reprezentantul de la defunct;
c) calculul rezervei descendenţilor defunctului se va face în funcţie de numărul tulpinilor, iar nu în funcţie de numărul lor.
Trimiteți un comentariu