Test drept internaţional public (8)
01. Trăsăturile normelor de tip jus cogens, în temeiul Convenţiei de la Viena, sunt:
a) aplicabilitatea universală;
b) caracterul imuabil;
c) caracterul inderogabil;
d) caracterul modern.
02. Daţi exemple de acte unilaterale în dreptul internaţional:
a) promisiunea;
b) recunoaşterea;
c) renunţarea;
d) protestul.
03. Definiţi renunţarea
a) actul prin care subiectul de drept se auto-limitează, cu alte cuvinte îşi impune anumite obligaţii determinate;
b) are elemente care o apropie de achiesare, distincţia nefiind întotdeauna facilă;
c) act unilateral care implică posibilitatea subiectelor de drept de a dispune drepturile lor subiective, fiind unul din modurile de extincţie a drepturilor lor subiective;
d) actele din această categorie creează drepturi şi obligaţii pentru alte subiecte de drept decât subiectele de la care emană.
04. Sunt acte autonormative:
a) renunţarea;
b) recunoaşterea;
c) soft law;
d) estoppel.
05. Termenul soft law indică:
a) limita dincolo de care o normă devine justiţiabilă, adică poate constitui baza juridică autonomă sau temeiul juridic autonom al unei sentinţe internaţionale;
b) fie norme internaţionale cu valoare juridică incertă, în măsura în care sunt inserate în acte internaţionale fără valoare juridică obligatorie, fie norme care, deşi figurează într-un act juridic normativ, nu creează obligaţii în dreptul pozitiv;
c) deciziile Curţii Permanente de Justiţie Internaţională şi cele ale Curţii Internaţionale de Justiţie;
d) în caz de îndoială un comportament al statului suveran trebuie considerat licit.
06. Echitatea contra legem este:
a) mijloc de a completa dreptul pozitiv, oferind o ieşire din situaţia în care dreptul pozitiv prezintă lacune;
b) o cutumă de drept internaţional;
c) destinată să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv;
d) tinde să înlăture aplicarea în speţă a dreptului pozitiv.
07. Regula in dubio pro libertate constă în:
a) dubiul se interpretează în detrimentul părţii care a propus, a redactat sau dictat o anumită clauză, deoarece responsabilitatea pentru lipsa de claritate a textului îi incumbă;
b) norma are cea mai mare deschidere care este compatibilă, în mod rezonabil, cu textul şi cu circumstanţele;
c) instituirea unei prezumţii de bună-credinţă, conform căreia părţile nu pot să contracteze drepturi şi obligaţii asupra unui obiect care este materialmente indisponibil;
d) în caz de îndoială un comportament al statului suveran trebuie considerat licit.
08. Care sunt criteriile de interpretare impuse de CV-1969?
a) criteriul textual, criteriul sistemic, criteriul teleologic;
b) criteriul analitic, criteriul sintetic, criteriul hermeneutic;
c) cutuma, tratatul, principiile de drept cunoscute de ţările civilizate;
d) in favorem validitatis, contra proferentem, in dubio pro libertate.
09. Competenţele exclusive ale puterii suverane sunt:
a) a legifera şi a judeca;
b) a bate monedă şi a preleva impozite şi taxe;
c) a redacta doctrină juridică;
d) a declanşa războiul şi a declara pacea.
10. Sancţiunile specifice care survin atunci când membrii îşi încalcă obligaţiile asumate în raport cu organizaţia sunt:
a) excluderea din organizaţie;
b) instituirea embargoului comercial, financiar şi asupra comunicaţiilor;
c) încetarea asistenţei financiare acordată membrului;
d) denunţarea publică a ilicitului internaţional;
Soluţii:
01. a), c)
02. a), b), c), d)
03. c)
04. a), b)
05. b)
06. d)
07. d)
08. a)
09. a), b), d)
10. b), c), d)
a) aplicabilitatea universală;
b) caracterul imuabil;
c) caracterul inderogabil;
d) caracterul modern.
02. Daţi exemple de acte unilaterale în dreptul internaţional:
a) promisiunea;
b) recunoaşterea;
c) renunţarea;
d) protestul.
03. Definiţi renunţarea
a) actul prin care subiectul de drept se auto-limitează, cu alte cuvinte îşi impune anumite obligaţii determinate;
b) are elemente care o apropie de achiesare, distincţia nefiind întotdeauna facilă;
c) act unilateral care implică posibilitatea subiectelor de drept de a dispune drepturile lor subiective, fiind unul din modurile de extincţie a drepturilor lor subiective;
d) actele din această categorie creează drepturi şi obligaţii pentru alte subiecte de drept decât subiectele de la care emană.
04. Sunt acte autonormative:
a) renunţarea;
b) recunoaşterea;
c) soft law;
d) estoppel.
05. Termenul soft law indică:
a) limita dincolo de care o normă devine justiţiabilă, adică poate constitui baza juridică autonomă sau temeiul juridic autonom al unei sentinţe internaţionale;
b) fie norme internaţionale cu valoare juridică incertă, în măsura în care sunt inserate în acte internaţionale fără valoare juridică obligatorie, fie norme care, deşi figurează într-un act juridic normativ, nu creează obligaţii în dreptul pozitiv;
c) deciziile Curţii Permanente de Justiţie Internaţională şi cele ale Curţii Internaţionale de Justiţie;
d) în caz de îndoială un comportament al statului suveran trebuie considerat licit.
06. Echitatea contra legem este:
a) mijloc de a completa dreptul pozitiv, oferind o ieşire din situaţia în care dreptul pozitiv prezintă lacune;
b) o cutumă de drept internaţional;
c) destinată să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv;
d) tinde să înlăture aplicarea în speţă a dreptului pozitiv.
07. Regula in dubio pro libertate constă în:
a) dubiul se interpretează în detrimentul părţii care a propus, a redactat sau dictat o anumită clauză, deoarece responsabilitatea pentru lipsa de claritate a textului îi incumbă;
b) norma are cea mai mare deschidere care este compatibilă, în mod rezonabil, cu textul şi cu circumstanţele;
c) instituirea unei prezumţii de bună-credinţă, conform căreia părţile nu pot să contracteze drepturi şi obligaţii asupra unui obiect care este materialmente indisponibil;
d) în caz de îndoială un comportament al statului suveran trebuie considerat licit.
08. Care sunt criteriile de interpretare impuse de CV-1969?
a) criteriul textual, criteriul sistemic, criteriul teleologic;
b) criteriul analitic, criteriul sintetic, criteriul hermeneutic;
c) cutuma, tratatul, principiile de drept cunoscute de ţările civilizate;
d) in favorem validitatis, contra proferentem, in dubio pro libertate.
09. Competenţele exclusive ale puterii suverane sunt:
a) a legifera şi a judeca;
b) a bate monedă şi a preleva impozite şi taxe;
c) a redacta doctrină juridică;
d) a declanşa războiul şi a declara pacea.
10. Sancţiunile specifice care survin atunci când membrii îşi încalcă obligaţiile asumate în raport cu organizaţia sunt:
a) excluderea din organizaţie;
b) instituirea embargoului comercial, financiar şi asupra comunicaţiilor;
c) încetarea asistenţei financiare acordată membrului;
d) denunţarea publică a ilicitului internaţional;
Soluţii:
01. a), c)
02. a), b), c), d)
03. c)
04. a), b)
05. b)
06. d)
07. d)
08. a)
09. a), b), d)
10. b), c), d)
Trimiteți un comentariu