Test drept internaţional public (15)
01. Exequatur este:
a) un document care atestă caracterul public al misiunii şi faptul că se poate avea încredere în calitatea de reprezentant deplin a şefului misiunii;
b) instituţia care reflectă dreptul cooperării, creşterea sau declinul relaţiilor consulare reflectând intensitatea relaţiilor economice, comerciale sau sociale dintre cele două state;
c) actul discreţionar prin care statul de reşedinţă face admiterea şefilor de post consular;
d) actul prin care se face numirea şefilor de post consular.
02. Negocierea este:
a) atunci când diferendul este examinat de un organ (preconstituit sau acceptat de părţi după naşterea diferendului) care face părţilor propuneri şi le oferă soluţii concrete pentru stingerea diferendului;
b) o procedură de soluţionare a diferendelor pe calea discuţiilor dintre cele două părţi situate pe poziţii adverse;
c) intervenţia unuia sau mai multor state care se află în bune raporturi cu părţile la diferend, dar care nu propune/propun în mod direct un mod de soluţionare;
d) include bunele oficii, între cele două existând o diferenţă cantitativă, de grad, a intervenţiei terţului.
03. Sursele obligaţiei de a supune diferendul arbitrajului pot fi:
a) represaliile armate;
b) compromisul;
c) clauza compromisorie;
d) un tratat general de arbitraj.
04. Sentinţa arbitrală poate fi afectată de nulitate:
a) dacă tribunalul a comis un exces de putere;
b) dacă s-a stabilit că un membru al tribunalului a fost corupt;
c) dacă s-a stabilit nulitatea compromisului sau a cauzei arbitrale, nulitate care îşi extinde efectele asupra sentinţei;
d) dacă au fost violate norme fundamentale de procedură sau lipseşte motivarea.
05. Ocupatio bellica:
a) este singurul război a cărui liceitate este necontestată, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU împotriva unui stat membru sau împotriva unui stat terţ;
b) consecinţă a invadări teritoriului inamic, este situaţia juridică care se naşte din faptul că un teritoriu este plasat sub autoritatea armatei inamice;
c) are ca scop protejarea persoanelor şi populaţiilor împotriva acţiunilor ilicite ale propriului guvern sau împotriva celor care sunt consecinţa războaielor civile;
d) suprimă personalitatea juridică a statului învins, iar statul învingător substituie suveranitatea sa suveranităţii statului învins pe teritoriul cucerit.
06. Acordul de armistiţiu:
a) suspendă operaţiunilor de război, totală sau parţială, pentru o durată determinată sau indeterminată;
b) întrerupe pentru o scurtă durată lupta armată, pentru a permite evacuarea de pe câmpul de luptă a morţilor şi răniţilor sau pentru evacuarea populaţiei civile;
c) este un act convenţional, care se încheie între comandaţii trupelor beligerante;
d) pune capăt stării de război.
07. Marea teritorială este:
a) soclul mării şi subsolul regiunilor maritime adiacente ţărmurilor, situate dincolo de marea teritorială, până la o adâncime de 200 de metri sau, dincolo de această limită, până la punctul în care adândimea apelor permite exploatarea resurselor naturale;
b) spaţiul maritim în care statul suveran exercită drepturi suverane, şi presupune existenţa unui criteriu care determină dimensiunile acestei porţiuni de mare şi modul în care se raportează la limita terestră;
c) ansamblul spaţiilor de apă sărată aflate în comunicaţie liberă şi naturală;
d) un regim juridic intermediar între zona în care statul riveran exercită drepturi suverane extinse (marea teritorială) şi zona situată în afara suveranităţii (marea liberă).
08. Modurile generale de soluţionare a diferendelor aflate la dispoziţia statelor sunt:
a) procedura judiciară;
b) războiul;
c) publicitatea;
d) procedura politică.
Soluţii:
01. c)
02. b)
03. b), c), d)
04. a), b), c), d)
05. b)
06. a)
07. b)
08. a), d)
a) un document care atestă caracterul public al misiunii şi faptul că se poate avea încredere în calitatea de reprezentant deplin a şefului misiunii;
b) instituţia care reflectă dreptul cooperării, creşterea sau declinul relaţiilor consulare reflectând intensitatea relaţiilor economice, comerciale sau sociale dintre cele două state;
c) actul discreţionar prin care statul de reşedinţă face admiterea şefilor de post consular;
d) actul prin care se face numirea şefilor de post consular.
02. Negocierea este:
a) atunci când diferendul este examinat de un organ (preconstituit sau acceptat de părţi după naşterea diferendului) care face părţilor propuneri şi le oferă soluţii concrete pentru stingerea diferendului;
b) o procedură de soluţionare a diferendelor pe calea discuţiilor dintre cele două părţi situate pe poziţii adverse;
c) intervenţia unuia sau mai multor state care se află în bune raporturi cu părţile la diferend, dar care nu propune/propun în mod direct un mod de soluţionare;
d) include bunele oficii, între cele două existând o diferenţă cantitativă, de grad, a intervenţiei terţului.
03. Sursele obligaţiei de a supune diferendul arbitrajului pot fi:
a) represaliile armate;
b) compromisul;
c) clauza compromisorie;
d) un tratat general de arbitraj.
04. Sentinţa arbitrală poate fi afectată de nulitate:
a) dacă tribunalul a comis un exces de putere;
b) dacă s-a stabilit că un membru al tribunalului a fost corupt;
c) dacă s-a stabilit nulitatea compromisului sau a cauzei arbitrale, nulitate care îşi extinde efectele asupra sentinţei;
d) dacă au fost violate norme fundamentale de procedură sau lipseşte motivarea.
05. Ocupatio bellica:
a) este singurul război a cărui liceitate este necontestată, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU împotriva unui stat membru sau împotriva unui stat terţ;
b) consecinţă a invadări teritoriului inamic, este situaţia juridică care se naşte din faptul că un teritoriu este plasat sub autoritatea armatei inamice;
c) are ca scop protejarea persoanelor şi populaţiilor împotriva acţiunilor ilicite ale propriului guvern sau împotriva celor care sunt consecinţa războaielor civile;
d) suprimă personalitatea juridică a statului învins, iar statul învingător substituie suveranitatea sa suveranităţii statului învins pe teritoriul cucerit.
06. Acordul de armistiţiu:
a) suspendă operaţiunilor de război, totală sau parţială, pentru o durată determinată sau indeterminată;
b) întrerupe pentru o scurtă durată lupta armată, pentru a permite evacuarea de pe câmpul de luptă a morţilor şi răniţilor sau pentru evacuarea populaţiei civile;
c) este un act convenţional, care se încheie între comandaţii trupelor beligerante;
d) pune capăt stării de război.
07. Marea teritorială este:
a) soclul mării şi subsolul regiunilor maritime adiacente ţărmurilor, situate dincolo de marea teritorială, până la o adâncime de 200 de metri sau, dincolo de această limită, până la punctul în care adândimea apelor permite exploatarea resurselor naturale;
b) spaţiul maritim în care statul suveran exercită drepturi suverane, şi presupune existenţa unui criteriu care determină dimensiunile acestei porţiuni de mare şi modul în care se raportează la limita terestră;
c) ansamblul spaţiilor de apă sărată aflate în comunicaţie liberă şi naturală;
d) un regim juridic intermediar între zona în care statul riveran exercită drepturi suverane extinse (marea teritorială) şi zona situată în afara suveranităţii (marea liberă).
08. Modurile generale de soluţionare a diferendelor aflate la dispoziţia statelor sunt:
a) procedura judiciară;
b) războiul;
c) publicitatea;
d) procedura politică.
Soluţii:
01. c)
02. b)
03. b), c), d)
04. a), b), c), d)
05. b)
06. a)
07. b)
08. a), d)
Trimiteți un comentariu