Test grilă la dreptul familiei (VII)
01. Cererile accesorii obligatorii din procesul de divorţ sunt:
a) atribuirea locuinţei domiciliu conjugal;
b) chestiunea numelui soţilor după desfacerea căsătoriei;
c) încredinţarea copiilor spre creştere şi educare unuia dintre părinţi sau unei terţe persoane;
d) stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor.
02. Este permisă desfacerea căsătoriei şi fără indicarea vinovăţiei unuia sau ambilor soţi?
a) nu;
b) da;
c) nu, pentru că în acest caz nu se mai poate face partajul bunurilor comune;
d) da, însă numai dacă nu există copii minori din căsătorie.
03. Ca urmare a divorţului, între foştii soţi:
a) subzistă vocaţia succesorală reciprocă;
b) se stinge obligaţia de întreţinere între soţi, născându-se o nouă obligaţie de întreţinere, între foştii soţi;
c) dispare obligaţia de a contribui la cheltuielile căsniciei;
d) subzistă pentru un an, în anumite condiţii, obligaţia reciprocă de sprijin material.
04. Care este termenul de recurs în cazul hotărârii de partaj?
a) 15 zile de la comunicarea hotărârii;
b) 60 zile de la comunicarea hotărârii;
c) 30 de zile de la comunicarea hotărârii când partajul a fost cerut în cazul procesului de divorţ pe cale accesorie sau incidentă;
d) 10 zile.
05. Pierderea forţei probante a certificatului constatator al naşterii în cazul filiaţiei adoptive constă în:
a) întocmirea unui nou act de naştere al adoptatului, în care părinţii adoptivi sunt trecuţi ca fiind părinţi fireşti, însă acest înscris nu dovedeşte faptul naşterii de către mama adoptivă;
b) apariţia unei neconcordanţe între numele şi persoanele care apar în certificatul de naştere şi numele şi persoanele care exercită ocrotirea părintească;
c) în cazul adopţiei, se eliberează un certificat care nu concordă cu realitatea, concomitent cu modificarea datelor din registrul de stare civilă;
d) în caz de adopţie există două certificate constatatoare ale naşterii, unul la părinţii adoptivi şi celălalt la părinţii fireşti.
06. Recunoaşterea voluntară de maternitate este permisă:
a) naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă;
b) copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca fiind născut din părinţi necunoscuţi;
c) cea care îşi asumase anterior filiaţia maternă între timp a retractat;
d) imposibilitatea reconstituirii registrelor de stare civilă.
07. Prezumţia timpului legal al concepţiei este:
a) timpul cuprins între a trei sute şaizeci şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii
b) timpul cuprins între a două sute nouăzeci sute şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii
c) timpul cuprins între a trei sute zece şi a o sută şaptezecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii
d) timpul cuprins între a trei sute şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii.
08. Termenul de prescripţie al acţiunii în tăgăduirea paternităţii este:
a) 3 ani de la naşterea copilului;
b) 3 ani de la data când a aflat de naşterea copilului, pentru soţul mamei;
c) 3 ani de la data majoratului, pentru copil;
d) imprescriptibil.
09. Enumeraţi cazurile în care recunoaşterea de paternitate este lovită de nulitate absolută:
a) recunoaşterea se referă la un copil care beneficiază de una din prezumţiile legale de paternitate sau care, din afara căsătoriei fiind, are deja paternitatea legal stabilită;
b) recunoaşterea priveşte un copil născut în afara căsătoriei, decedat fără descendenţi fireşti;
c) autorul recunoaşterii este lipsit de voinţă conştientă;
d) manifestarea de voinţă nu a fost exprimată într-una din formele impuse de lege, adică declaraţie la serviciul de stare civilă, înscris autentic sau testament.
10. Următoarele afirmaţii constituie reguli care compun ierarhia celor obligaţi la întreţinere:
a) părinţii fireşti sunt obligaţi la întreţinerea copiilor minori înaintea părinţilor adoptivi;
b) soţii îşi datorează întreţinere înaintea celor obligaţi;
c) copilul întreţinut timp de cel puţin 5 ani de soţul părintelui firesc poate fi obligat la întreţinerea părintelui vitreg;
d) moştenitorii celui obligat la întreţinerea unui copil, precum şi moştenitorii celui care, deşi nu avea obligaţia legală, a dat întreţinere unui copil, sunt datori a continua întreţinerea, indiferent de valoarea bunurilor moştenite, însă numai pe perioada minorităţii copilului şi în subsidiar faţă de părinţii copilului.
Soluţii:
01. b), c), d)
02. b)
03. b), c)
04. a), c)
05. a)
06. a), b)
07. d)
08. a), b), c)
09. a), b), c), d)
10. b)
a) atribuirea locuinţei domiciliu conjugal;
b) chestiunea numelui soţilor după desfacerea căsătoriei;
c) încredinţarea copiilor spre creştere şi educare unuia dintre părinţi sau unei terţe persoane;
d) stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor.
02. Este permisă desfacerea căsătoriei şi fără indicarea vinovăţiei unuia sau ambilor soţi?
a) nu;
b) da;
c) nu, pentru că în acest caz nu se mai poate face partajul bunurilor comune;
d) da, însă numai dacă nu există copii minori din căsătorie.
03. Ca urmare a divorţului, între foştii soţi:
a) subzistă vocaţia succesorală reciprocă;
b) se stinge obligaţia de întreţinere între soţi, născându-se o nouă obligaţie de întreţinere, între foştii soţi;
c) dispare obligaţia de a contribui la cheltuielile căsniciei;
d) subzistă pentru un an, în anumite condiţii, obligaţia reciprocă de sprijin material.
04. Care este termenul de recurs în cazul hotărârii de partaj?
a) 15 zile de la comunicarea hotărârii;
b) 60 zile de la comunicarea hotărârii;
c) 30 de zile de la comunicarea hotărârii când partajul a fost cerut în cazul procesului de divorţ pe cale accesorie sau incidentă;
d) 10 zile.
05. Pierderea forţei probante a certificatului constatator al naşterii în cazul filiaţiei adoptive constă în:
a) întocmirea unui nou act de naştere al adoptatului, în care părinţii adoptivi sunt trecuţi ca fiind părinţi fireşti, însă acest înscris nu dovedeşte faptul naşterii de către mama adoptivă;
b) apariţia unei neconcordanţe între numele şi persoanele care apar în certificatul de naştere şi numele şi persoanele care exercită ocrotirea părintească;
c) în cazul adopţiei, se eliberează un certificat care nu concordă cu realitatea, concomitent cu modificarea datelor din registrul de stare civilă;
d) în caz de adopţie există două certificate constatatoare ale naşterii, unul la părinţii adoptivi şi celălalt la părinţii fireşti.
06. Recunoaşterea voluntară de maternitate este permisă:
a) naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă;
b) copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca fiind născut din părinţi necunoscuţi;
c) cea care îşi asumase anterior filiaţia maternă între timp a retractat;
d) imposibilitatea reconstituirii registrelor de stare civilă.
07. Prezumţia timpului legal al concepţiei este:
a) timpul cuprins între a trei sute şaizeci şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii
b) timpul cuprins între a două sute nouăzeci sute şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii
c) timpul cuprins între a trei sute zece şi a o sută şaptezecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii
d) timpul cuprins între a trei sute şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii.
08. Termenul de prescripţie al acţiunii în tăgăduirea paternităţii este:
a) 3 ani de la naşterea copilului;
b) 3 ani de la data când a aflat de naşterea copilului, pentru soţul mamei;
c) 3 ani de la data majoratului, pentru copil;
d) imprescriptibil.
09. Enumeraţi cazurile în care recunoaşterea de paternitate este lovită de nulitate absolută:
a) recunoaşterea se referă la un copil care beneficiază de una din prezumţiile legale de paternitate sau care, din afara căsătoriei fiind, are deja paternitatea legal stabilită;
b) recunoaşterea priveşte un copil născut în afara căsătoriei, decedat fără descendenţi fireşti;
c) autorul recunoaşterii este lipsit de voinţă conştientă;
d) manifestarea de voinţă nu a fost exprimată într-una din formele impuse de lege, adică declaraţie la serviciul de stare civilă, înscris autentic sau testament.
10. Următoarele afirmaţii constituie reguli care compun ierarhia celor obligaţi la întreţinere:
a) părinţii fireşti sunt obligaţi la întreţinerea copiilor minori înaintea părinţilor adoptivi;
b) soţii îşi datorează întreţinere înaintea celor obligaţi;
c) copilul întreţinut timp de cel puţin 5 ani de soţul părintelui firesc poate fi obligat la întreţinerea părintelui vitreg;
d) moştenitorii celui obligat la întreţinerea unui copil, precum şi moştenitorii celui care, deşi nu avea obligaţia legală, a dat întreţinere unui copil, sunt datori a continua întreţinerea, indiferent de valoarea bunurilor moştenite, însă numai pe perioada minorităţii copilului şi în subsidiar faţă de părinţii copilului.
Soluţii:
01. b), c), d)
02. b)
03. b), c)
04. a), c)
05. a)
06. a), b)
07. d)
08. a), b), c)
09. a), b), c), d)
10. b)
Trimiteți un comentariu